34 matches
-
cadență andante, apoi fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică, 1, Ediție îngrijită de P. P. Panaitescu [și] I. Verdeș, EPL, 1965, p. 10. La D. C. cuvîntul apare numai sub forma „atomuri”. 2.Iată o singură frază, din cartea a V-a, despre „Chipul și firea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de sub primul titlu, parcă regret un pic că generațiile tinere nu vor ghici în Victor Mitrea pe simpaticul personaj din vechea boemă ieșeană - Valer Mitru. Sau prototipurile unor Bandrabur, Sorcaru, Mateuț, destul de antipatice ca să mai fie nevoie de o „scară tâlcuitoare” (D. Cantemir) a numelor. Importantă pare a fi eliberarea de un balast „social cultural” peste care imaginația poetului încerca odinioară să zboare. Cartea este un document istoric și... caracterologic, dar, în primul rând, o lectură antrenantă, un text scris cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de sub primul titlu, parcă regret un pic că generațiile tinere nu vor ghici în Victor Mitrea pe simpaticul personaj din vechea boemă ieșeană - Valer Mitru. Sau prototipurile unor Bandrabur, Sorcaru, Mateuț, destul de antipatice ca să mai fie nevoie de o „scară tâlcuitoare” (D. Cantemir) a numelor. Importantă pare a fi eliberarea de un balast „social cultural” peste care imaginația poetului încerca odinioară să zboare. Cartea este un document istoric și... caracterologic, dar, în primul rând, o lectură antrenantă, un text scris cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
urmă pe care s-ar putea baza o atare supoziție. Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat să "reformeze" limba română, imprimându-i o direcție culturală; el nu a făcut decât să elaboreze, în lipsa unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a reușit să-și însușească cele mai rodnice învățăminte din arta populară românească. Cu același spirit de sinteză, cu aceeași reflecție solară a culorilor, cu dragoste de om și natură, pictura lui Luchian exteriorizează optimismul și robustețea poporului al cărui tâlcuitor a fost. Interpretând drama omului muncitor în compoziții ca "", în portrete ca "", "", "", "" sau în peisaje ca "", "", "", Ștefan Luchian a reușit să se ridice până la capacitatea de înțelegere a revoltelor mocnite, reușind să prevestească marile răscoale ale țăranilor din anul 1907
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara cuadrupedelor
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică a
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]