118 matches
-
continuă să se hrănească din ce a creat “demiurgul“. Și când te gândești că s-a stins într-un ospiciu, iar în viața de toate zilele își drămuia cu grija paralele să-i ajungă măcar de tutun și de un surtuc mai ca lumea, te ia lehametea. Dar parcă acuma-i altfel? Păi ia gândiți-vă .... în afara de fotbaliști, maneliști și top-modele, cine mai câștigă un “ban cinstit” din arta, studiu și munca pe brânci?! Și atunci ca și acum dacă
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
socotească banii cheltuiți pentru o asemenea „cadână bărbătească”, autorul crede că dandy-ului de pe Dâmbovița i-ar trebui lunar 1319 galbeni, la care se adaugă uluitoarea sa garderobă: „6 perechi de ghete, 12 jiletci, 24 de cravate, 4 fracuri, 4 surtuce, 4 jachete, 4 paltoane, 32 de cămăși, 96 de perechi de mănuși, cosmetice și parfumuri, praf pentru poleitul unghiii”. Nu ne vine a crede: 96 de perechi de mănuși, fără să fie vorba despre Brummell! Nici Mistere din București, romanul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atârnând, asprimea unei stofe noi, iată diagnosticele sigure ale profesiunilor, moravurilor și obiceiurilor. Și iată costumul nou-nouț al unui dandy, haina de postav a rentierului, redingota scurtă a misitului clandestin, fracul cu nasturi suflați În aur al lyonezului retrograd sau surtucul slinos al avarului. Deci Brummell avea dreptate să vadă În TOALETĂ punctul culminant al vieții elegante; căci ea domină opiniile, ea le determină, ea domnește! Poate nu e bine, dar așa stau lucrurile În această lume. Acolo unde sunt mulți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bietul om se canonea singur la casa din deal, sub pădure. Soră- sa era măritată în sat și din când în când se trezea cu Manolea care-i zicea că „s-a hrănit de atâta pădure”. își punea holteiul două surtuce, pantalonii noi și pălăria cu peteală și fugea în sat. Odată l-au găsit la Probota, da’ soră-sa de fiecare dată îl ducea înapoi ca să păzească casa. Nu-i da nici de mâncare. La Anul Nou l-au găsit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cuțitul, două scăunele cioplite din bardă și patul pe care stătea moșneagul alcătuiau toată zestrea încăperii. Pe scândurile patului grosolan, un mindir din paie, o pernă acoperită cu polca, să fie moale, și un ogheal murdar. într-un cui atârna surtucul. în alt cui, lampa cu țilindrul afumat în care, prizonieră, bâzâia o muscă. într-un geam, o cutie cu chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul pătat nu mai fusese văruit de cine știe când. Plină ciucur, într-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul prăfuit al surtucelor. Guri lacome, buze-nsângerate, dinți gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul prăfuit al surtucelor. Guri lacome, buze-nsângerate, dinți gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
împrejurări: "Ori înțelegi singur ce-ți spun, ori lasă-mă în pace cu atențiile dumitale sentimentale!" În loc să-mi dea fotografia în mână, mi-a pus-o, ținînd-o cu două degete și fără să mă atingă, în buzunarul de sus al surtucului. Mirosea ca o floare. Mi-a luat apoi brațul și m-a dus în ogradă să-mi arate niște picheri 1 aduse de curând de proprietarul casei: "Să vezi cât sunt de elegante și de proaste". Nu m-au interesat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mai întoarcem după ce coborâsem atâta. Adela îmi puse șalul pe braț, fără să i-l mai cer, pe urmă își scoase și tulpanul, care se prindea în penajul dur al cetinii, îl pături și mi-l puse singură în buzunarul surtucului. Simplitatea și naturalul, lipsa de ceremonie cu care mă împovăra cu obiectele ei erau dovezi scumpe că-mi face darul de a-și lua drepturi asupra mea. Cu un pas mai jos decât ea, o țineam strâns de braț să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o fostă casă boierească, aspectul monumental al secției de învățămînt era în perfect contrast cu furnicarul omenesc ce-i asalta ușile. În dosul acestora, inspectorii ședeau bine ascunși. Murdari, nerași, mulți dintre ei băuți, solicitanții pîndeau cu îngrijorare pe coridor. Surtuce ponosite, ghete pline de noroi, mutre neroade și figuri viclene exprimînd orice afară de preocupări intelectuale, dădeau secției culoarea sordidă a sălilor de tribunal. Agățîndu-și speranțele de ceva mai puțin rău, mulțimea asta de suplinitori căuta, la fiecare început de an
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Idiotul, discuție dintre prințul Mâșkin și un oarecare politician din zilele acelea. Politicianul explică lui Mâșkin, cum percepe el socialismul făcând o comparație foarte plastică între acesta și ei care stăteau la discuție. Spunea politicianul: „Să zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Mâșkin, cum percepe el socialismul făcând o comparație foarte plastică între acesta și ei care stăteau la discuție. Spunea politicianul: „Să zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân acasă cu nepoții, dintre care unii de abia învață să meargă, și ei stau sărmanii, cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Curchi! O mâncat-o di jie lichitorile ș’ țânțarii ș’... Poate ai ceava di-mbrăcat, pintru fetișoară... - Cum de nu!, zice mama. Ad-o-ncoace! - Oi aduce-o, da p’in dos, să n-o vadă lumea cum Îi... O-nvălit-oIacob al meu În surtuc, da, dă! N-o acopere pisti tăt... - Atunci ad-o prin spate, pe la bucătărie! Stau În calidor și mă uit drept În față. Și dac-aș putea eu să dau vremea-napoi: să fiu, acum, cum eram ieri, cu „fetișoara”, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
jigărit, scundac, cu alură de boschetar famelic și fragil se echipase, peste maioul flanelat și peste simulacrul de cămașă, încheiată la toți nasturii, cu un sacou gros și ponosit, de toamnă, din molton. Patrimonial, imposibil de confundat. Natură moartă cu surtuc, precum opinase, cândva, Poetul. O-ho-hooo, salve, the Boss! tresare cât se poate de vioi același Dănuț, adresându-i-se noului venit cu cel de-al doilea apelativ, cel pe care mai sus amintitul Vierme (zis și Adrianus, zis și..., stop
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
refugiat ba sarabean din 1940 am reușit să refacem clădirea. Eu nu aveam pe mine decât hainele militare cărora le-am scos epoleții iar mantaua am vopsit-o în negru. Soțul Anișoarei Trofin, fostă Brumă, verișoară, mi-a dat un surtuc de primăvară. Tot ea și soțul său, Vasile Trofin, ne-au mai ajutat cu de-ale gurii fiindcă salariul de milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi vine un om de la primărie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de pomană ; alteori propovăduiește mântuirea sufletelor. Tuleie de păr galben îi frăgezesc obrajii. De sub borul ciupit al pălăriei răsar câteva smocuri spălăcite. Privirile sale sunt atât de șterse încât niciodată nu-ți dai seama încotro se îndreaptă. O improvizație e surtucul peticit și pantalonii cu vipușcă pe care i-a căpătat ieșind din pușcărie. Altminteri Neculai tratează cu nepăsare asemenea nimicuri. Angoasele lui Neculai au fiecare alte conotații. Altruist, pe el în afectează nefericirea generală. Cerșetoria o practică din pur pragmatism
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Obiceiul de a vorbi cu el însuși îl deprinsese însă de când se știa, pentru că, spre marele lui necaz, n-avea frați, cum au alți copii. S-ar fi mulțumit și cu o soră, la o adică. Își scutură zăpada de pe surtuc, privi cu ciudă spre ghețușul pe care alunecase și ajunse, tropăind, lângă ceasul cu dorobanț, plasat peste ușa ziarului L’Indépendance Roumaine. La ora 12 fix, carillonul începea să cânte. Nicu se străduia să prindă întâlnirea cu dorobanțul. Nu era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dreptaci. Vino și stai jos, aici. Ți-e foame? — Nu! Cu atât mai bine. Povestește-mi de-a fir a păr ce ai vorbit cu străinul pe care l-ai întâlnit ieri în fața Bisericii Icoanei. Nicu oftă și-și descheie surtucul: vasăzică asta era. Nu accidentul cu țurțurele și nici portmoneul, care n-ar fi vrut să intre în atenția Poliției, fiindcă atunci nu și-ar mai fi primit recompensa. Și nici maică-sa, cu vreo boroboață. Era prima dată că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o pregăteau pentru slujbă, că mâine e duminică. Vin n-au vrut să-mi dea, credeau că-l beau, dar eu n-am băut încă vin în viața mea. Matale nu ți-e foame, mănâncă dumneata. Și-și goli buzunarele surtucului. — Ai vorbit vreodată la telefon? Bărbatul dădu din cap a aprobare, mestecând. — Și eu, de trei ori deja, de la Universu’, mi-a dat voie domnu’ director Cazzavillan. Se-aude cam rău, cu păcănituri și sfârâituri, da’ crezi că-i omu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]