125 matches
-
Vineri, 22 Noiembrie, ora 18.30, la Târgul Internațional GAUDEAMUS, Emanuel Tânjala prezintă „Jurnalul unui fotograf” Invitați: Dan C. Mihăilescu, Emanuel Tânjala, Lidia Bodea EMANUEL TÂNJALA, unul dintre numele cu răsunet din presa românească a ultimilor 40 de ani, are meritul de a fi dat o nouă definiție și o nouă dimensiune fotoreportajului. Arareori până la el subiectul unei fotografii de presă a fost surprins cu atâta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
fi dat o nouă definiție și o nouă dimensiune fotoreportajului. Arareori până la el subiectul unei fotografii de presă a fost surprins cu atâta inteligență și analizat cu atâta minuție. Virtuoz al alb-negrului și al contrastelor între clar și obscur, Emanuel Tânjala a avut dintotdeuna știință de a fotografia cu o remarcabilă economie de mijloace care l-a așezat, în anii de început, în descendentă onoranta a lui Henri Cartier-Bresson. „Aveam 17 ani când am pus mâna pentru prima dată pe un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
în descendentă onoranta a lui Henri Cartier-Bresson. „Aveam 17 ani când am pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat. Îl cumpărase tatăl meu de la un client care venea la el la prăvălie.” Așa începe povestea lui Emanuel Tânjala, unul dintre cei mai talentați și mai cunoscuți fotojurnaliști români, și totodată declarația lui de dragoste față de profesia pe care o slujește de atâția ani. Plin de vitalitate și farmec, savuros și autentic, Jurnalul unui fotograf surprinde în instantanee grăitoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
profesia pe care o slujește de atâția ani. Plin de vitalitate și farmec, savuros și autentic, Jurnalul unui fotograf surprinde în instantanee grăitoare spectacolul unei existente cu întoarceri și răsturnări neașteptate, evocă oameni excepționali și întâmplări care schimbă destine. Emanuel Tânjala ne poartă, pe firul însemnărilor, într-o călătorie în timp și spațiu, din România până în America, din anii ’70 până în zilelele noastre, în vreme ce ne deslușește, cu bucurie nejucată și fără emfaza didacticista, ce se ascunde dincolo de o imagine imortalizata pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
până în America, din anii ’70 până în zilelele noastre, în vreme ce ne deslușește, cu bucurie nejucată și fără emfaza didacticista, ce se ascunde dincolo de o imagine imortalizata pe peliculă. Vom descoperi sau redescoperi cu încântare în paginile de însemnări ale lui Emanuel Tânjala peste 150 de fotografii superbe, emoționante, neliniștitoare, amuzante, calde, tulburătoare, înzestrate cu puterea de a repovesti lumea în care trăim. „Nu am stat niciodată să detaliez despre obiectivele sau tipul camerei cu care am facut o anumita fotografie. Dar mi-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
sânge a fotografiilor care să intre în acest volum. Nu știu dacă am făcut cea mai bună alegere, dar vreau că fotografiile publicate aici, sau oriunde, să constituie cartea mea de vizită, spovedania mea în imagini oferită semenilor mei.“ Emanuel Tânjala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
Sofia Cosma (pe care am menționat-o mai înainte și care a locuit mai mulți ani in California la fata ei, prietena mea arhitecta Ilona Scott (Camarillo, California), și care a dat numeroase concerte în California și la Londra); Emanuel Tânjală, cu care sunt bună prietenă și care a locuit mulți ani în Los Angeles și acum se află cu soția și cele două fete la Linchburg, Virginia: Pe Stella și Jon Cepoi, el a fost Președintele Societății Viitorul Român mulți
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
Foaie verde, foaie lat Dragă mi-e lelișa-nalt Că-mi dă gura peste poart De era mai mititea, Se-ntindea și m-ajungea Mai mare ciudă-mi făcea. * Fata popii de la noi Are-un plug cu șase boli i-o tânjală aurit și tot nu se mai mărită. Cine dracu’ s-o mai ia Că-i urâtă ca noaptea. * La pământ cu picioru’ Să răsară mohoru’ A răsărit și l-a plivit, La voinici l-a dăruit, La voinci fără musta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că nu știi ce/când o să fie replici. Va ținem la curent cu știrile. Mihaela Orlandea ------------------------------------------- Dragilor, Vă doresc tot binle din lume și să vă ajute Bunul Dumnezeu să treceți și de acestă mare încercare. Dumnezeu cu voi, Emanuel Tânjala ------------------------------------------- La voi totul e bine? Nicolae Luca ------------------------------------------- Bravo pentru inițiativa Adina și Criști Horia Sandu ------------------------------------------- Dragilor, mă bucur că n-ați pățit nimic. M-am gandit tot timpul la voi, neștiind în ce oraș vă aflați. Dacă prin satelit prindeți
CELULA DE CRIZĂ de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348984_a_350313]
-
Andra /p. 57 Shiva Zamanfar - Rinocerii lui Ionesco /p. 7 Ion Vald - sculptură /p. 9 Ștefan Aurel /p. 15 Gabriela Popescu /p. 41 Adalbert Gyuris - /p. 4 Constantă Abălașei Donosă/p. 45, 46, 61 Wladyslaw Czachorski /p. 49 Foto: Emanuel Tânjala /p. 64 Cu aleasă prețuire, Viorela Codreanu Tiron Redactor Megapress Holding - Editură Minerva Fondator al revistei "NOMEN ARTIS - DINCOLO DE TĂCERE" www.nomenartis.ro Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Fundației Est-Vest și al Fundației Dostoievski Colaboratorii sau doritorii
REVISTA „NOMEN ARTIS” NR.15 – DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344579_a_345908]
-
Andra /p. 57 Shiva Zamanfar - Rinocerii lui Ionesco /p. 7 Ion Vald - sculptură /p. 9 Ștefan Aurel /p. 15 Gabriela Popescu /p. 41 Adalbert Gyuris - /p. 4 Constanța Abălașei Donosă /p. 45, 46, 61 Wladyslaw Czachorski /p. 49 Foto: Emanuel Tânjală /p. 64 Referință Bibliografică: A apărut nr. 15 al revistei Nomen Artis - Dincolo de tăcere / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 680, Anul II, 10 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351298_a_352627]
-
Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mai grozave pentru trecutul, prezentul și viitorul acestor comunități! Consider, cu voia și cu ajutorul lui Dumnezeu și a dumneavoastră, că trebuie să îndeplinim ce trebuia îndeplinit de multă vreme! Ne-am lăsat pe-o ureche, ne-am lăsat capul pe tânjală, am dat vina unul pe altul! Nu putem scăpa de tâlhari și de pungași, de găinari și ucigași, de șarlatani și mincinoși, de farisei și trădători...decât numai prin ce vom hotărî și vom face azi, aici și acum, numaidecât
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
copleșit de personalitatea unor oameni care au ieșit în prim-plan. În primul rând, neobositul și plin de râvna muncii pe care o face, organizatorul și moderatorul Dumitru-Puiu Popescu, apoi eruditul Stelian I. Constantin, tenacele cu spiritul său vulcanic Emanuel Tânjală, venit din Los Angeles, Sfinția sa prof. dr. Cezar Vasiliu, (fost profesor al mitropolitului Moldovei, Înalt-prea Sfinția sa Teofan) de o mare robustețe științifică, venit de la Montreal , brăileanul, rezident în Canada, Nicăpetre (Petre Bălănică), considerat cel mai mare sculptor român în viață
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
continuu de dorul de țară, românii „canadieni” păstrează vie conștiința apartenenței la națiunea română, fiind purtătorii culturii, limbii și tradițiilor românești într-o lume caracterizată printr-un accentuat eclectism etnic, generat tocmai de ospitalitatea și toleranța societății canadiene. Dacă Emanuel Tânjală a scris o carte numită „<<România>> de la New York la Los Angeles ” este pentru că a cunoscut mai bine situația românilor de acolo, dar există, în mod cert, și o ...”Românie Canadiană”, dacă ne putem exprima astfel, al cărei puls cultural-spiritual este
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
lui, stai acasă să‑l crești, nevastă! Avem tot ce ne trebuie. Dă‑le naiba de zile‑muncă! În timpul ăsta te ocupi doar de casă, de orătăniile din curte și de copii. Vezi, ai grijă să nu se lase pe tânjală ăl mare. Să pună burta pe carte. În schimb, viața lui Gabriel parcă a alunecat pe alt făgaș. Nu mai era el persoana cea mai importantă din casă. Nu se mai jucau părinții cu el decât foarte rar, ca din
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
bani. Și, la urma urmei, de ce cu țârâita, de ce nu-mi dădea Vântu banii căpiță, cum spune că i-a dat lui Bogdan Olteanu 1 milion de euro - trebuia să-i scriu biografia romanțată și m-aș fi lăsat pe tânjală? Cât privește turnătoria, văd că S. Ghiță are grijă să nu păteze imaginea serviciilor românești, anunțând că aș presta pentru ele, mă aruncă patriotic la străini. La care? Voi pentru ca să știu, că am și eu orgoliul meu de turnător: una
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță () [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
lui, stai acasă să-l crești, nevastă! Avem tot ce ne trebuie. Dă-le naiba de zile-muncă! În timpul ăsta tu te ocupi doar de casă, de orătăniile din curte și de copii. Vezi, ai grijă să nu se lase pe tânjală ăl mare! Să pună burta pe carte... În schimb, viața lui Gabriel parcă a alunecat pe alt făgaș. Nu mai era el persoana cea mai importantă din casă. Nu se mai jucau părinții cu el decât foarte rar, ca din
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
mântuită de pedeapsă izbăvită. Haide nu mai zăbovi, nici în urmă nu privi. Și deschide-ți inima, azi Cinez în casa ta. Vremea cercetării tale e deschisă azi pe Cale, De acest prilej profită, n-avea inima-npiatrită. Nu e vreme de tânjală, nu da lumii socoteală. Astăzi glasul de-l auzi, nu fugi ca să-te-ascunzi. Nu te teme de nimic și nu te ingrijora, Nu te crede prea voinic, lasa totu-n Seama Mea. Eu sunt Ușa ce-a deschisă nici nu
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
fată Ce-a fost prins că, după lege, Prin străini să fac-armata! În nopți reci, cu luna plină, Pe o laița stă Nica, Și torcea, cu alte fete Lâna de pe-o furca mică. Am luat, de San' Vasile, O tânjala și-un cârcel Și, la popa Oslobanu, Am urât și eu cu el. L-am ținut pe cal odată, Ca era-nghetat de frig, Ghemuit într-o desaga, Când mergea spre Pipirig. L-ajutam, în primăvară, Bolovanul să-l prăvale Peste
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
ele aveau sarcina și puteau să condamne până la un anumit număr de ani pe anumite persoane, care le găseau vinovate pe baza unui material insuficient. Ca rezultat al acestei stări de lucruri este faptul că oamenii noștri se lăsau pe tânjală, nu munceau și după aceea spuneau câteva vorbe pe baza cărora omul era internat în lagăr. S-au făcut astfel internări din 1949, dar din 1952 s-au făcut mai puține, dar s-au făcut. Legea dădea dreptul, și deci
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, ce să vezi? Am dat peste Dosarul VJ192837! Da n-o să vă vină să credeți! exact peste Dosarul VJ192837, acel document atât de celebru, considerat timp de decenii dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tu faci parte din grupul (categoria) care a reputat acele succese. Satisfacție cu atât mai deplină cu cât lucrul este valabil și pentru asumarea reușitelor oamenilor de mare succes. Trebuie să liniștim onorații cititori că nu ne-am lăsat pe tânjală și am căutat în continuare acte și orice dovezi scrise despre celebrul caz Rom J. Rominger, însă ce să vezi? Am dat peste Dosarul B.L. bis 243948657. Un dosar cu adevărat revoltător! Așa că am întrerupt cercetările în legătură cu celebrul caz Rom
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Dorohoi, sarmalele se fac mari de tot.” „Uite, părintele de la Darabani a mai făcut un etaj la protopopiat. Bravo părinte, un exemplu demn de urmat, ia spuneți, cum ați făcut?” „O, dar părintele de la Roznov s-a cam lăsat pe tânjală. Ce s-a Întâmplat de nu ați intrat În posesia acelor păduri?” etc. etc. Se aduc În discuție problemele tuturor, unele de ordin mai conjunctural: câți copii are cutare, dar soția unde lucrează, cum mai merg afacerile nu știu cui, ce Dumnezeu a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Morar), RL, 1993, 14; Ileana Alexandra Orlich, Song of My Emerging Self: The Poetry of Andrei Codrescu, MELUS, 1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]