513 matches
-
și univers feeric, Unirea dintre țărmuri la Pontul Euxin S-a scufundat în Prutul proscris de vânt siberic Să fie-un rău de jale, de plânset și de chin. Dar iată, frați de sânge din cele două maluri, Că timpul tânguirii și de-amânări se gata... Veniți să umplem Prutul cu flori și cu portaluri Și s-alipim Moldova de Maica-i venerata ! Veniți la sânul Mamei, veniți far' să vă pese De nesimțiții care sunt simpli trădători ! Nu le cerșim
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1437041237.html [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
viață și ne întoarcem să încărcăm viitorul în sistem. 2. Când admitem că piatra ruginește sub soare, recomandăm, în fapt, lumina înaintea răsăritului și flacăra dincolo de fum. 3. Pasul se calcă cu piciorul drept, oglinda se zărește prin fanta de tânguire. 4. Suntem precum tehnicile de vizualizare ale nivelelor pe care se așează ușor informațiile de călătorie. 5. Scrie aici cum descoperi geografia muntelui, cum pădurile își admit generațiile de păsări sau cum povestirea se dilată în stup. Scrie aici cum
PROCESE DE MIGRARE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1429095832.html [Corola-blog/BlogPost/372995_a_374324]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului E toamnă și a căzut brumă, Pe unde mi-au murit părinții, Măi vino, gandule, si du-ma, Ca să mă rog pe la toți sfinții. În tânguirea lor eternă Și umbră lor parcă mă mustra. E-atat de dulce și de terna, Aceasta liniște lacustra. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi se-ncovoaie Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/E_toamna_ion_ionescu_bucovu_1346316214.html [Corola-blog/BlogPost/355319_a_356648]
-
care respectă toate canoanele picturii de icoane. Următorul autor este Florin I. Roman care se prezintă cu o selecție de versuri în stil clasic și modern. O poezie meditativă, foarte expresivă, cu multe simboluri, cu metafore inedite. Se remarcă poemul „Tânguire de îngropare”, un fel de litanie în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de lumină, prispa dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: unde te-a scuipat alesul nostru conducător, te voi săruta eu, țărișoara mea, un biet alegător! Nimeni nu te mai vrea, țărișoara mea! Toți se prefac grăbiți pe lângă tine. S-au obișnuit cu tânguirea ta; Atâta vor: lor, să le fie bine. Ai fost frumoasă și-ți spuneau divină. În cântec, poeții nu te-au întrecut. La baluri de cristal ai fost regină. Prinți, de peste mări, la ușă ți-au bătut. Râdeau în soare
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_te_mai_vrea_george_safir_1385268841.html [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
beznă-și spune Eternul crez de-o clipă oprită-n locu-i pe vecie... Ești o minune ce durează vreme de-o minune Precum un rai în flăcări de iad, mistuitoare, Precum o șoaptă ce-și ucide-n rugăciune Eterna-i tânguire de o clipă trecătoare... Ești o minune ce durează vreme de-o minune Precum un val de spumă în a mării spumă, Precum un anotimp ce-n veșnica genune Eterna-i clipă de o clipă și-o consumă... Ești o
TU EŞTI MINUNEA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Tu_esti_minunea_mea_romeo_tarhon_1339473064.html [Corola-blog/BlogPost/341943_a_343272]
-
o stare de suflet sinceră până la misticism. Cunoșteam notele muzicale doar ca pe un alfabet al unei limbi pe care nu o știam. Știam că notele muzicale reprezenta un limbaj universal; dar mie, nu-mi spuneau nimic. Ascultam melodiile de tânguire, sau poate de jale și bucurie ale greierilor și priveam cerul înstelat. Vedeam luna de culoarea vaniliei necoapte ce urca încet, încet printre puhoiul de stele. Mi se părea că luna dansează desculță printre ele; numără până la zece: se oprește
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
și de unul singur? Firește că se poate face pocăință și în acest mod, dar acest fel de pocăință nu este nici completă și nici mântuitoare. Ce s-ar fi ales de fiul risipitor, dacă ar fi rămas numai la tânguirea ce-o făcea de unul singur în țara păcatului? El simte nevoia de a se mărturisi, trebuință care, o știm cu toții, este în firea omului. „Noi credem că adevărata pocăință este un act bilateral. O parte a ei o reprezintă
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
să plesnească, ghiocei și toporași, Ies la marginea pădurii. . . mieii, zburdă pe imaș, Iar spre seară, când te-mbată, un miros de aer pur, Stai și-ascultă cum ECOUL, din pădurile din jur, Se revarsă peste sate, c-o ușoară tânguire. . . . Bat vibrând, neacordate. . .CLOPOTE LA MĂNĂSTIRE!. În genunchi, ridică-ți ochii și privește spre în sus, Într-o scurtă rugăciune, implorându-L pe ISUS : ,,DOAMNE, am un OF în suflet și prea multe rău mă dor, Lasă-mă să-mi
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casuta_din_poveste_ionel_davidiuc_1339527846.html [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
dezbătută în Simfonia a IV-a, pretextul programatic fiind de această dată lapidar, insuficient precizat în schițele de lucru: „Introducere. Cea mai deplină supunere în fața destinului sau, ceea ce este același lucru, în fața nemărturisitului semn al Providenței. Allegro I (murmur), îndoieli, tânguiri, reproșuri... II - Nu e cazul să te arunci în brațele Credinței?” Impregnată de caracteristicul melodism ceaikovskian, Simfonia a V-a se bazează pe un plan tematic unitar, structurile melodice ale celor patru părți fiind deduse din tema-simbol a introducerii (Andante
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova by http://uzp.org.ro/110-ani-de-la-primul-concert-al-societatii-filarmonice-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
între craine absurdități din minte din timpuri nerostite iluzii fără temă rescriu acum istorii în ascuțiri de lamă răstoarnă val de vreme un strigăt din blesteme revocă din memorii credința ta în pronii care spre cer se cerne privești cu tânguire la mințile bolnave prin răstigniri atee se-nvăluie-n totemuri făcând nelegiuire prin spusele lor grave trezit din rugăciune mirean smerit tu tremuri fotografie:internet Referință Bibliografică: iluzii fără temă / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06
ILUZII FĂRĂ TEMĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1423236774.html [Corola-blog/BlogPost/374712_a_376041]
-
vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul lumesc. Arde stihia!.. Afară-i potopul, De jur-împrejur ape deșirate ... Văzduhu-i bolnav..,apa-nghite totul?! Abia poți gândi la cele-ntâmplate ... Referință Bibliografică: STIHIE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1407073631.html [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
să exercitam o influență benefică asupra semenilor noștrii. Un raspuns blând potolește mânia dar o vorbă aspră provoacă mânia (Prov. 15.1 ). Pământul promis celor blânzi nu va fi întunecat de umbrele durerii și morții." Nu va mai fi nici tânguire, nici țipat nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut". (Apoc. 21.4 ). Acolo va fi Isus pacea noastră eternă. Fericirea a-IV-a Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, căci ei se vor satura "Dreptatea este sfințenie, asemănare cu
A TRAI FERICIRILE DOMNULUI HRISTOS de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/A_trai_fericirile_domnului_hristos.html [Corola-blog/BlogPost/344915_a_346244]
-
Ier. cap. 3, 22-25; alte rugăciuni din cartea aceluiași profet de la cap. 10, 23-25; 16, 19-20; 18, 19-22; 20, 12-18; Rugăciunea de izbăvire a lui Iona din cap. 2 al cărții cu același nume; Psalmul din Miheia cap. 7, 7-10; tânguirile din Plângeri cap. 3 și 5; Psalmii din Iov cap. 5, 9-27; 12, 13-25, etc. Mai bine cunoscuți și mai des utilizați în cadrul cultului public și în rugăciunile particulare rămân însă cei 150 de Psalmi care alcătuiesc cuprinsul Psaltirii. Ei
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un cântec la balalaică, “plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!) - este de data aceasta, nu o zână a lacului, nu o știmă sau o naiadă, ci un profesor din
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
Da-n timp ce moartea-și-adâncește gheare,/ Pe fruntea noastră crește Dumnezeu., Petru C. Baciu, „Foamea”, p. 302); cozile de topor - trădătorii valorilor și ai credinței neamului; speranța în tăria acestui neam, în victoria crucii, a celor care își acceptă suferința (tânguirea este exprimată foarte variat și gradat în formă lirică: de la accente apocaliptice, la granița cu deznădejdea, până la cea mai luminoasă perspectivă, mioritică, asupra morții); modelul hristic al suferinței și al Învierii - deținuții participă, trăiesc, împărtășesc moartea lui Hristos și sunt
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cu mult curaj. Spun doar adevărul! -Continuă femeie! spuseră alții iar cei din grupul lui Fahim spuseră și ei la fel. Femeia își reluă istorisirea. Unii își acopereau fața cu mâinile încât nu-l puteau privi și a început o tânguire fără seamăn printre unii dintre noi. O tânguire de neînțeles! Noi ceilalți însă ne-am bucurat de vederea feței sale și cel Prealuminat ne-a scos din văgăuna Șeolului trăgându-ne undeva în sus cu o forță ca a vântului
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
spuseră alții iar cei din grupul lui Fahim spuseră și ei la fel. Femeia își reluă istorisirea. Unii își acopereau fața cu mâinile încât nu-l puteau privi și a început o tânguire fără seamăn printre unii dintre noi. O tânguire de neînțeles! Noi ceilalți însă ne-am bucurat de vederea feței sale și cel Prealuminat ne-a scos din văgăuna Șeolului trăgându-ne undeva în sus cu o forță ca a vântului. Atât am vrut să-ți spun.” mi-a
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
bună, din grecește). Evanghelia are ca fundament kerigma creștină (kerigma = credință, din grecește), adică: patima, moartea și învierea lui Cristos pentru izvăvirea de păcat a întregii omeniri. Poetul retrăiește durerea lui Isus Cristos pe Gologota: Era în genunchii/ stâncilor/ o tânguire/ a meteorilor/ de ni se făcea/ viscol în auz/ pe fața speriată/ a Golgotei” (p. 165). Durerea îndurată de Isus Cristos pe cruce face ca sufletul poetului să fie contopit cu Evanghelia: Unii zic că-mi zugrăvesc/ într-o Evanghelie
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) by http://revistaderecenzii.ro/dr-adriana-mihaela-macsut-n-n-negulescu-oglinda-misterelor-recenzie-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
vin acele duhuri rele Ce ne dezbină și aruncă din nacele Smoală și foc, în timp ce-n pacea codrului Madona Își lăcrimează ochii . Templul din Altona Era pustiu, totul era normal, Copiii se făceau, creșteau, Doar violina-și continua cântarea, O tânguire care tulbură și marea, Ea era blondă, ochii verzi-albaștri, Bijuterie pentru călătoru-n aștri, Pluteam cu ea, cer și pământ, totuna, Era lumina, eu eram furtuna. BMM Domnul Smithson Trezit la miezul nopții, domnul Smithson Își căută ciorapii, mâna sa dădu
PRECUM TRISTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1481521752.html [Corola-blog/BlogPost/379885_a_381214]
-
în Univers, Deși sunt simple cuvinte, brodate într-un singur vers. Sunt aburii înmiresmați ce se ridică din pâini, Sunt... ETERNITATEA, Sunt ...ale MAMEI MÂINI. EU M-am născut în surâsul unei dimineți de mai Cu primăvara-n pleoape, în tânguiri de nai, Cu mângâieri de flori, parfum de viorele, Zâmbet de liliac, stoluri de rândunele. Eu sunt o răsuflare din oftatul vieții, Un firicel de iarbă sub roua dimineții; Un simplu cântareț de vorbe, de cuvinte, Pentru cel ce-aude
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Nu mă striga din toamnă sunt prinsă în jocul frunzelor de aramă și fascinată plâng - culorile amurgului - o! n-am să mă opresc s-ascult tânguirea șoaptelor venind din crâng ce prefăcute-n zâmbet în jocul nostru se strecoară ... ... știu ... e seară ... și poate ultima - din jocul frunzelor de aramă o, cerule! se clatină o lume în ochii tăi și-n stinsele văpăi nici urmă de
NU MĂ STRIGA DIN TOAMNĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Nu_ma_striga_din_toamna_valentina_becart_1351803506.html [Corola-blog/BlogPost/369858_a_371187]
-
Mâinile cu mănuși de fier apucară zdravăn gleznele fine ale Silviei și executară brusc o mișcare de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața pe scândura slinoasă, dar nu avu nici acum timp pentru tânguiri inutile, fiindcă satirul o penetră la fel de frenetic. Unghiile doamnei se înfipseră în lemn și un răget animalic îi rupse coardele vocale. Deși avusese, mdeh, ca orice om, în viață, felurite fantezii sexuale, aceasta se dovedi executată fără nici un preambul, doar
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Vreau să te iau cu mine în primăvară. CÂNTEC DE TOAMNĂ Copacii resemnați își leagănă destinul, În crengile, ce plâng, că-i toamnă, Și vine jalea, frunzele declamă Un cânt duios, ce-atenuează chinul; Iar verdele e pictor, în astă tânguire, Și își mulează sieși arătarea, Tot verde e, dar nu-și decolorează starea- Cu-acel contur din urmă, adus pieirii... Ah, speranță, cu surâsul toamnei, Ironia ta mă urcă-n vârf de cruce, Să mă răstignesc, să fiu o frunză
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1444371634.html [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
percuție pe care îl recunoști în aproape orice manea. Ce tradiție! Mi-am adus aminte că Dimitrie Cantemir, un soi de Vaclav Havel al vremurilor lui, este bine cunoscut în Turcia sub numele Kantemirlogu, întemeietorul notației muzicale turcești. Am ascultat tânguirile ismaelite compuse de Cantemir și, dacă o să aveți curiozitatea să o faceți veți vedea că, de la vlădică la opincă, țara asta, cel puțin dincoace de Carpați, pare și azi mult mai aproape de Stambul decât de Viena. Inerția a secole de
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]