180 matches
-
Pașa cu Mehment Pașa Baltagi, un reprezentant al cercurilor otomane agresive, vădea că Imperiul Otoman se pregătea pentru război cu rușii. Cererile turcești deveneau copleșitoare și către sfârșitul anului situația lui Brâncoveanu era dramatică, pentru că ezitarea îndeplinirii angajamentelor față de puterea suzerană ar fi dus nemijlocit la represalii împotriva țării. În octombrie Brâncoveanu știa că fusese concentrată la Tighina o armată otomană, căreia i se puteau adăuga tătari și cetele regelui suedez Carol al XII-lea. În decembrie 1710, ambasadorul francez îi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
în campaniile militare. La scurt timp o oaste din Transilvania a încercat să îl readucă pe domnul român în sfera de influență a regelui maghiar. Moartea domnitorului în ianuarie 1418 a lăsat țara sub presiunea celor două puteri cu pretenții suzerane - Regatul Ungariei și Imperiul Otoman.
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]
-
a fost construită acolo în secolul al X-lea. În 1070, un grup de benedictini, veniți din Calabria (Italia), au construit acolo o biserică și o stăreție, pe terenurile donate ca uzufruct de contele de Chiny, Arnoul I. Spre 1076, suzerana, Matilda de Toscana, contesă de Briey, a trecut prin regiune și a ratificat donația făcută de vasalul său călugărilor benedictini. În acea epocă a avut loc celebrul incident al inelului căzut într-o fântână și reapărut în mod miraculos. De la
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
până în cele din urmă să cucerească și ultimele posesiuni cruciate din zonă. Ludovic a făcut o alianță cu mamelucii și din noua sa bază din Acra a început să refacă celelalte orașe cruciate. Deși Regatul Ciprului pretindea că este puterea suzerană în zonă, Ludovic era conducătorul "de facto". Ludovic a negociat și cu mongolii, care își făcuseră simțită prezența în răsărit, încurajat de legendele Regatului Nestorian. ("Vedeți și": Preotul Ioan). În același timp, și musulmanii negociau cu mongolii, nimeni nesesizând faptul
Cruciada a șaptea () [Corola-website/Science/306831_a_308160]
-
cunoscuți cu numele de "Partidul Lituanian". La inițiativa acestui partid, conducătorii orașului l-au invitat pe prințul Mihail Olelkovici să devină cneazul lor. Guvernul Novgorodului a semnat o alianță cu Marele Duce Lituanian Casimir al IV-lea. Perspectiva schimbării puterii suzerane a produs mari frământări în rândurile oamenilor de rând ai republicii. Autoritățile moscovite s-au folosit de aceste frământări și au atacat Republica Novgorodului. Armata Moscovei a ieșit învingătoare în bătălia de la Șelon din 1471, victorie care a grăbit eliminarea
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
holera și dezinteria pentru prima dată de la izbucnirea Războiului de Independență. El a negociat cu puterile occidentale și Imperiul Otoman granițele Greciei și gradul de independență al țării și a semnat tratatul de pace care pune capăt războiului cu puterea suzerană. În timpul mandatului său a fost introdusă moneda națională, phoenixul, a organizat administrația locală și, într-o încercare de ridicare a nivelului de viață a populației, a introdus cultivarea cartofului în regiune. Modul în care Kapodistrias a introdus cultivarea cartofului a
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Iran. Când autoritățile safevide au încercat să impună cu forța șiismul în teritoriile locuite de afgani, aceștia s-au revoltat, iar conflictul cu Iranul a căpătat o conotație de conflict religios, mai mult decât de conflict între vasali și puterea suzerană. Mișcările de protest au început în timpul domniei șahului Sultan Husayn, în 1709, în regiunea Kandahar din Afganistanul de azi și au fost conduse de Mir Wais Hotak. Atunci, Iranul a pierdut controlul Afganistanului, care a devenit independent. Luptele cu șahii
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
prin hotărârea Păcii de la Paris, dezbină satul în două părți. În urma Tratatului semnat la Paris între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, după înfrângerea Imperiului Rus în războiul Crimeii din 1853-1856, trei județe din sudul Basarabiei trecuseră în componența Principatelor Române suzerane Imperiului Otoman, iar frontiera fusese stabilită chiar prin centrul satului Borogani, pe linia râulețului Ialpugel, până la pod iar de aici granița continuă pe șoseaua care duce spre localitatea găgăuză Comrat. Partea de nord a satului fusese numită "Boroganiul rusesc" iar
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
1947 în care Imperiul Britanic a stăpânit regiunea. Regiunea în discuție includea provincii administrate direct de autoritățile coloniale britanice, (așa numita „Indie Britanică”) dar și o serie de principate guvernate de o serie de principi locali, care recunoșteau autoritatea puterii suzerane a Coroanei Britanice. Aceste principate, care aveau diverse tratate cu Coroana Britanică, se bucurau de un anumit grad de autonomie locală dar acceptau protectoratul și completa reprezentare în cadrul relațiilor externe a Regatului Unit. „Imperiul Indian” cuprindea regiuni care aparțin în
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
a dus în cele din urmă de confruntarea din Golful Navarino. Pentru completarea punerii în aplicare a tratatului, a fost deplasată în zonă o „forță de interpunere” terestră franceză. În 1821 grecii s-au ridicat la luptă împotriva ocupației puterii suzerane - Imperiul Otoman. La începutul rebeliunii, grecii au câștigat o serie de victorii și și-au proclamat independența în 1822. Victoriile elenilor s-au dovedit însă efemere, pe de-o parte pentru că insurgenții s-au fragmentat rapid în mai multe facțiuni
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
l-a obligat să plece în Franța republicana, unde și-a continuat activitățile de susținere a revoluției române. În aprilie 1849, o parte din cerințele Revoluției de la 1848 au fost îndeplinite de Tratatul de la Baltalimani, prin care cele două puteri suzerane ale "Regulamentului organic" Imperiul Otoman și Imperiul Țarist l-au numit pe Grigore Alexandru Ghica, un susținător al cauzei liberale și unioniste, ca Prinț al Moldovei (pe de altă parte, se confirmă înfrângerea puterii revoluționare din Țară Românească). Ghica a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printr-un amplu proces de modernizare economică, socială și politică. Aceste transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru independență, atât față de puterea suzerană, cât și de limitările impuse de marile puteri europene. Atât în timpul domniei lui Cuza cât și după abdicarea sa, s-a desfășurat o amplă activitate propagandistică de către românii aflați în diferite state europene, în încercarea de influențare a opiniei publice
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
calea loviturii de stat de la 2 mai 1864. Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza și, totodată, a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, 406.429 țărani au
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
trupe pentru a fi siguri că pot construi numărul de unități de care au nevoie. Natura acestor provizii diferă în funcție de rasă: Terranii au provizii fizice stocate în depozite, Protoss folosesc un centru de energie psionică, iar Zerg depind de unitățile suzerane de control prezente. Mecanica proviziilor funcționează în mod asemănător pentru toate cele trei rase (însă cu efecte secundare diferite pentru fiecare specie), permițându-le jucătorilor să creeze noi unități numai atunci când există suficiente provizii pentru ele. Structurile Protoss și Zerg
StarCraft () [Corola-website/Science/302893_a_304222]
-
și trimișii. În Evul Mediu, țările române - considerate, sub raport juridic, din veacul al XVI-lea, state vasale Imperiului Otoman - nu aveau dreptul la o politică externă proprie, ele fiind obligate să susțină și să promoveze politica externă a puterii suzerane: Imperiul Otoman. Ele nu aveau, deci, dreptul să întrețină relații diplomatice decât cu Înalta Poartă, unicele reprezentanțe diplomatice cu caracter permanent fiind cele de la Constantinopol; în fruntea acestora se aflau șefii de misiune, actualii ambasadori, numiți cu un termen de
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
delegau o parte dintre atribuțiile suverane, pentru că guverna împreună cu domnul titular. În Țara Românească domnul a fost confirmat de sultan încă din prima jumătate a secolului al XV-lea. După instaurarea regimului dominației otomane la mijlocul secolului al XVI-lea, puterea suzerană, Poarta a numit domnii dintre membrii familiilor domnitoare, acordându-i însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Boierii au fost nevoiți să accepte schimbarea impusă de puterea suzerană. Datorită faptului că toți descendenții familiilor domnitoare aveau dreptul la tron, luptele
Domn () [Corola-website/Science/302171_a_303500]
-
-lea. După instaurarea regimului dominației otomane la mijlocul secolului al XVI-lea, puterea suzerană, Poarta a numit domnii dintre membrii familiilor domnitoare, acordându-i însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Boierii au fost nevoiți să accepte schimbarea impusă de puterea suzerană. Datorită faptului că toți descendenții familiilor domnitoare aveau dreptul la tron, luptele pentru tron au fost o caracteristică permanentă a vieții politice a Țărilor Române. Chiar și domniile lungi și autoritare s-au confruntat cu pretendenți sprijiniți de o parte
Domn () [Corola-website/Science/302171_a_303500]
-
și toți marii prelați ai regatului erau datori să jure credință regelui la alegerea lor. Asasinarea lui Becket în 1170 de către un grup de cavaleri ai regelui a marcat victoria politicii regale față de biserica, în ciuda concesiilor. Perioada tranziției de la monarhia suzerană la monarhia suverană se încheiase. Statul englez era de dimensiunile unui cvasiimperiu, alipindu-și posesiuni angevine din Franța, punând bazele unor raporturi specifice cu biserica, de tutela, care vor conduce treptat la separarea față de Roma. În 1169, Henric a început
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
au păstrat: În 1241, o mare invazie mongolă, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustiește Europa și toate teritoriile locuite de români. Mongolii formează un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean. Marea invazie mongolă, slăbind puterea regatelor suzerane ale formațiunilor medievale românești timpurii, a favorizat emanciparea acestora, care s-a efectuat sub egida celor mai puternice dintre ele. În Transilvania, o parte din pătura conducătoare s-a maghiarizat, trecând la catolicism în urma persecuțiilor religioase (ceea ce a provocat subjugarea
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
a fost descrisă ca fiind unică în Moldova. În centrul parcului este situat unul dintre cele mai vechi monumente din istoria modernă a țării, Obeliscul cu lei, ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea domnitorului moldovean și a puterilor suzerane și protectoare sub a căror influență se aflau Principatele Române. Grădina - dominată de tei ale căror flori sunt un simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
denumirea de "„Monumentul Regulamentului Organic”". Edificiul este amplasat în centrul grădinii, în apropiere de Teiul lui Eminescu. El a fost construit între anii 1834-1841 după planurile lui Gheorghe Asachi și ridicat în cinstea noului domnitor Mihail Sturza și a puterilor suzerane și protectoare sub a căror influență se afla Moldova. Fondurile pentru realizarea obeliscului, însumând 2.225 de galbeni, au fost obținute prin subscripție publică de la marea boierime și de la înaltul cler. Edificiul a fost lucrat în piatră de Șcheia de către
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
nordul Chinei în cadrul războaielor cu dinastia Song, dintre 1125-1234, capturând orașul Kaifeng de la Dinastia Song, care își mută capitala la Hangzhou (杭州). Dinastia Song de Sud a suferit, de asemenea, umilința de a trebui să recunoască, formal, dinastia Jin ca suzerană. În anii care au urmat, China a fost împărțită între dinastia Song, dinastia Jin și tanguța Dinastie Xia de Vest. Song de Sud a cunoscut o perioadă de mare dezvoltare tehnologică, care poate fi explicată în parte de presiunea militară
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
teritoriale pe seama Bulgariei (în schimbul unor concesiuni în Balcanii de Vest), Milan I a declarat război Bulgariei la 14 noiembrie 1885. Strategia militară s-a bazat mult pe elementul surpriză, întrucat Bulgaria se aștepta mai mult la un atac din partea puterii suzerane, Imperiul Otoman, si isi masase forțele spre frontieră sud-estică. Pretextul a fost o dispută minoră de frontieră, denumită „chestiunea Bregovo”. Râul Timok, care formă parte din frontieră între cele două țări, isi modificase puțin cursul de-a lungul anilor. Ca
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]