236 matches
-
pentru folosirea eficientă a forțelor, dar mai ales pentru necesitățile de comandă, regimentul era împărțit, de regulă, în trei formațiuni numite companii (aproximativ o sută de luptători, modelul fiind găsit tot în armata romană, centuria) și comandate de un căpitan (sutașul, centurionul). Desigur și el era de origine nobilă și avea în subordine directă trei locotenenți (nobili), comandanții plutoanelor (aproximativ treizeci de luptători). Ei formau, împreună, compania. Comandanții se numeau generic, ofițeri (fr, eng, rusă, germ, identic), proveneau, de regulă, din
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
cel mai greu de cârmuit. Atât de turbulent era acest popor, încât eu trăiam mereu cu frica să nu izbucnească în orice moment o răscoală. Pentru suprimarea ei eu nu aveam însă, decât o mână de soldați și un singur sutaș. Am cerut întăriri de la Guvernatorul Siriei, dar acesta m-a informat că și el abia are trupe îndeajuns pentru a-și apăra provincia sa. O dorință nestăpânită de cucerire, adică de a ne întinde împărăția dincolo de mijloacele noastre de apărare
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
spre execuție pe nevinovatul Nazarinean. Toți dispăruseră din jurul meu. Ierusalimul, scosese afară pe locuitorii săi, care se înșiraseră pe părțile funebre ce conduc spre Geronica (Golgota). Un aer de jale și întristare mă acoperea. Garda mea însoțise pe cavaleri, iar sutașul pentru a arăta o umbră de putere, se străduia să facă ordine. Eram lăsat singur și cu inima zdrobită și mă gândeam că ceea ce s-a petrecut în momentul acesta stătuse mai mult în puterea zeilor, decât în puterea omului
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
ne oferă autorul în bătălia de la Worskla unde cei trei frați mușatini cad eroic, oastea lor fiind încercuită de tătarii lui Tohtamâș. După ce o săgeată îl nimeri pe Roman și acesta se prăbuși de pe cal, Ștefan, luând frâiele calului unui sutaș, „își roti paloșul doborând mârzacii ieșiți în cale. Disperarea îl făcuse sălbatic. O lovitură de ghioagă îi zbură coiful. Cu țeasta crăpată, cu sângele șiroindu-i pe față, orbindu-l, Ștefan mai învârti de câteva ori paloșul, fără nici un folos
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
pomelncelor/pomenirilor în viața duhovnicească a creștinului În Sfânta Scriptură găsim mai multe pasaje cu referire la pomenirea unei persoane. „Oriunde se va propovădui Evanghelia se va spune ce a făcut ea, SPRE POMENIREA EI" (Matei 26:13). Lui Corneliu sutașul păgân, pentru că era foarte milostiv i se arată un înger al Domnului și-i spune: „Corneliu!... Rugăciunile tale și milosteniile tale s-au suit, SPRE POMENIRE, înaintea lui Dumnezeu" (Faptele Apostolilor 10:4-31). Tâlharul de pe crucea din dreapta lui Iisus a
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
ar fi raliat imediat. Cu aceste gânduri centurionul alergă repede la locul de osândă ca să ducă tabla pe care o poruncise procuratorul. Când ajunse la baza colinei Golgota, soldații îl ridicaseră pe Iisus pe lemnul crucii și priveau către dânsul. Sutașul Gaius Cassius veni în fața lui, îi luă tabla de lemn din mână și ordonă soldaților să ridice scara și să bată tăblița cu înscrisul deasupra capului celui răstignit. În timp ce soldații făceau aceasta Marcius Cenna privea într-acolo. Auzise de învățătorul
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
vremelnicia cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lui fu îndeplinită, fiind înrolat ca arcaș în garnizoana de pază a orașului. Era o slujbă onorantă, iar ținuta de ostaș îl încânta, și chiar plata era bună. Doar după numai doi ani în această slujbă, avansase mult, acum fiind sutaș în garnizoana cetății. Nici Artemios, fratele cel mic, nu avea să stea prea mult la casa părintească. Dar cu el fusese o cu totul altă poveste. Într-o zi, pe când venise în Milet cu unele treburi, văzuse că în piața
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
plimbări cu trăsura prin cetate, le uită pe loc, din clipa când descoperi înfățișarea acestui tânăr răsărit deodată în cetate. Noua ei revelație începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor superbei, frumoase fiice a comandantului de oaste, rămase total transpus de frumusețea neasemuită a chipului ei mândru, când trecea prin cetate în trăsura cea
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
căsătorie a fetei lor, condusă, la un moment dat, de sentimente. Acum părinții fetei o lămuriseră și pe Agnes, că nu se cade ca o fată de rang așa de mare și atât de frumoasă să se mărite cu un sutaș sărac, având părinți atât de neînsemnați, dintr-un sătuc de la munte. Atunci părinții lui Agnes se întorseseră la una din ofertele de căsătorie a fetei lor de mai dinainte, și anume, la cea a fiului armatorului din Corint, care li
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
milă, ea nu-i oferi niciodată această ultimă șansă. Iar el, răpus de tristețe, chiar deznădejde cruntă, se duse la comandantul garnizoanei, cerând să părăsească slujba din garda cetății. Nu-l mai interesa. Renunțase la toate hainele cele mândre de sutaș, la armele lui sclipitoare, apoi, în miez de noapte, pe o furtună mare, a părăsit Miletul, plecând spre satul părinților săi. Mai mult mort decât viu, ca o umbră, ajunse la casa sa, ce îi părea acum atât de tristă
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
duhurilor, cu ardoarea în propovăduirea Veștii celei Bune. Întreaga istorie a mântuirii relatată de cartea Faptelor stă sub semnul Pogorârii Duhului Sfânt. Centrul acestei istorii îl constituie intrarea păgânilor în Biserică, intrare aprobată de Sinodul Apostolic de la Ierusalim: începând cu sutașul Corneliu și familia sa, apoi continuând prin călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel, neamurile au devenit un popor; poporul lui Dumnezeu. „Din pescari, Apostoli, și din păgâni, mucenici“ Pogorârea Duhului Sfânt este descrisă prin imaginile vântului și a limbilor ca
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...)1. Epoca romanăPe-un drum roman plin de dudău,Aveau un Castru la Cigmău.Patru centurii de ostași,Conduse de patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
pătimește acum? Ce însemnau apoi celelalte lucruri descoperite, dar care n-au putut fi văzute? Așadar în ceasul al treilea, după cum spune dumnezeiescul Marcu, a fost răstignit. Din ceasul al șaselea până în ceasul al nouălea s-a făcut întuneric. Longhin sutașul, când a văzut aceste lucruri minunate și mai cu seamă întunecarea soarelui, a strigat cu voce mare: "Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu a fost acesta". Unul dintre tâlhari Îl insulta pe Iisus; celălalt însă, mustrându-l cu asprime pe acesta
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
pătimește acum? Ce însemnau apoi celelalte lucruri descoperite, dar care n-au putut fi văzute? Așadar în ceasul al treilea, după cum spune dumnezeiescul Marcu, a fost răstignit. Din ceasul al șaselea până în ceasul al nouălea s-a făcut întuneric. Longhin sutașul, când a văzut aceste lucruri minunate și mai cu seamă întunecarea soarelui, a strigat cu voce mare: "Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu a fost acesta". Unul dintre tâlhari Îl insulta pe Iisus; celălalt însă, mustrându-l cu asprime pe acesta
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
a fost o încercare a curajului și a credinței mele. Mi-am zis: „Mâine dimineață îi voi spune răspicat bărbatului meu ce am visat, care nu poate fi decât un semn trimis de la Dumnezeu.” Azi e ziua Sfântului Sfințit Corneliu Sutașul. Ce să mai crezi de această coincidență?... * Ca în fiecare an, pe 15 septembrie se deschideau porțile școlilor. Cu o zi înainte, dăscălița Elisabeta Găvănescu cu Ioana și Maria s-au urcat în căruța plină cu alimente și au plecat
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
si a iubirii de neînțeles a lui Isus pentru lumea noastră... Este deasemenea proba faptului că în spatele pocăinței sau a nepocaintei mele este o lungă istorie a luptei cu Dumnezeu. Contextul mai larg în care Sfanțul Matei așează vindecarea robului sutașului român este deasemenea foarte sugestiv. Aici (Matei 8:1-4), un lepros iudeu, se-ntalneste cu Mântuitorul, și-I aruncă în fața următoarea provocare: “Dacă vrei, poti sa ma curățești!” Filosofia vremii sugera că realitatea lumii se datora capriciilor zeilor. Raționând logic
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
sinucidere. Este raspunsul la o istorie întreaga, pe care El o vrea vindecată, schimbată, si mântuita... Vindecarea leprosului însă nu oferă o soluție completă..: pentru că dacă El vrea să vindece, atunci de ce mai sunt leproși? Și acum, intră în scenă sutașul român, ca o continuare a acestei provocări... El știe prea puțină religie, este un străin față de ceremonialul iudaic, iar tradiția fariseica a acelor zile îl considera doar un “câine de curte” al ascendentei lor spirituale... În acest caz, prezența centurionului
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
străzilor Orașului Sfânt, grupe importante de cărturari dezbăteau înțelesul Scripturii, cu fiecare iota, sau fărâma de slova din Lege... Oamenii asistau fascinați la elocventa sau patosul oratorilor... Fiecare susținea o tabără, sau alta. Erau prea multe discursuri... În această situație, sutașul cere favoarea “unui singur cuvânt”... Gestul sutașului român împarte lumea și istoria în două... O tabără în care Cuvântul este din abundență și totuși nu are putere să vindece. Vezi, Isus era acolo, cu ei. Mulțimile Îl înghesuiau, vorbele Lui
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
dezbăteau înțelesul Scripturii, cu fiecare iota, sau fărâma de slova din Lege... Oamenii asistau fascinați la elocventa sau patosul oratorilor... Fiecare susținea o tabără, sau alta. Erau prea multe discursuri... În această situație, sutașul cere favoarea “unui singur cuvânt”... Gestul sutașului român împarte lumea și istoria în două... O tabără în care Cuvântul este din abundență și totuși nu are putere să vindece. Vezi, Isus era acolo, cu ei. Mulțimile Îl înghesuiau, vorbele Lui treceau din gură în gură, stârneau comentarii
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
de azi, Cuvantul stă la dispoziția noastră, pe rafturile bibliotecilor noastre, coperțile uzate sunt mărturia faptului că l-am avut în mâinile noastre, sub ochii noștri, și ne-a vorbit... Oare de ce vindecarea întârzie? Oare nu vrea Dumnezeu? Episodul videcarii sutașului sugereraza o altă cauză... S-ar putea oare să-I fi pierdut puterea? S-ar putea să-I fi pierdut unicitatea, sau identitatea? Cât mai contează Cuvântul Lui atunci când este în conflict cu cuvântul tău? Ce crezi că are valoare
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
și cruzimea sa erau atât de neauzite încît în mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ aci că principii nu pot evita defel moartea silnică de mâna unui om hotărât. Căci oricine poate comite fapta, numai daca ia întru nimic viața sa proprie. Dar principele nu prea are cauză să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]