590 matches
-
o am - deocamdată - până la a face să coincidă contrariile: o lume fără lume, o viață fără întâmplări. Mă întreb pe mine: - Îți place viața? - Fără dubii, da! - Cum să fie? - Cât mai în surdină, mai duminicală, cât mai aerisită. Fără târgoveți. Sunt în acord, aproape, cu ceea ce spune Schopenhauer că vor cei din secta shakerilor, fondată de Anna Lee: „...să fie evitate orice zgomote inutile, precum țipetele, trântitul ușilor, pocniturile de bici, ciocănitul puternic etc.”. În legătură cu aplecarea spre abstinență a acelorași
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
un personaj al Commedia dell'árte, PANTALONE, caracter tipic venețian NEGUSTOR, AMOREZ, LUXOS îmbrăcat într un fel de costum întreg roșu mulat pe corp, ce recită poezii în piețe. Deci și el un «pantalonar»". ...De aici, vine și depreciativul, pentru "târgoveț șmecher", la români: "PANTALONÁR, pantalonari, s.m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresiști care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ? (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbră cați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
aici, vine și depreciativul, pentru "târgoveț șmecher", la români: "PANTALONÁR, pantalonari, s.m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresiști care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ? (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbră cați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. Pantalon + suf. -ar" cf. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998 și: "PANTALONÁR s. nădrăgar "cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
suf. -ar" cf. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998 și: "PANTALONÁR s. nădrăgar "cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 sau: "PANTALONÁR s. v. oră șean, târgoveț" cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 ...Într-o cronică la o piesă în limba maghiară, cro nicarul ei (Bogdan Zenko) subliniază: "Pantalone dei Bisognosi, interpretat de György Molnár, prin faptul că a reușit să
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
pe site-ul www.streetdelivery.ro, prin completarea formularului online. Anul acesta secțiunile evenimentului sunt: arhitectură, arte vizuale, film, muzica, performance, societate civilă, activități pentru copii. Ediția din 2012 a Street Delivery nu mai conține secțiunea de târg. Știm că târgoveții au rolul lor special în ecosistemul unui oraș și apreciem spiritul lor antreprenorial, motiv pentru care i-am sprijinit și încurajat la edițiile anterioare. Pentru că în ultima vreme astfel de mici târguri anima deseori Bucureștii, consideram prioritar pentru Street Delivery
Street Delivery a deschis sesiunea de proiecte [Corola-blog/BlogPost/99436_a_100728]
-
de mare prestigiu, cunoscuți pentru promovarea valorilor creștine și europene. Și azi ne-a încântat cu vorbele-i meșteșugite: „Bucovina - spune domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de târgoveți, geții dintre Prut și Nistru, care făceau parte din statul dacic unificat de Burebista și a făcut parte din Moldova medievală. Documentele istorice străine numesc Moldova, Țara Românească a Moldovei. Varlaam, mitropolitul Moldovei tipărește una din operele fundamentale ale literaturii
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ei mai ținea mâna în aer cu o piesă de doi și zero între degete. Cineva avea încă gura larg deschisă de parcă ar fi hohotit după o glumă bună. Conductorul înlemnise cu cleștișorul său într-o mână și biletul unui târgoveț mirat în cealaltă. Unii erau întinși pe banchete, de parcă ar fi dormit pe furiș între două stații, alții se sprijineau ca și cum ar fi picotit în timpul mersului." (pag. 141) O narațiune cu limba înghițită, în care nimic nu se întâmplă, parcă
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
Bucureștilor din prima jumătate a secolului, a satelor din jur, a micilor tîrguri valahe. Citindu-l astăzi pe Anton, aflăm și ceea ce autorul nu ținea în mod deosebit să ne comunice, aflăm cum era viața de zi cu zi a tîrgoveților și a negustorilor, cum se îmbrăcau ei, cum se distrau, ce mîncau, în ce fel de case locuiau - totul cu o bogăție de detalii copleșitoare. Cît despre mesajul etic al acestei poezii, el rămîne la fel de atipic în literatura pașoptistă, precum
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
să vină toți, după război, n-au să aibă ce mânca. Așa a fost și după primul război: se-ntindea lumea ca râma după o fărâmă de pâine. Ocoliră piața cu statuia Eroului Necunoscut. În urma lor apăru o familie de târgoveți, un bărbat slab, cu-o șapcă soioasă, și-o sacoșă în mână, o femeie corpolentă, într-o rochie decolorată, cu pantofi vechi în picioare, cu o altă sacoșă, și-o fată urâtă, bondoacă și târtoșă, în rochie bălțată de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Dacă te prind, nu mai scapi! Și dacă nici nu vreu să scap, ce zici? Se luară de mână și se furișară, el, șontâc, șontâc, ea, țopăind lângă el, până în apropierea catedralei, cu turnul ei înalt, ridicat prin 1819 de târgoveții de pe-atunci, speriați de molime și pârjoluri care se-ntindeau pustiind câte-o jumătate de oraș. Din foișor, de sus, se vedea tot orașul. Piața și strada mare, cu maghernițe înghesuite unele în altele, într-o îngrămădeală de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
torturante, în care imaginile se loveau unele de altele, cu scrâșnet: Ferestrele se dăruiau soarelui, care lua totul, beat de senzualitate. (...) Fereastra era liniștită, exactă. Fereastra era, totodată, și duminicală, o sărbătoare cu oblonul vopsit alb: un geam ca un târgoveț binecrescut, care nu vede, nu aude și surâde stereotip. (Hop-la!) Fereastra este geometrie explozivă: Carlos ajunse la fereastra dincolo de care huzurea furtuna. Se agăță ca o iederă de pervazul ei, o deschise și o încălecă, năruindu-se în brațele Dezmățatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei a fost Biserica Enei. Construită mai întăi din lemn, în anul 1611, de o anume Iana, soția unui târgoveț, rezidită, între 1720-1724, din cărămidă și piatră de către jupâneasa Safta, cumnata doamnei Marica, soția domnitorului Constantin Brăncoveanu, biserica a fost dărâmată, în mai 1977, din ordinul Elenei Ceaușescu, prin 60 înscenarea unui accident tehnic (Comisia Monumentelor Istorice nu si-a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația din timp de pericolul ce se abătea. O altă variantă în legătură cu denumirea satului se referă la un “punct de popas” pe drumul poștei între Focuri și Munteni, unde târgoveții se întâlneau din mai multe zone ale Moldovei, poposeau pe timp de noapte și aprindeau focuri, iar ziua se îndreptau spre Iași, Vaslui sau Galați. Rușii-lipoveni au venit în Focuri odată cu înființarea comunei, la sfârșitul secolului XIX, din localitățile Manolea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii necinstiți, chiar în ușa prăvăliei, pentru a fi de râsul târgoveților, iar mărfurile le împărțea imediat la cei mulți și săraci". (Reluare)
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
ca să se numească municipiu), în cele doar două instituții publice de cultură (casă de cultură și bibliotecă) să fie ceva mișcare. Către un spectacol de calitate, măcar o dată-n lună, către cititorii de carte, ceva care să-l scoată pe târgoveț din fața televizorului, cu "surprize, surprize", telenovele și alte făcături jenant-grotești numite show-uri. Nu ne gândim la fervori culturale în Pașcani - de acest oraș vorbim acum -, am fi utopici. Ce ni se arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
dacă gândești așa despre mine, am să mă supăr foc! Ca să-ți treacă supărarea, am să-ți spun ceva vesel. Spune, Dumitre, că și așa sunt cătrănit. Un evreu avea o gloabă de cal și căra apă cu sacaua la târgoveți. O vindea cu cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la miezul nopții și strigă la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mult alergând. Țineau capul tras între umeri, ca și cum s-ar fi așteptat în orice clipă să le cadă cine știe ce în cap... Măi Petrache! Tu vezi ce văd și eu? Uite cum arată târgul. Parcă au trecut tătarii. Și unde-s târgoveții? Costache, aici îi mâna unor haidamaci puși pe distrugere. Nu știu dacă ai văzut că au fost alese prăvăliile și casele evreilor și ale celor mai avuți dintre ceilalți. Pe măsură ce înaintau, bănuiala lor se adeverea pas cu pas. Ce-o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
erau lustruite cu grijă într-o nuanță mai vie. Oricine venea avea vreme să-și dea seama de inscripție, să o salute la rîndu-i și să se simtă ca în fața intrării într-o altă lume. Așa era Vila Katerina pentru tîrgoveții și negustorii așezării. Erau prea puțini aceia care erau chemați pînă acolo și nimeni nu venise din proprie inițiativă. Nu se cădea și nici n-ar fi fost primiți. Cele cîteva invitații pe care prințul le adresase lui și domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
împrejurărilor chiar escrocul, în Vladia se va naște o tulburare, un curent, așa cum e și curentul electric, care se naște din cauza "diferențelor de potențial" (cu asta năucea pe oricine, nici el nu prea înțelegea în totalitate cum devine cazul, darămite tîrgoveții din Vladia!), și de astfel de dezordini este responsabil Radul Popianu. Așa că îi "propunea" să-și bage mințile în cap binișor. Iar tîlharul și le băga, palid la față, uimit că adjutantul Popianu știe nu doar ceea ce s-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu mai poată trăi fără el, pentru că el le asigura liniștea, iar trecerea de la liniște la fericire nu era decît o chestiune de înțelegere. Radul Popianu își luase în chipul cel mai serios sarcina de a-i face fericiți pe tîrgoveții, pe negustorii din Vladia și voia su-i facă fericiți, chiar dacă ei nu-și dădeau seama despre aceasta. Avea un sentiment nemaipomenit de înălțare sufletească atunci cînd se gîndea la misia sa și i se întîmpla destul de des, din cauza singurătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu lumea numai cînd avea sentimentul deplinei singurătăți. Cred că veți fi de acord cu mine cînd voi afirma că noi amîndoi avem de îndeplinit o misiune, aici, în Vladia. Sîntem îndeajuns de singuri pentru a ne permite așa ceva. Toți tîrgoveții, negustorii, țăranii ăștia neîncepuți și mai ales neterminați nu-și pot îngădui așa ceva. Ei sînt nevoiți să trăiască de-a valma, să aibă grijă unul de celălalt, să se încuscrească, înrudească, să pună la cale afaceri, să se nenorocească, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
v-ar fi păsat de viața lor, de fericirea lor, nu v-ați fi amestecat în povestea cu prințul. Toate arătau că prezența lui în Vladia e folositoare, comerțul mergea, prințul arunca cu bani, chefurile se țineau lanț și orice tîrgoveț, toți coropcarii și țărănoii se puteau bate pe burtă cînd voiau cu un om atît de rar și de deosebit. Mai bine nici că se putea, nu-i așa? Și numai un om cu mintea întreagă și avînd un adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în alta a așezării, lăsîndu-și obrazul și fruntea mîngîiată de cîrceii tineri, de frunzele acrișor-amărui ale viei, cum înțelege dintr-un semn ce se întîmplă în case, cum își plimbă grijuliu și nepăsător privirea peste chipurile încrețite ori rotofeie ale tîrgoveților și cum aceștia știu că Radul Popianu e din alt aluat și are alt destin decît ei și din această pricină îl salută cu sfială și niciodată nu spun nu atunci cînd el dorește ceva. Iar ceea ce dorea el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
amestecat, cum să spun, nu din bunătate, ci doar din curiozitate, așa cum s-a amestecat toată viața lui în aventuri, comploturi, nenorociri, fără ca ele să fie ale lui, fără să-l privească în vreun fel, s-a amestecat în viața tîrgoveților ăstora ca să participe! Un sportsman, ce să mai discutăm, un sportiv, dar asta nu merge chiar în toate! Nu, domnule, nu merge..." Dacă n-ar fi fost adjutant și dacă n-ar fi văzut destule la viața lui, Radul Popianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de cuvîntul pe care îl folosise. Străbătând holul, către scara ce urca în sala de primire în care nu mai fusese de atîția ani, se socoti că s-a sălbăticit de tot, tot văzîndu-se cu aceiași oameni, jumătate țărani, jumătate târgoveți, înverșunîndu-se împotriva vicleniei lor înnăscute a ajuns să gîndească în niște cuvinte îngrozitoare. Noroc că nu și-a dat drumul, e drept că nici măcar n-a salutat-o pe KF., dar i-a sărutat mîna, simțind ca o arsură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]