66 matches
-
cu ochii fixi în pământ; esclamă cu bucurie) Bate, bate, bate! (își încrucișează astfel brațele ca și când ar voi să-și ascundă inima, cum fetele ce se scaldă își ascund sânul ) Va să zică îl iubesc... îl iubesc pe Ștefan. Și-ntr-adevăr...... trăită în suvenirea lui... în poeziile lui... neavând alt idol, alt ideal...... puteam oare să iubesc pe altcineva decât numai pe el?... O! [î]l voi urma-n Italia, -n țara ce-i place lui... și-l voi [iubi] cum iubeam pe poetul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fericită sunt... O, de-ar veni mai curând Alecu... Știu că l-o fi oprit de-a pleca... El nu va pleca, știu sigur... căci și el pare a // mă iubi. O, da! El mă iubește... Nu spunea el cumcă suvenirea mea îl va însoți toată viața... că voi fi îngerul lui de pază?... SC[ENA XIV] [ALECU] Prea târziu, Emma, a plecat. {EminescuOpVIII 333} [EMMA] A plecat? O! [ALECU] Da... L-am văzut suindu-se-n tren chiar când fluiera
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ordine, contele s-a instalat; caracterul său părea, din timpul din care se retrase în patrimoniul său, a fi mai moderat, adecă era în armonie cu sufletul său neliniștit, care nu iubea prezintele, ci care trebuia să vieze sau în suveniri în care fiecare obiept era împoporat cu cunoscuți istorici, sau era silit să se refugieze într-o relațiune tenebroasă, pe care nu o cunoșteam. Contele era un fantast; însă un fantast nobil cu un simțământ adânc de drept și adevăr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o purta Henrietta în ziua singuraticei lor primblări pe lângă lacul d'Albano. O strânse la inimă, puse buzele pe dânsa tremurând, pe urmă o puse înainte-i pe clavir. Vederea acestui talisman magic îi dete toată frescheța ideilor muzicale; câte suveniri n-avea el în aceste cusături simple; se inspiră văzîndu-le și începu compoziția. Oh! cine va putea spune cu câtă ardoare Pergoleze își scrise divina sa partiție! Cine va putea vreodată zugrăvi minunatele zboruri ale geniului lui, sfințitele inspirații ale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pornesc la Londra; fericirea că ne-am văzut ne despărțește pentru totdeauna!... Gîndește-te câteodată la mine, trăiește pentru maica dumitale și pentru slava ce te așteaptă... pentru aceea ce îți jură aci amor vecinic! Henrieta IV Juana înfășură cu grijă suvenirile stăpîne-sei, le-trimise la luntrașul Beppo, care se puse în barcă și trecu la Sorrenta. Pergoleze nu era acasă când Beppo dete Ninei cele trimise de Henrietta. Noaptea trecută îi răcorise sângele și ieșise în ziua aceea foarte vesel de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
estetică la Academia de Arte Frumoase din Cluj, la a cărei întemeiere contribuise. După 1940 se refugiază la Turda, de unde, în 1945, revine la Cluj. În noiembrie 1948 este ales membru corespondent al Academiei Române. Cu primul volum, Poezii. Impresii și suveniri moderne (1908), I., aderând la o direcție novatoare, se diferențiază ferm de literatura transilvăneană a momentului, reprezentată de Octavian Goga. Poetul călătorise la Viena, München, Paris și Milano, fiind marcat de dezbaterile curente în acea vreme. Pe scurt, „senzațiile moderne
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
familie bună e obsedată de imaginea unui bărbat, neacceptat de ai ei. Cum acesta se apropie de o fată urâtă dar cu stare, călugărița o ucide. În piesa lui I. I.L. Caragiale vedea „o strălucită promisiune”. SCRIERI: Poezii. Impresii și suveniri moderne, Cluj, 1908; Ardealule, Ardealule bătrân, Arad, 1916; Poeme în proză, Oradea Mare, 1923; Cartea unui om, Arad, 1925; Notițele mele, Arad, 1925; Maica cea tânără, Cluj, 1931; Poeme, București, 1936; Poezii, București, 1937; Opere, îngr. M.R. Paraschivescu, București, 1946
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Tomuș, București, 1976; 110 poezii, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Cluj-Napoca, 1981; Proză. Teatru, îngr. Mircea Tomuș și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, București, 1986; Poezii, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Poezii. Impresii și suveniri moderne”, CVC, 1909, 50; Ovid Densusianu, „Poeme în proză”, VAN, 1923, 1-8; Davidescu, Aspecte, 130-138; Camil Petrescu, „Poeme în proză”, RVVR, 1923, 16; Chendi, Schițe, 154-159; Perpessicius, Opere, II, 167-168, XI, 435-447, XII, 244-245, 528-529; Lovinescu, Opere, V, 69-72, 433-434
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Magdalina păcătoasa, Răzbunarea unei nebune, Logodnica țarului), susținută în planul construcției de contrastul și de situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează digresia cu trimiteri intertextuale, arătându-se mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filosofie. O vânătoare
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
forțate, lipsa de preocupare pentru psihologia personajelor, maniera aproape polițistă a narațiunii accentuează schematismul romanului. În ciuda numeroaselor naivități și stângăcii, S.-C. rămâne o figură interesantă de idealist. SCRIERI: Opuri dramatice, I-II, Cernăuți, 1888-1893; Magdalina păcătoasa, Cernăuți, 1889; Trei suveniri, Cernăuți, 1890; Istoria unui țânțar, Cernăuți, 1891; Contrabandistul, Cernăuți, 1892; Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților, Cernăuți, 1894; Caleidoscop literar, Cernăuți, 1895; Răsunete din Basarabia, Cernăuți, 1898; Opere, îngr. și pref. Leonid Curuci și Vasile Ciocanu, Chișinău, 1978; Zagadocinâi celovec
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
acțiunea culturală, însă pentru secolul al XIX-lea Conspectul... oferă cele mai multe informații asupra unor publiciști și scriitori puțin cunoscuți. Surse i-au fost bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei, București, 1872; Suveniri, București, 1874; Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875; Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
Bd. Republicii 50; calea Văcărești 133 5803. Popovici Magdalena, 7 apartamente, București, Bd. 6 Martie 42 5804. Popescu I. Ilie, 7 apartamente, București, str. Porumbaru 43 5805. Popescu Gheorghe, 31 apartamente, București Schitu Măgureanu 17; str. Sf. Petru 60; str. Suvenirii 2; Splaiul Unirii 71; str. Progresului 13; str. Baicului 15 5806. Popescu Constantin, 6 apartamente, București, str. Titus 23, str. Sabinelor 23 5807. Pârvulescu Elenă, 3 apartamente, București, calea Călărași 144; str. Episcopul Radu 144 5808. Petrescu Vasile și Emilia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Căci mie mi-a dat soarta amara mângâiere O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței Dumnezeu, La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea, Nimic, nimica eu. Nimica, doar icoana-ți care mă învenină, Nimic, doar suvenirea surâsului tău lin Nimic decât o rază din fața ta senină, Din ochiul tău senin. {EminescuOpI 21} Și te iubesc, copilă, cum repedea junie Iubește-n ochi de flacări al zilelor noroc, Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie Un ocean
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase în rang. Amănuntele astea erau date de Lina în zilele când, așezând cu levănțică și sulfină rufele în șifonier, dezvăluia suvenirile de acasă, oftând. Niciodată în orele de repaos buna Lina nu trăia altfel decât în acele amintiri, care lui Mini îi plăceau ca niște povești foarte vechi, mai vechi de la o generație abia înapoi, decât de un veac înapoi. Le
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
toate, Îți zic: nu mă sfiesc. Nu ai decum în tine Vre-o mică remușcare Când vezi tu la picioare Pe cel ce te-a iubit? Să nu crezi însă dragă Să fii atât de crudă, Să-ți uiți tu suvenirea Când eu te-am sărutat. Așteaptă dară dragă Când noaptea tace surdă Să viu înc-odată Să-ți spui că te iubesc; Să vii să-ți rezimi fruntea De doruri obosită Pe pieptul meu cel tânăr Pe care-i adormi. Căci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că tu, om cinstit, n-ai să cutezi de fel. Atunci am gândit un plan lung, o săptămînă-ntreagă, cum aș putea face eu, e! dar ce să mai spun... tu știi că eu ți-am dat... după ce ne certasem. Toate suvenirile unei vieți fericite îi trecură lui atunci prin minte, ochii i se împlură de lacrimi. El i - încunjură gâtul și-i zise încet: - Elise, spune-mi, oare fără tine, îngerul meu de pază, ce-ar prețui viața mea cea chinuită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de ninsoare. Ca un nebun sări Ioan, palid ca o stafie, de lângă mine, și-și apropie buzele lui de ochii moartei. Apoi capacul recăzu, pe funii fugea sicriul cel negru în noaptea pământului - și pe pământ nu mai rămăsese decât suvenirea cea amară a Sofiei. Mi-am închis ochii și-am visat... ce?... Nu știu. Când i-am redeschis, eram singur în cimitiri. Luna revărsa printre arborii ninși și străluciți în haina lor argintie o lumină dalbă ca visul de vară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o mireasă, trecea ca o secere de argint pin norii albicioși și subțiri. Mai greoaie scârțâiau carele cu lemne ce veneau din munte; românii ședeau culcați pe foale în vârful carălor sau, mergând alături, șuierau doine bătrâne și triste ca suvenirile trecutului. Toate farmecele unei nopți de vară - lună albă și stele aurii, fluierul melancolic și câmpii ce par a adormi, iar drept în față, bătrânii urieși de piatră, munții, ce acum păreau încununați de stele ce tremurau asupra frunților lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scenografia impunătoare a poetului. Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului: mormintele sînt „monstruoase” (am dovedit deja că monstruosul exprimă un rău În grad maxim, adică sublim), vulturul e „mîndru”, cugetările „adînc ascunse”, ideile „drepte și Înalte”, suvenirea e „măreață”, tăcerea e „adîncă”, trista gîndire priveghează „precum o piramidă se-nalță În pustii” etc. Piramida (termen de referință În două comparații), turnul, imaginile, și ele repetate, ale palatelor, cetății, mănăstirii, ar putea da o sugestie despre natura grandioasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chip reputația lor poetică. Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate suvenirele, toate zilele, unele ridente și coronate cu roze, altele pale și acoperite de un văl tenebros; ultimele mugete ale vântului prin frunze par a modula ariele ce ne apropie de suvenirile dulci sau triste: Muzica este vocea spiritului... Trei ani în urmă, George și Maria aveau o încîntătoare copiliță, fructul iubit al unei uniri pe care părintele Mariei a binecuvîntat-o înainte de a muri. George era profesore de muzică, și venitul fucciunei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o națiune întreagă, serbarea de la Putna are să fie întrunirea națiunei române în suvenirile trecutului, în însuflețirea prezintelui și în speranțele viitoriului! În trecutul neguros al națiunei române sânt multe puncte strălucitoare, unul dintre aceste, cel mai strălucitori, este acela în care apare umbra măreață a lui Ștefan cel Mare; pe lângă această suvenire să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
junele țărei respective ori, dacă asta nu se poate nicidecum, prin poștă. 3. Flamurele vor servi la serbare de decorațiune, reprezentând sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile mărețe! Dacă toți voim, va fi! Viena, etc. ca mai sus 1. A: cumcă 2. R, A: nota 1: Pe baza raportului care s-a dat din partea comitetului, și în urma promisiunei on. redacțiuni a "Curierului de Iași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
energiei și zelului comitetului aranjator, mulțămită acelora cari prin concursul material au făcut posibilă ținerea ei. Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întîlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă și pomenire în viitor!... [22 și 25 august 1871] {EminescuOpIX 498} FATA MAMEI ANGO
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]