51 matches
-
herniei), sau cu frunze și flori de sânzâiene, o lingură de plantă la cană. Se beau 2 căni pe zi, din care una seara, la culcare. Cu aceste ceaiuri și plante opărite se pot pune și comprese pe zona afectată. Surpătura la bărbat sau la femeie, mai rar, se trata la țară cu planta coconași, când aceasta avea gogoșile roșii, ca cireșele, astfel: rădăcinile plantei se pisau bine și se amestecau cu rachiu de drojdie. Se beau 3-4 păhărele din preparat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu măduvă de soc, un bob de tămâie, la care se adaugă apoi o lingură de aghiazmă. Se bea câte un pahar pe zi. Legători pe burtă și pe testicule cu ceapă prăjită și țuică cu camfor. Masaj ușor pe "surpătură", care se leagă apoi cu un brâu lat. Se bea zeamă de iarbă de vătămătură, 2-3 păhărele pe zi. Rachiu de drojdie, suc de sfeclă roșie, iască uscată, frunze și flori de turta lupului și sânge de nouă frați (frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cicoare, de buruiană rea sau de forăstru. Macerat din rădăcină uscată de mutătoare În rachiu, timp de 3-4 zile, din care se beau 45 păhărele pe zi. Totodată se pune și turtă din acest macerat pe locul afectat de surpătură. În Banat, contra herniei, se folosește macerat din semințe de brusture În rachiu de drojdie, iar În Basarabia, macerat de mac, iarba acului și pătrunjel În rachiu, din care se beau 2-3 păhărele pe zi. Cu plantele macerate se aplică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
chiper (piper) și kiklazăr pisat făină, cernută de 3 ori, să amesteci cu miere curată, să legi la deget că ți va trece. Pentru tuse: iarba vecinilor să o fierbi cu apă și cu zahăr, Înăbușit și să bei. Pentru surpătură (hernie): iarba omului pisând-o, să o fierbi cu zahăr Înăbușit și s-o bei. Pentru ca să nu dormi: să mănânci pelin cu oțet. Când câine turbat mușcă pe om sau pe vită: să arzi viță de vie albă, să o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se spele cu ea. Alta: să se spele cu must de balegă de vacă. Pentru păducel (panarițiu) pe mâini sau pe picioare: să facă leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se scalde (spele). Pentru surpătură (hernie) la om sau la femeie: este bună o buruiană ce se cheamă coconași și să fie gogoașele roșii ca cireșele, să le sape rădăcina, să piseze bine și să bea cu rachiu de drojdie, că măcar să fie boașele (testiculele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ne-a mai zis moș Bâcu. Am pășit după el, pe lângă apă, malul era abrupt, nam mers mult și am dat de o limbă de pământ care intra ceva înspre apă. Am luminat cu lanterna în spatele nostru, se vedeau niște surpături de pământ, ca niște răni abia închise a nu știu cărui uriaș răpus în luptă și niște smocuri de buruieni pe ici pe colo. Pe atunci, locul numit, "la iarbă" nu prea era cunoscut de pescari, căci aici ne aflam. - Ei, de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se lasă ușor dedus din sau asociat cu alte nume de locuri. Apropo de Ruptura, evident că numele nu are nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă de furtună“, „adîncitură lăsată de apă“, „adîncitură mai largă cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din 2008-2009 (și probabil mult mai multe topice mărunte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
restul drumului. Mitul unei insule inaccesibile ajunsese să-l obsedeze pe Tiberius. Neîncrezător, ridicase Villa Jovis după o idee arhitectonică nemaiauzită: construise un edificiu în trepte, sprijinindu-l pe coasta și vârful celei mai sălbatice stânci de pe insulă, înconjurată de surpături de netrecut. La capătul unui lung urcuș se deschidea pe neașteptate o piață; ajunși acolo, tribunul împiedică înaintarea escortei cu un gest brusc și hotărât și își opri calul exact în fața atriului cu patru coloane, faimoasa intrare în palatul imperial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe care marele - și precisul - Vitruvius îl descrisese în vremea lui Augustus. Cine îl construise și de ce? În templu erau amestecate stiluri diferite; cella poate că era într-adevăr acolo sus, pe o terasă aflată la jumătatea coastei, îngropată sub surpături și tufișuri. Însă construcția părea întreruptă brusc. Printre ruine zăceau obiecte din bronz, lapide, ofrande, ex voto închinate zeiței egiptene Isis, Marea Mamă. Și o superbă statuie a lui Germanicus, cel care a fost otrăvit în Antiohia, spartă în sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
povestea altcuiva. Pe tonul acela însă îi vorbea despre viața lui. „Macro nu poate fi credincios nimănui“, se gândi. Neliniștea spori, transformându-se într-o spaimă de moarte. În acele câteva secunde, în mintea sa toate se prăbușiră, ca o surpătură de-a lungul coastei unui munte. Nu era adevărat că vremea spaimelor trecuse, că putea să se miște, să meargă, să se odihnească asemenea oricărui om liber. Viața lui era o țintă. Se simți cuprins de furie, dar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
superioare, a zăcut vreme de secole, în mare parte neexplorat, invadat de tufișuri și copaci. Pe ruinele colinei au fost ridicate mai multe mănăstiri și mici biserici. În Renaștere s-au înregistrat jafurile pseudoarheologice. Au fost distruse edificii acoperite de surpături sau de tufișuri, pentru a pătrunde în imensul labirint al palatelor intercomunicante. S-a luat tot ce se putea, inclusiv jgheaburile. Multă vreme, administrația pontificală a vândut „materialele de construcție recuperate“. În secolul al XVI-lea, papa Paul al III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lotul de lupte greco-romane al fabricii. Săritorul campion, după ce le face craniile amândoror procleților să le răsune a tinichea, îi răsucește unuia mâinile subțiri de hoț la spate și-i cotrobăiește după actele personale, în buzunarul secret. Tocmai atunci, printre surpăturile zonei în demolare și printre dantelăriile zidurilor crenelate haotic pe orizontul roșiatic al asfințitului de soare, începe să se reverse un val de muncitoare de la Fabrica de confecții militare pentru Orientul revoluționar. Cu brațele așezate cruciș pe sâni, acestea stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
plecară de la noi, din țară, boierii cei mari și adevărați. Iov se aplecă spre urechea lui Vartolomei: Precis că o să-l ducă, în dar, Mai-marelui lor, când va merge în vizită de protocol, după dispensa de însurătoare... Mai-marele suferă de surpătură la pântece și tare va fi mulțumit de chimirul acesta, în care o să-și adune mațele betegelii sale. Koșon cel tărcat la vestminte nu știe nimic a zice pe limba noastră, așa că numai nechează: râde la Chitul cel alb, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele și coastele munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase; ... f) Pădurile particulare zise de protecție, adică acelea cari se găsesc în bazinele de recepție ale torenților, acelea a caror existența este necesară pentru a împiedica surpăturile, mișcările de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor și a stăncilor, acelea situate pe povarnisuri repezi, destinate a garanta siguranța circulatiunei pe căile ferate și pe șosele precum și pe acelea cari împiedica formarea de nisipuri mișcătoare; ... g) Pădurile sau părțile de păduri
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
lor: ... c) Acordînd premiii de încurajare proprietarilor, cari se vor fi distins prin bună exploatare a pădurilor lor sau cari vor fi făcut împăduriri în bune condițiuni în regiunile de munte și de dealuri în special, precum și pe locurile supuse surpăturilor, iar la camp pe terenurile cu nisipuri sburatoare; ... d) Reducand pînă la jumatate fonciera către Stat, la cari sînt supuse pădurile în exploatare, cînd proprietarii își vor amenaja pădurile lor după principiile stabilite în art 3, alin. a, si le
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
capitală antică Puyo se remarcă pagoda Paeckche din aceeași perioadă 726. Soarele Începu a cumpăni dincolo de amiază... În văile din jos vuietul surd al râului se schimbase În urlet clocotitor de ape vijelioase ce mânau dindărăt cu iuțeală de uragan surpăturile de stânci smulse din scoborâșurile Înalte ale drumului lor la vale și frământau cu zgomot Înăbușit bolovanii grei și nestatornici de pe fundul strâmt al albiei lor. Râul scăldat În raze de soare, Își frângea strălucirea gălbuie a undelor sale În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
șifonate, și am cumpărat întregul stoc pe mai puțin de o liră. N-am nevoie de turiști în căutare de „locuri pitorești“! În realitate, „podul“ nu-i cine știe ce, doar o stâncă boltită cu o gaură săpată în mijloc și o surpătură dedesubt. În anumite momente ale fluxului, talazurile dau buzna prin spărtură, cu un clocot puternic, și un răsunet găunos. Nădăjduiesc ca acest lucru să nu atragă atenția asupra locului. Am aflat din ilustrate că vâltoarea îngrădită se numește „Cazanul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
art. 1, alin. f și g din codul silvic, precum și acelea care se găsesc pe terenuri umede cu panțe repezi, pe coastele păraielor sau a râurilor, si a caror constituție mineralogica le-ar face - prin despădurire - să fie supuse alunecărilor, surpăturilor și eroziunilor. Se va rezervă asemenea terenurile necesare mijloace de transport pentru instalațiuni industriale, construcțiuni forestiere, locuri de depozite, pepiniere etc., în interesul exploatării și regenerării pădurilor respective. Se va putea însă defrișa pentru creare de islazuri pădurile situate pe
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
din Constituțiune, modificat în 1917. El își va da asemenea avizul asupra propunerilor șefilor de ocoale silvice, de a nu fi cuprinse în islazurile comunale, prevăzute prin legea din 1920, pentru înființarea pășunilor comunale, terenurile surpate sau cari sînt supuse surpăturii, prin faptul pășunatului, despre care tratează art. 16 din codul silvic. Deliberările consiliului tehnic vor fi prezidate de inginerul silvic, avînd cel mai mare grad și vechime în grad. Consiliul se întrunește în fiecare săptămînă după normele stabilite de administrația
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
le știu, se aseamănă cu viețuitoarele cele necuvântărețe, care nu știu ce fac de vreme ce n-au minte; se aseamănă orbilor, pentru că, precum orbul nevăzând lumina soarelui nu știe unde merge, nici ce este înaintea lui, ci de multe ori în gropi și surpături căzând, se omoară.” Antim Ivireanul 14. „Savant, dar numai cu cartea în mână.” „Doctus cum libero.” Cato 15. „Nici o carte nu este atât de rea, încât să nu folosească la nimic.” „Nullus est liber tam malus ut non aliqua parte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
din pădurea dinspre Poieni. „Nu, nu mă voi înstrăina definitiv!”, îmi repetam cu obstinație. „Mă voi întoarce, chiar mai des decît am făcut-o pînă acum!”, adăugam. Dar, după numai cîteva minute, mi-am dat seama cît de mare e surpătura interioară produsă de moartea părinților. Toropit de oboseală, am intrat în compartiment. Continuînd să privesc pe geam, am ațipit, o stație, două. Cînd m-am trezit, băncile se umpluseră de călători care tăceau privindu-mă respectuos și compătimitor. Afară se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-o (poate și ostilitatea), am plecat, ca nu cumva înfierbîntîndu-mă și mai mult să ajung să-i dezvălui adevărata cauză a rupturii dintre Gelu și Profesor. *Miop, Cojocaru și-a definit starea prin vorbe venite din vîrful degetelor: „Simt o surpătură pe față, o slăbire severă”. Cînd am intrat în tutungerie, un bătrîn se lăuda că are trecere la cutare vînzătoare de ziare: „și la 12 noaptea îmi dă”. Ca și cum n-aș fi fost de față, femeia de la tejghea a continuat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
I "Bunuri imobile" se modifică următoarea poziție: ... - la poziția nr. 174, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drumul comunal DC1 pornește din satul Buciumeni (intersecția cu DJ 715), km 0+000 și se termină în satul Valea Leurzii (intersecția ulița surpătură), km 4+000. Lungime totală - 4 km". 5. Anexa nr. 17 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Bucșani" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
-se două fibule aparținând epocii române și patru vârfuri de săgeți, o secure, două vârfuri de lance, un cuțit, toate din fier, despre care se susține că ar fi din epoca medievală timpurie. În anul 1977, la marginea localității, în surpătura unei movile s-a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]