79 matches
-
lui Nicolae (fiul lui Vladimir n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tîrșitei, Orhei) și Nina, născut la data de 2 ianuarie 1985 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova Telenesti Tîrșitei. 140. SÎRGHI ION, fiul lui Sîrghi Gherasim (n. la 13.03.1936 în localitatea Oxentea, Chișinău) și Maria, născut la data de 17 noiembrie 1969 în localitatea Susleni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
cel Bătrîn nr. 27, bl. 2, ap. 53. 147. STODUSNII VIOREL, fiul lui Vladimir și Maria (fiica lui Spînu Dumitru n. la 11.04.1921 în localitatea Hirova, Ungheni și Ana), născut la data de 25 octombrie 1968 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, str. Burebista nr. 66, bl. 2, ap. 25, cam. 1. 148. STRESNA LARISA, fiica lui Timotin Teodor (n. la 05.02.1938 în localitatea Carpineni, Lapusna) și Ecaterina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
de 100 hectare.. După bătălia de la Paneion din 200 î.H., orașul a fost anexat la regatul Siriei Seleucide. Populația orașului era în cea mai mare parte formată din greci și fenicieni. În anul 165 î.H conducătorul evreu Simeon Târșitul (Shimon Hatarsi sau Thassi), unul din frații Macabei, i-a învins pe elenii Seleucizi în mai multe bătălii în Galileea , iar aceștia au fost nevoiți să se retragă spre orașul Ptolemaida, care a rămas sub controlul lor. În anul 153
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
sat și să fure câta slănină Câta brânză și un codru de pâine. Mergând pe cărarea abia ghicită de sub crengile fagilor Însoțit de freamătul și de vuietul pădurii Lui Gheorghe i s-a părut că aude În urma sa pași Pași târșiți de fiară ori de moroni S-a oprit Gheorghe, s-a oprit și celălalt, A pornit Gheorghe, a pornit și celălalt. Când frica l-a strâns În brațele ei vâscoase Gheorghe s-a Întors brusc, a scos răvolful de la brâu
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
dimpotrivă, închideau toate geamurile, până sus, cu cârligele de lemn, să clachez în etuvă. Mai încercau și-alte metode, mai puțin subtile, dar la fel de eficiente: clămpănitul ușii de la amfiteatru (la Litere toate ușile sunt descentrate), vorbitul tare pe holuri sau târșitul scaunelor pe ciment. Dacă nimic nu mergea, intrau resemnați în sală. La început, studenții mă decupau cu privirea, căutau să-și agațe curiozitatea de ceva, un braț, o mânecă de tricou prost călcată, culoarea șosetelor, cureaua, șlițul, forma feselor, pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cât despre cel mai mic, Georgie, trebuie să vorbesc eu pentru el - căci s-a născut retardat - dar n-am mare nevoie să încerc să ghicesc acest lucru, întrucât avea un cântec pe care îl cânta când alerga cu pași târșiți în ritmul lui țeapăn de cretin, în susul și-n josul gardului de sârmă din spatele casei: Georgie Mahchy, Augie, Simey, Winnie Mahchy, noi-noi o iubim pe Mama. Așa era, mai puțin în ce-l privește pe Winnie, pudelul Bunicii Lausch, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
era mai înalt ca mine, și uneori era cam necomunicativ și se arăta jignit, deși avea aceeași frumusețe a omului care nu era în toate mințile, un uriaș ce se mișca respirând greoi, cu o încetineală matură în mersul lui târșit pe picioarele lui nedezvoltate. Purta lucrurile pe care nu le mai îmbrăcam eu sau Simon și era straniu să vezi aceste haine purtate atât de diferit. La școală îl învățaseră să facă mături și să țeasă și ne arăta cravatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
foarte mândru: "Cum reușiți să dormiți în condițiile astea?" Încerca, nici el nu mai știa pentru a câta oară, să-i deblocheze întrucâtva, invocând griji comune și abordând subiecte anodine, ce țineau de intimitatea locuirii. Cu zâmbetul lor de oameni târșiți într-ale adaptării, amfitrionii se lăudară că s-au învățat să sforăie mai tare decât camioanele, trenurile, avioanele și ceilalți competitori strașnic mecanizați ai lor în disputa pentru spațiul periferic al orașelor. "La urma urmei, e și sforăitul un zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îmi insufla un curaj disperat; eram conștient că-mi pierdusem controlul, mă simțeam greoi, primejdios. Am apăsat butonul soneriei cu sunet dulce și clinchetul ei angelic a produs o teribilă vibrație în interiorul casei. După aceea a urmat un ușor zgomot târșit, dar glasuri nu s-au făcut auzite. Mi-am dat seama că, prin sticla mată a geamului, capul meu trebuie să fi fost vizibil, deși estompat. Or fi având mulți vizitatori? Bea mi-a deschis ușa. Devenise deja „Ben“ în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir. / Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă / Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă / Și văd îndrăgostiți la ceasuri, sau cârciumile ce-s ticsite / și escapade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dacă știe ceva despre satul pe care-l căutăm. Nemaipomenită, fata aceea desculță, murdară, cu șuvițe unsuroase de păr blond căzîndu-i în ochi, purtîndu-și cei maximum optsprezece ani pe care-i putea avea, într-o pereche de papuci rupți și tîrșiți pe cimentul rece al dughenii! Cunoștea satul, însă niciodată n-aș fi înțeles ceva din borboroseala ei adormită și scîrbită. Dar, spre norocul meu, Jackie înțelege, plătește și pornim mai departe în noapte. Fusese vorba de un pod și parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
deplasare pașii adăugați, adică plecând din lateral cu piciorul dinspre direcția deplasării, îl apropie apoi pe celălalt, mișcarea repetându-se. Pe tot timpul deplasării, portarul, își va păstra poziția fundamentală. În timpul deplasării laterale, translația se face prin pași adăugați și târșiți (un fel de alunecare pe laterală), menținând în permanență sprijinul pe vârfuri pentru se putea desprinde în orice moment. În deplasarea laterală nu se fac salturi, centrul de greutate al corpului urmând o linie cât mai orizontală. Într-un procedeu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română și Ideea Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână, voi mai Întâlni, desigur, câteva figuri care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meșteșug mare pe marginea de bazalt a trotuarului, până ce căpăta silueta lune coasă și insinuantă a unui mic proiectil cu efecte percutante; Învârtit la joc, până ce-și lua vânt, Între degetul cel mare și cel arătător, ochit și lansat „pe târșite“ și cu dexteritate greu dobân dită drept În grămada soalbelor și mielelor rânduite pe pământ ca la popice, sărite, ca speriate de precizia „ichiului“, În toate părțile, spre admirația și uimirea băieților rămași cu gura căs cată și spre satisfacția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de putere, un șarpe veninos, un lup în blană de oaie?! strigă Isaia furios și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în bălării. Și noi, halal să ne fie -, noi, ditai bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care nu o înțelegeam, se ridică și înconjură buturuga scundă, ferindu-mi în trecere picioarele mele care mă dureau, simțindu-le ca de plumb după atâta mers. Înconjură o dată, de două ori, de trei ori cu umerii lăsați, cu pașii târșiți, mestecând între buze cuvinte ca un fel de blestem barbar, nesăbuit și străin, ilogic în inutilitatea acestei mișcări circulare care se îndepărta din ce în ce de buturugă. Și cu fiecare cerc făcut, cu fiecare pas prelung tras din mâlul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
alocat învățământului. Sumele meschine ce le revin profesorilor sunt, la o judecată sănătoasă, mult mai mari decât ar merita. Că victime ale sistemului sunt și somități - nu impresionează pe nimeni. Important e ca armata mediocrităților să nu iasă din ritmul târșit și ca vocile respectate să se înece în corul răgetelor răgușite ale pitecantropilor ajunși șefi peste catedre, facultăți și universități. Ca unul care n-am avut vreodată ambiția de a ocupa funcții în sistemul administrativ universitar, nu mă pot opri
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
Modele operaționale pentru educarea posturii corecte și a echilibrului la ciclul primar: Exerciții din școala mersului și alergării și variante ale acestora printre care: mers cu un picior îndoit, mers cu ambii genunchi semi îndoiți, mers ghemuit (mersul piticului), mers târșit, mers cu un picior târât, alergare tropăită, alergare îngenunchiată, alergare pe călcâie, alergare pe vârfuri, alergare cu vârfurile orientate spre exterior/interior,etc. Exerciții cu mingea: mers cu pas sportiv, mingea ținută cu mâna dreaptă în dreptul șoldului, celălalt braț se
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
după al cărei orar se desfășoară existența provincială a acestei familii de vreme rea, figurile care o compun sunt deosebit de pregnante. Unchiul Ion e un personaj memorabil, atât ca natură umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său "târșit", cu care își trage un picior rănit în război, cu chipul adeseori pământiu de îngrijorare, dar și cu "fălcile late ale familiei" strânse, încăpățânat, pentru protejarea acesteia, cu bâțâiala genunchiului și alte ticuri bine cunoscute de sora și nepoata care
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
tras o palmă. PODU VECHI - Rifcă, aghibăr băț ! behăi din ușă Zeida. Zorit, bătrânul aștepta să iasă. - Ai răbdare, ai răbdare ! boscorodea madama Rifcă, învelindu-i umerii cu șalul ; îi puse în mână bățul și-l împinse afară. Zeida porni târșit, adunând picioarele și observând cu agerime ulița. Peste drum, așezat cu scaunul în ușă la „Mobilă et Chilipiruri”, domnu Lupu ședea de vorbă cu Leonaș. - Azi am fost ș-am făcut vunzari, se alinta Leonaș legănându-se, cu moțul înflăcărat
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
conduse către un coridor deschis în peretele sălii, culoar lung, slab luminat, cu vitrine ca de muzeu de-a lungul lui, pe care fata nu-l remarcase până atunci. Intrară-n culoar și-ncepură să-l străbată lent, în ritmul târșit al bătrânului, așa că avu timp să privească exponatele din fiecare vitrină. Pe partea stîngă-a culoarului, în centrul fiecărei cutii de sticlă, se afla cîte-o feliuță de măduvă spinală, cu miezul cenușiu și învelișul alb sidefat. Părea să fi fost o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ulița întunecoasă. Până acasă, mai că n-au schimbat o vorbă. Tăcerea lor și cea din jur era punctată doar de o poartă trântită, un lătrat de câine, un muget de vită sau un sforăit de cal. Mergeau cu pași târșiți. Oboseala își spunea cuvântul... O dimineață de primăvară adevărată, inundată de soare și cântec de păsări. Dangătul clopotului bisericii lui Bașotă chema cu unduiri prelungi sătenii la slujbă. Era a treia zi de Paști. Măriucă, știi bine că astăzi merg
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a strâmbat buzele și a făcut o mișcare cu mâna, a lehamite. A pus amândouă palmele pe marginea mesei, s-a sprijinit în ele și s-a ridicat. „Gândire liberă, ei da, te apucă și râsul.” A pornit cu pași târșiți spre bucătărie și acolo a continuat să vorbească de una singură. Iarăși citise Hugo. Pe Zola se așternuse un strat gros de praf, nu însă și pe Hugo. Simțea adesea nevoia să se întoarcă la el. Sofaua, așezată în stânga mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
șase stadii și mai știa că de la poale până spre vârfuri peretele aproape vertical se aruncă sălbatic spre cer la înălțimi, depășind douăsprezece stadii. Umbra neagră a colosului făcea să dispară totul în spate, așa că spătarul Mihai, deși auzea pasul târșit al fraților în spatele lui, avea impresia că este doar el și Muntele în mișcarea rece a aerului uscat. Se auzi strigat în șoaptă și în aceeași clipă simți pe umăr mâna cuiva. Întoarse capul. Era egumenul, care nu întâlni pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]