2,234 matches
-
o familie cu doi fii. Cel mare, Justin Cobb, închis în sine și deci singuratic, are bizarul obicei de a-și suge degetul mare, confruntat cu o groază de dificultăți: părinții îl vor da la o facultate aproape de casă, el tînjește după NYU, fata pe care o place nu-l acceptă așa cum e, la școală i se reproșează că nu depune suficiente eforturi, iar mama (Tilda Swinton, și producător executiv) pare îndrăgostită de un star TV. Ca atare, Justin începe o
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
mereu! Fiecare suflare a mea, fiecare gest reflectă tot mai mult dragostea ce ți-o port. Nu trece secundă în care imaginea ta să nu-mi perturbeze gândurile și că un fior să nu mă facă să tresar și să tânjesc după dulcele tău sărut... Azi e ziua noastră, e ziua iubirii care ne-a antrenat în atâtea clipe nemăsurabile de fericire necontenita și iubire angelica. Iar cu ocazia acestei zile, din suflet vreau să-ți urez zile pline de iubire
Mesaje de Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94705_a_95997]
-
Claudiu Komartin am fumat ca șerpii în toamna aia. peste drum de târgul de vechituri, în cafeneaua micuță din Karlsplatz în care am tânjit și am râs tu ai înhățat un pachet de țigări uitat pe masa de lângă noi, apoi le-am fumat cu poftă și-am râs vorbind despre boală și despre ruinele unor sinucideri din care ieșeam cu capetele bandajate râzând și
O după-amiază în Karlsplatz by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/4540_a_5865]
-
era și ea un bărbat deghizat. Adevăru-i că, oricum, sufletul lui Eminescu era cam femenin. Era atît de sensibil! Atît de romanțios. Vorbea despre stele și plopi fără soț... Păi, de ce asta? Pentru că, probabil, era femeie - și n-avea soț. Tînjea după unul. Știam noi. Știam noi că așa trebuie să fie. Nimic nu e ceea ce pare! Eminescu era în aparență bărbat. în esență, femeie. De-aia avea un chip atît de frumos. De-aia vorbea atît de frumos despre lună
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
de viziuni punitive eu - simplu, prietenul lui - Enkidu eram sfărâmat de cărămizi albe de ceară era lovit de singurătate bătea în el un anume clopot necunoscut și zări matematice îi umflau respirația cu talpa scufundată în roua cerului eu - Enkidu - tânjeam asupra biruințelor sale (11 ianuarie 2009) Ritual (zimbru) într-o zi voi fi mai devreme într-o zi voi fi doar sicriu: trenul meu pe rotilele sale geme să iasă din timpul târziu e o zi cât o voce - tu
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși strămoși purtate ca povoară, Căci au tînjit să fure-odinioară, Dintr-un castel cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar tărăboi și gălăgie
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
că ai înviat un pic doar cât să-mi vezi coșmarul, în aldine. Ori poate - cine știe - ești din nou o flacără țâșnind abrupt din stele spărgând această coajă ca de ou a lumii ce întinde-n spațiu grele tăceri tânjind ca din cavou spre existențe noi, dintre zăbrele. Cine Mă gândesc numai la lucruri ciudate la disperarea de-a spune sau de-a nu spune ceva la ființa mea ce se clatină pe picioarele-i iluzorii la nenorocirea de-a
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
împins de aceeași speranță făceau ca viața să pară cu adevărat frumoasă și memorabilă. Oamenii veneau la Piatra Comorii pentru că fuseseră printre primii ei descoperitori. Veneau să-i vadă pe ceilalți temerari și să simtă gustul unei fericiri spre care tânjește orice suflet omenesc: bucuria exploratorilor. Leonard adunase suficient material pentru film și se gândea deja la miile de accesări de pe Youtube. Și în timp ce decupa bucățele care i se păruseră mai apetisante, ferestrele se zguduiră lovite pe neașteptate de stropii unei
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
rețea pe deasupra apei. Era clipa ce-o așteptase, ca în toate zilele africane, deși era sfârșit de septembrie și se făcea tot mai frig. Ziua se micșorase, nopțile păreau tot mai lungi, bântuite de spirite, noaptea îi era frică, noaptea tânjea după amantul arab, plecat cu afaceri, dar care își lăsase în casă mirosurile, angajații și rudele, care n-o întrebau niciodată nimic. Hafa îi aducea sucul de portocale și se retrăgea tropăind cu spatele către ușă, în timp ce ochii lui de
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
clănțănind cu toate cele 50 de grade ale ei. Din grad în grad, pădurea se apropia. Piatra ponce a palmelor aștepta saliva aspră a muncii. De pe umerii oamenilor, topoarele își expediau reciproc luciri războinice, ca pe niște bezele. Rânjetul fierăstraielor tânjea după sângele copacilor, ca după pastă de dinți.” (În țara noastră, porcul și bradul sunt frați, din vol. Bar de stepă) Cătălin Mihuleac, Bar de stepă, proză scurtă, Editura Timpul, Iași, 2001, 176 p., f. p. Cătălin Mihuleac, Noapte bună
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
Hurubă O ambrozie de Bistrița de-aș fi băut în plus în noaptea de An Nou, acum aș avea o parte din televizor într-o pungă de plastic, iar restul în spatele blocului. Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea explozie de bucurie pusă la cale de TVR-iști înainte de ’89... Cu ce eforturi numai ei știau. Mai era o “sârbă”, un “călușari”, o “țâpuritură”, un grup folcloric din Bihor, Maramureș, Teleorman sau din Moldova... Vrând-nevrând te bucurai
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
se face. Legendă Un sfînt în pustiuri, uimit, Se zice că ar fi-ntîlnit Un faun cu picioare de țap, care-a spus: ŤSfîntule, roagă-te pentru mine și-ai mei S-ajungem la cer, eu și ei, La beatitudine, asta tînjim mai presus.ť Și sfîntul, în replică,-a spus: "Rugămintea-ți se-arată riscantă, cred eu, Și ea împlinită îți este cu greu. Nu vii la un ave Maria, tu nu, Căci de țap ți-s picioarele, tu.ť La
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
în contextul mizerabil al compromisului nu cădea tocmai bine viziunii reducționiste și maniheice a Ruxandrei Balaci. 8. Pentru că în spațiul în care te aștepți să ieși din constrîngeri, să-ți eliberezi mintea de prejudecăți și comportamentul de inhibiții, în care tînjești să judeci fără nici o rețetă și să privești amplu în jur, ești deposedat de toate obiectele metalice, ți se așază mobilul în tăviță și agentul de pază îți înfige detectorul în prohab, poate ca o aluzie la sterilitatea fără margini
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
deoarece hrănește o ambiguitate de tipul: nici privilegiu, nici subordonare, simțindu-se ca un centaur ce trece pe lângă o rezervație de animale și nu știe dacă să intre ori ba. Sau ca un Atlas ce suportă apăsarea greutății, dar care tânjește și după folosul ei. 4. Normalitate datorită aprecierii conform căreia istoria muzicii ar fi o succesiune de fraze consimile epocilor creatoare, perioadelor stilistico-estetice, fraze aflate în consecuție și conexate cu ajutorul semnelor de punctuație. 5. Stranietate căci întotdeauna există un aspect
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
toposuri fiind, de altfel, singurele care ocrotesc și hrănesc muzica de tip cult). De data aceasta însă creațiile sonore par a sta sub semnul pasiunii, ca sevă învietoare a afectivității ori ca presentiment al dragostei și al infinitului după care tânjește orice suflet sensibil. 15. Muzica epocilor melancolice se impune prin eleganța și eficacitatea soluțiilor, dar și prin tempoul desfășurărilor și al modulațiilor întru precipitarea din ce în ce mai accentuată a mijloacelor și, în final, a scopului. Totala depășire a dificultăților de finalizare sau
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
fi vrut să mai umble cu tramvaiul, ca un om oarecare, ba chiar să fie și călcat pe picior, la înghesuială. Dacă chiar astea au fost cuvintele lui , nu mi se pare asta a fi fost o dovadă că Ceaușescu tînjea după condiția de om obișnuit, ci că visa la performanța de a se lăsa călcat pe picior în calitate de Ceaușescu, ca la un bonus de popularitate. O notă bună pentru memorialistă e că nu-și ia rudele la refec, ci le
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
a te prăbuși mai adânc în grotesc. Sătul de anormalitatea în care se scufundă periodic (și anume, când ia condeiul în mână) precum într-un hârdău cu zoaie, jurnalistul visează la oaze de normalitate și liniște. De ani de zile, tânjesc după un subiect despre care să scriu cu drag - și acel subiect să nu fie o carte sau o țară pe care am vizitat-o. Mi-ar plăcea să scriu despre ceva nespectaculos, obișnuit, firesc, dar care să fie totodată
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
Diner de cons/ La cină cu un gogoman), pe care îl disprețuiesc și încearcă să-l evite (La Chčvre/ Norocul ghinionistului), pe care-l bruftuluiesc, dar de care nu se pot descotorosi. Un fel de căpușă sentimentală, ghinionistă, pisăloagă, neîndemînatică, tînjind după o prietenie adevărată, cînd plîngăcioasă, cînd fudulă, mereu în contratimp și, mai presus de orice, extrem de vorbăreață. Un nătărău, dar nu un tîmpit, pentru că uneori are sclipiri de inteligență cu care-și scapă din încurcătură partenerul și pentru că adesea
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
premierul generos, sumele ar trebui direcționate doar spre trei categorii: debutanți, lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, istorii pe domenii) ori traducerea de cărți esențiale. Altminteri, ca autor, dacă ai apucat să publici una, două sau zece cărți și continui să tânjești după cârjele finanțărilor, tare mi-e teamă că scrisul tău nu valorează doi bani. Și că fiecare nouă carte pe care o scoți nu e decât o penibilă jucărea menită doar să-ți zgândăre orgoliul bolnav. Nu sunt nici pe
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
operei, ci și în sfera biografiei sale, purtînd stigmatele universului abandonat în favoarea ficțiunii. Avem a face cu încercări de reîntoarcere la primordialitate, de-o impresionantă pregnanță psiho-fizică. Urmărit de spectrul naturii, Creangă încearcă, instinctiv, a-i recupera elementele după care tînjește în mod măcar subliminal. Habitudinile sale sînt pantagruelice. G. Călinescu pune în evidență voluptatea ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
flecărind cu un grup de prieteni despre nenorocirea inundațiilor, un, altminteri, talentat amic a lansat următoarea ipoteză: ,Ce-ați zice dacă inundațiile astea sunt expresia golului spiritual care domină România? Din punct de vedere al credinței suntem niște orfani, care tânjesc după o mamă. Or, se știe, apa este chiar simbolul maternității! Ea regenerează lumea, o face posibilă din nou. S-ar putea ca inundațiile să fie un semnal care ni se transmite. O șansă a salvării!" În ce mă privește
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
azi, cei pentru care comunismul e aproape o ficțiune, iar democrația (fie ea și originală), o stare de fapt. Crescuți în fața televizorului și a internetului, mergând la școală în blugi și cu telefonul mobil la ureche, umblați prin Europa, dar tânjind după o garsonieră în București, ei au un cu totul alt sistem de referință decât cel care ne-a forjat pe noi, bieți decreței prinși între două lumi, pe o linie de ruptură ce trece prin viața și ființa noastră
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Epistola către tralieni, 1.2, p. 204. 31 Epistola către efeseni, 10.3, p. 192. 32 Epistola către filadelfieni, 7.2, p. 216. 6 care mă apasă”33. Acest aspect nu indică o preocupare individualistă legată de propria mântuire. El tânjește să exemplifice prin propria viață supunerea față de Hristos și acceptarea suferințelor pe care o recomandă celorlalți creștini. Într-adevăr, în modestia și smerenia sa, el îi concepe pe ceilalți ca fiind deja „următori ai lui Dumnezeu”34, în timp ce el însuși
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
dificilul urcuș. Nu e de mirare că poetul declara: ,...nur da ganz Mensch, wo er spielt" (,numai acolo e omul întreg, unde se joacă"). Homo ludens rezistă distorsiunilor. Pentru Schiller dialectica dintre joc și seriozitate implică o transmutare, cei care tânjesc după amuzament nu sunt eroi puri, de o moralitate neștirbită. La rampă se înghesuie și indivizi versați în rele, netemători, îmbătați de acțiune. Caracterele sunt concepute complex, cel care e sedus fără scrupule va seduce la rândul lui, și nu
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
el și mai puțin spaniol - și o întoarcere spre firea profundă, care se căznește să mai palpite în noi, ca jarul sub cenușă, s-ar potrivi mai bine cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o ascultare relaxată, permițând soarelui să ne pătrundă și în suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]