514 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Instituțiile și partidele au făcut propuneri pentru Consiliul de Administrație al TVR. Stelian Tănase, Romina Gabriela Surugiu și Radu Carp se numără printre persoanele propuse pentru a face parte din Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTv), au declarat pentru Mediafax surse parlamentare. PNL i-a propus pe Stelian Tănase și Dan Andrei Muraru ca
Vezi propunerile pentru CA al TVR by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39087_a_40412]
-
pe Stelian Tănase și Dan Andrei Muraru ca membri titulari în CA al TVR, iar pe Mircea Fechet și Cristian Vasile Petcu ca membri supleanți. Administrația Prezidențială a propus-o ca membru titular în CA al TVR pe Romina Gabriela Surugiu și nu a propus niciun membru supleant. Guvernul i-a propus pe Corneliu Calotă (membru titular) și Adrian Ștefan Bădescu (membru supleant). PDL i-a propus pe Radu Carp (membru titular) și pe Adriana Mesesian (membru supleant). Minoritățile parlamentare i-
Vezi propunerile pentru CA al TVR by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39087_a_40412]
-
a dat seama de greșeala comisă, motiv pentru și-a prezentat scuzele public. A ales să-și exprime cele mai sincere gânduri pe blogul personal. Iată ce a scris: Folosesc acest spațiu pentru a prezenta public scuzele mele domnului Paul Surugiu cunoscut și sub pseudonimul Fuego. Fac acest lucru pentru că am derapat de la un comportament pe care la rândul meu am încercat să-l impun de-a lungul timpului. Nu am considerat niciodată ortodoxă maniera de a specula excesiv comic pe seama
Chirilă i-a cerut scuze lui Fuego după atacul lansat la adresa cântărețului () [Corola-journal/Journalistic/43108_a_44433]
-
de a specula excesiv comic pe seama diverselor personalități publice. Pamfletul agresiv nu a fost vreodată instrumentul meu preferat. Cu atât mai mult, deci, regret ieșirea mea din concertul de vineri. (...) Nu în ultimul rând aș vrea să-i mulțumesc domnului Surugiu pentru lecția pe care mi-a oferit-o printr-o atitudine elegantă, care l-a poziționat deasupra oricărui conflict (spre dezamăgirea unei părți a presei). Acest spirit anti-revanșard ar trebui să contamineze mai des viața publică de la noi pătată grav
Chirilă i-a cerut scuze lui Fuego după atacul lansat la adresa cântărețului () [Corola-journal/Journalistic/43108_a_44433]
-
mai des viața publică de la noi pătată grav prin degradarea dialogului sau abandonul definitiv al normelor de bun simt. Din păcate vineri seara am alunecat și eu în această situație condamnabilă. Nu-mi rămâne decât să-mi însușesc lecția domnului Surugiu, să învăț din ea și să-i prezint din nou scuzele mele", a fost o parte din mesajul postat de Tudor Chirilă pe blogul său. VEZI ȘI:
Chirilă i-a cerut scuze lui Fuego după atacul lansat la adresa cântărețului () [Corola-journal/Journalistic/43108_a_44433]
-
cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat, prințul este ținut de a-i procura o trăsură bună și un număr mare din celelalte căruțe. Fiecare servitor ia una pentru el și alta pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
distanța de la București la Ploiești trebuia parcursă în 13 ore, sau până la Brăila în 34 de ore. Antreprenorii de poște, nemulțumiți de câștigurile realizate, cereau rezilierea contractelor. Pentru ai menține, Moruzi le-a redus numărul de cai și cel de surugii. Concesii le face și noul domn Alexandru Ipsilanti. Din 1797, poștele au fost date în antrepriză, numai pentru un an. La expirarea termenului antreprenorul a renunțat. Următorul domn, Constantin Hangerliu(17971799), este silit să adopte o nouă formă de exploatare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dacă n’ași fi lăsat să atârne în afară vârful picioarelor, cu riscul să mi se rupă între roți. La această mașină au fost înhămați patru cai mari, cu ștreanguri, nu cu mult mai groase decât frișca biciului, și un surugiu îmbrăcat într’o haină albă de flanelă, încălecă pe calul de lângă roată. Închinându-se înainte și pocnind din biciu porni într’un galop sălbatic, strigând tot timpul de lungă și tărăgănată cadență. Drumul era plin de grindină, care se topea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ispravnicului să asigure liniștea publică, ce putea fi tulburată de revoluționari, atrăgându-i-se atenția asupra răspunderii ce o poartă. În Iași corespondența se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau fi acești surugii, aflăm de la fostul consul general al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau fi acești surugii, aflăm de la fostul consul general al Franței la București, între anii 1839-1846, Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române "Țăranul moldo-valah devine, odată ce s-a urcat pe cal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau fi acești surugii, aflăm de la fostul consul general al Franței la București, între anii 1839-1846, Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române "Țăranul moldo-valah devine, odată ce s-a urcat pe cal, cel mai intreprid, ca și cel mai iscusit surugiu din întreaga
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fi acești surugii, aflăm de la fostul consul general al Franței la București, între anii 1839-1846, Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române "Țăranul moldo-valah devine, odată ce s-a urcat pe cal, cel mai intreprid, ca și cel mai iscusit surugiu din întreaga lume". "Vizitii ca, cei moldovalahi, credeți-mă, nu se găsesc nicăieri. Orice călător, până și cel mai indiferent, cel mai îngândurat, cel mai posac, nu poate să nu se învioreze văzând îndemânarea, verva, antrenul, filozofia, rapiditatea, veselia vizitiului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă la îndemână și să poată beneficia, cât mai mult, de prestațiile poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a fi cunoscuți. În anul 1865, s-a hotărât ca tot personalul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a fi cunoscuți. În anul 1865, s-a hotărât ca tot personalul poștal și telegrafic să poarte uniformă în timpul serviciului și la ceremonii. Personalul Direcțiunii Generale și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de execuțieășefi, oficianți și probabil telegrafiști) purtau “ținută mare la ceremonii și solemnități și “ținută mică” la serviciu. Celălalt personal de execuțieăelevii și expeditorii rurali, conductorii de linii și diligențe, căpitanii de poștă, curierii de scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor poștali, iar surugii un port special. Uniformele, alcătuite din multe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
curierii de scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor poștali, iar surugii un port special. Uniformele, alcătuite din multe elemente, se confecționau anevoios și erau costisitoare, dar românii, în general, căpătaseră gustul lor. Tot în anul 1865, a luat ființă „Masa de întreținere”, condusă de un consiliu de administrație de sub președinția directorului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vârstei de 60 de ani. Niciunul nu se află la prima ăsătorie. Adina, recunoscută și sub numele de „esteticianul vedetelor”, a divorțat în 2008 de Gerrit Alberts, după o căsnicie de opt ani, iar Viorel Cataramă s-a despărțit Adela Surugiu, după 15 ani de relație. Cei doi au împreună un băiat. Despre Viorel Cataramă se cunoaște că în ultimii ani sponsorizează de Crăciun Opera Română. După petrecere, cei doi vor pleca în luna de miere în insula Hainan, din Marea
Viorel Cataramă și Adina Alberts se căsătoresc în acest weekend by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72137_a_73462]
-
cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți pasă? - Fie; ține-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu-i nevoie. - Dar ne-om rumpe gîtul." Judecata aspră asupra cărții - "nu a dat satisfacție în special din cauza limbii recomandate în dialoguri, cu prea multe elemente (regionale, învechite sau franțuzisme
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]