156 matches
-
toate vocile. De aceea m-am implicat. În parte am reușit, dar drumul este lung. Mă simt oarecum obosit. Ăsta e poporul meu și nu mă dezic de el. Asta vrea, asta are! Mulți români se complac cu viața de târâtoare clevetitoare. La calitățile mele de ciumpalac, nevrotic, revoluționar-ciolonar, golan, inept, jidan împuțit, mason, derbedeu ș.a.m.d. nu mai contează o caracterizare în plus. Chiar mă mențin în formă! O să ne revenim și din dușul ăsta. Europa are multe de
TABLETA DE WEEKEND (12): DEMOCRAŢIA VIOLATĂ ŞI LUATĂ DE NEVASTĂ ... CU FORŢA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_1_sergiu_gabureac_1344002980.html [Corola-blog/BlogPost/340890_a_342219]
-
măsluite a acoperit încet țara. Mîrlanii au renunțat la opinci și au trecut la ghiuluri cu girofar și BMW-uri cu spițe. Cafeaua a înlocuit ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii Bundy proaspăt înfrunziți. Se fura pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Pepenele, numit în unele regiuni și harbuz (Moldova și Republica Moldova), lubeniță (Banat si Oltenia) sau curcubete (Ardeal), este o plantă din familia Cucurbitaceae originară de pe continentul african. Pepenele este o plantă erbacee anuală, agățătoare și târâtoare cu textura aspră, rugi piloși prevăzuți cu cârlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile sunt mari, galbene și unisexuate. Fructul este o bacă uriașă dezvoltată din ovarul inferior, având în medie 4 kg, cărnos și zemos (cca. 90% apă
Pepene verde () [Corola-website/Science/323012_a_324341]
-
principale. Prima este ideea unei ierarhii divine bazată pe conceptul teologic de „stăpân”, din Cartea Genezei (1:28), unde lui Adam îi este dat „să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ”. Deși conceptul de stăpânire nu trebuie să implice drepturi de proprietate, a fost, de-a lungul secolelor, interpretat pentru a presupune o formă de posesiune. A doua constă în ideea conform căreia animalele sunt inferioare
Drepturile animalelor () [Corola-website/Science/316346_a_317675]
-
e nevoie, pentru că oricum unele viețuitoare apar singure din pământ (o reluare a "generării spontane" cu care Aristotel explica apariția vieții), justificându-și convingerea cu versetul 24 din Facere capitol I ("Să scoată pământul ființe vii, după felul lor: animale, târâtoare și fiare sălbatice după felul lor". Și a fost așa."). Lărgirea graduală a cunoștințelor făcea ca problema cea mai serioasă în materie de credibilitate a poveștii biblice a potopului să fie teza globalității inundației, și încă din secolul al V
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
a ajuns omul din fața lui, Luca își aminti de venerația cu care îl privea în anii copilăriei; sportivul celebru de altădată a ajuns însă un "„bătrân scârbos, care nu făcea altceva decât să murdărească cu balele lui totul împrejur. O târâtoare de care la început îi fusese milă... ”". În această atmosferă , cei doi s-au despărțit, pornind pe două drumuri diferite care nu aveau să se întâlnească niciodată. Pentru puțin timp, Luca a rămas singur în birou, privind dezordinea rămasă în urma
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
făcut marea și oceanul, Albastre râuri să primească. Balena, linul, ca și cleanul Și mii de specii să înfrățească. Și pasărea ce zboară cerul, Senin azur de necuprins, Adună în pene curcubeul Cu dor de viață neînvins. Dar și jivine, târâtoare, Cu gând viclean, pe sub frunziș, În văgăună de răcoare, S-adune pradă pe furiș. Și ca să fie curăție A născocit păduchi și puric Să soarbă sânge, APĂ VIE, De nu-s distruși în întuneric. Din fir de praf, bătut de
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
cea mai mare parte a cărții Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon) și a alcătuit o mie cinci cântări (4.32), a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare și despre pești (4.33), fiindcă Dumnezeu îi dăduse, alături de înțelepciune și pricepere, și ,cunoștințe multe ca nisipul mării’’ (4.29). Faima înțelepciunii sale devenise așa de mare încât veneau oameni din toate colțurile lumii (10.24-25), inclusiv cei trimiși
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
Mahol „Cartea întâi a împăraților” arată că Solomon a rostit trei mii de pilde și a alcătuit o mie cinci cântări, a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare și despre pești Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că faima înțelepciunii sale devenise așa de mare încât veneau oameni din toate colțurile lumii, inclusiv cei trimiși de împărații pământului ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în mintea
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
înmulțească și păsările pe pământ.” Gen 8.17; 23 Astfel a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a cincea. Viețuitoarele pământului. 24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul viețuitoare după soiul lor, vite, târâtoare și fiare pământești, după soiul lor.” Și așa a fost. 25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26 Apoi Dumnezeu a
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Viețuitoarele pământului. 24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul viețuitoare după soiul lor, vite, târâtoare și fiare pământești, după soiul lor.” Și așa a fost. 25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.” Gen 5.1; Gen 9.6; Ps 100.3; Ecl 7.29; Fapt 17.26-29; 1Cor 11.7; Efes 4.24; Col 3.10; Iac 3.9; Gen 9.2; Ps 8.6; 27 Dumnezeu
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
greacă Βασιλίσκος = animal regal) este o reptilă fabuloasă care, în legendele europene, inclusiv în mitologia românească, este reprezentată de obicei ca o combinație de șarpe și cocoș, având puterea de a ucide prin privire sau prin otrava răsuflării. Împărat al târâtoarelor ("basiliskos" = mic rege), vasiliscul era înfățișat ca o reptilă ce nu se târa precum șerpii, ci înainta cu capul în sus. Purta coroană și provoca moartea atât prin privire, cât și prin respirație. Plinius cel Bătrân susținea că trăia într-
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
înțelepți au ajuns nebuni (Rom., 1, 21-22). Apoi, ca să dovedească întunecimea și nebunia lor, a adăugat: Și au schimbat slava Dumnezeului Celui nestricăcios în asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor (Rom., 1, 23). Dar când a venit credința, ea a împrăștiat tot acest întuneric din sufletul celui ce a primit-o”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
împodobite cu nestemate aflate sub valurile mărilor. După cum spune un scriitor antic chinez, Dragonul Ceresc are cap asemănător cu cel al unei cămile, coarne de căprioară, ochi de diavol, urechi de bivol, gât de șarpe, pântece de crevete, solzi de târâtoare, gheare de vultur și labe de tigru. Este posibil ca Dragonul asiatic să fie originar din India. Din China s-a răspândit în Japonia și în toată Asia de Sud-Est (cu excepția Thailandei, unde, oricum, stăpân absolut este elefantul). Dragonul asiatic își poartă
Dragonul asiatic () [Corola-website/Science/315097_a_316426]
-
rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină de floare/ Gîndaci/ Să fie petale de maci/ Și craniile goale/ Locuri de încîntare/ Să cînți la spini/ Și notele să le combini/ Să iasă numai bube și vînt/ Cu mană, cu piatră, cu fier hohotind/ Și-n
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
opunea rezistență precum un nou-născut forțând perineul mamei sale. Pătrunseseră Într-o lume nouă vârstată cu verde, un univers sălbatic plin de viață, dominat de o singură culoare, care vibra și respira. Oriunde te uitai, peisajul era sufocat de plante târâtoare și agățătoare, liane, unduindu-se, șerpuind peste tot, de parcă jungla s-ar fi terminat la numai un metru În fața lor. Tot acest ocean de verde Îi amețea. Trunchiurile copacilor erau acoperite cu mușchi și căptușite cu epifite: ferigi, bromelia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
plante despre care știau sigur că sunt comestibile sau folositoare: multe ferigi, muguri proaspeți de bambus, mai multe frunze de pelin dulce ca medicament și frunzele unui tufiș, care aveau miros de lămâie, iar făcute pudră țineau la distanță insectele târâtoare dornice să le intre În colibe. Își puseră prada În coșurile de trestie pe care le aduseseră și se Întoarseră În tabără simțindu-se de două ori Împliniți. Copiii le ieșiră În cale, urându-le bun venit și conducându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
frumusețe are pământul a poruncit „să mișune apele de sumedenie de vietăți, iar păsările să zboare pe pământ și pe sus, în întinsul cerului” și le-a binecuvântat pe toate: „Creșteți și vă înmulțiți, să scoată Pământul ființe vii, dobitoace, târâtoare și fiecare după soiul lor”. Dar, Dumnezeu Creatorul, în bunătatea Lui nemărginită, a zis că pământului îi mai lipsește ceva foarte important. Voi, copiii, știți ce-i mai lipsea pământului? (reacție pozitivă din partea sălii) Bravo copii! Da, lipsea Omul. Și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
iritant element străin de clan. Dincolo de asta, începea demența. În acea dimineață își contemplase trupul, își privise mâinile și picioarele și cât putea să vadă din trunchi, și simțise cum controlul său asupra propriei sale făpturi se clatină. Cine era târâtoarea asta lividă? Își privise fața în oglindă și avusese impresia că își pierde mințile, că ar fi în stare să se repeadă în stradă, scheunând și smiorcăindu-se, și cerând să fie arestat și pus sub supraveghere. Porumbeii, dis-de-dimineață, repetau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
palmele pe geamul din spate și își proptise picioarele pe pietrișul de pe chei ca să facă mașina să alunece în canal. De bună seamă era o pură fantezie, câte imagini de violență nu-i bântuiau visurile! El nu era decât o târâtoare nevolnică, iar violența lui ținea numai de domeniul fanteziei. Își spuse: „Nu mai pot continua în modul ăsta. Trebuie să sfârșesc, într-un fel sau altul, relația mea cu Rozanov. O să mă duc din nou să-l văd. Dacă o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Gardienii cei demult trecuți la cele veșnice! Drept în fața oglinzii, cu el, partenere! Așa...! Urât ești, mă, scârboșenie! Ripugnante! zice Iepurele, taxând cu promptitudine revelația aspectului real al Profesorului, reflectat în virtualitatea nemincinoasă, din spatele sticlei argintate: Un saurian, o târâtoare din iad, o licorcă, o încrucișare elementală abominabilă, între un balaur și o salamandră, sub ai cărei solzi lați, ca de cărbune, mocnea și se hrănea un foc fără sfârșit! Lovește! Lovește cu spada, Bossule! Pe voi, să vă aibă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe cele două maluri povârnite. În mișcare, solzii cât țiglele de pe casă scoteau zgomote de scândurici uscate lovite Între ele. Și, dintr-odată, Valea sparse creasta dinspre Dunăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doarmă pe cei din casa de lângă stâlp. Pe de altă parte, oamenii mai văzură că li se umpleau curțile de tot soiul de jigănii. Lumina atrăgea fluturi de noapte, albine zăpăcite, țânțari, gândaci zbârnâitori cu carapace lucitoare, o grămadă de târâtoare despre care nici măcar nu știam că există. După insecte, altă plagă: ispitite de asemenea bogăție de vânat, broaștele râioase se strângeau și ele la lumină, leneșe și scârboase. Asta oamenii n-au mai Îndurat: să iasă dimineața din casă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire, cu zgomot și iuțeală de pleasnă de bici, scoase, cu furie, limbuța neagră și despicată, apoi se repezi cu nemaivăzută agerime În buruienile șanțului. În praf rămase o dâră tremurată. „Săru’ mâna, părinte!” se pomeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]