593 matches
-
dacă sunt micii calzi, dacă e vinul bun. Pe aproape de amiază, se strâng tarabele, se încarcă marfa nevândută, se dau bice cailor, se ambalează mașinile și în urma tuturor rămân mormane de deșeuri, că doar și-au plătit locul. Referință Bibliografică: Târgoveții / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546, Anul V, 26 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
spate - tip vagon, de fapt arhetipale evreiești, cu prăvălii, după obiceiul caselor cu ușa de intrare la strada principală unde câte unii își așezau tejghele cu acareturi și cu poarta de ieșire într-o stradă paralelă, unde se sfârșea urbanismul târgoveț și începea boema mahalalei. În jos de strada aceea începea un bulevard sub umbre și parfumuri de tei și salcâmi, străjeri cu mierle privighetori și guguștiuci de o parte și cealaltă, sub care erau înșiruite bănci ocupate în taina înserării
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449469638.html [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
dintotdeauna niște oameni aprigi. În două sau trei rânduri, mulțimea înfuriată, nemulțumită de consilierii Primăriei care nu le îndeplineau cererile, a forțat intrarea, a urcat și i-a aruncat pe geam. Peste câteva sute de ani, în 1968, urmașii acestor târgoveți atacau tancurile rusești cu cocktailuri Molotov. Dacă pleci din Piața Orașului Vechi, la doi pași, în Orașul Nou, dai de Piața Venceslas, lungă, cu o zonă pietonală pe mijloc. Prin diverse ghiduri am găsit-o comparată cu Champs Elysees. Eu
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
mici dolofani. Cârciuma avea o terasă lângă drum și peste drum de ea era o fierărie. Mesele de pe la terasa cârciumii erau pline, iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare pentru a fi reparate sau pentru ca anumiți târgoveți să-și potcovească caii. Aceste imagini îi treziră lui Vasile amintiri din Slobozia Întrebă un băiat care servea clienții de pe terasa cârciumii, dacă mai are mult de mers până la șantierul silozului. Acesta îi răspunse că mai sunt cam 500 m
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
limbajul plastic inedit. În Yaffo există destule atracții care să te țină ocupat în timpul zilei și suficient de multe cafenele și baruri pentru a te ține treaz până târziu în noapte. Dar Avi Schwartz își îndreaptă atenția către oamenii locului, târgoveți și pescari, gospodine și muncitori, reprezentativi în scenele de gen. Aparența naturală este combinată cu elemente de stilizare, încât scena, locul, oamenii devin emblematici. Pictura lui Avi Schwartz reflectă cu robustețe experiența de viață, dar și oarecare elemente nostalgice. O
AVI SCHWARTZ: NOSTALGII DE IERI ŞI DE AZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1475283169.html [Corola-blog/BlogPost/362696_a_364025]
-
LICĂ În viața unui târg cum era Fălticenii, apariția unui personaj nu trecea neobservată, mai ales când personajul respectiv se implică în viața activă a urbei. Dar cine era moș Lică? De unde venea? Aceste multe întrebări îi măcinau pe mulți târgoveți căci așa îi numea lumea pe locuitorii târgului moldovenesc ce începea să se miște în noua orânduire populară, cum era denumită pe atunci. În primul rând moș Lică avea o casă bunișoară, cu multe acareturi pe lângă ea și mai presus
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_originile_lui_mos_lica_mihai_leonte_1328152240.html [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
Sandu, chiar dacă în acel moment inima lui era mai mică decât o furnică. În ziua în care se ținea târgul, fără să spună o vorbuliță muierii, tata Sandu scoase porcul pe furiș și se grăbi cu el, amestecându-se printre târgoveți. Îl vându primului cumpărător, fără să se târguiască prea mult, cu gândul la bicicleta ficiorului. Tare îl avea drag pe Emiluț, era lumina ochilor lui. Ar fi vândut bucuros și casa, dacă ar fi fost convins că așa îi putea
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441079204.html [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
amazoană desăvârșită, cu sânge din pusta ungară care, de multe ori, echipată cu pantaloni culoarea „au lait” și cu cizme din piele maro, trecea de multe ori călare pe străzile Bacăului sau pe poligonul de instrucție. Când trecea prin Bacău, târgoveții se uitau mirați, alții priveau cu ochi răi și comentau neprietenos apariția ei, dar dânsa nici nu se sinchisea de bârfele lor și trecea mai departe. De câteva ori am zărit-o și noi pe poligon, când mergeam să culegem
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
integritatea fizică, era o condiție sine qua non. Putem aminti, specifică orientului, deci și Țărilor Române, mutilarea vizibilă (tăierea nasului) pentru înlăturarea unui pretendent prea insistent. În procesul de pregătire militară specific evului mediu intrau și alte categorii, țărani sau târgoveți, aleși după capacitățile fizice și atrași desigur de perspectivele vieții de soldat, de cele mai multe ori, mult superioare celorlalte. Ca să nu mai vorbim că opțiunea aducea nu numai o altă platformă socială, dar și, foarte important, semnificative scutiri de biruri (străbunicii
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
în secolul al XIX -lea și noi am abordat și adâncit această problematică, constatând că Tudor,departe de a fi un izolat, a fost omul epocii sale, intruchipând nădejdea și transformarea pentru reprezentanții principalelor stări și categorii sociale :boierimea, țărănimea, târgoveții. 2 Epoca în care a trăit și s-a format ca om responsabil, militar și dregător, gospodar și negustor, boier și om politic aparține meritocrației-accederea în ierarhia socială, întradevăr prin muncă, înzestrare și merite proprii. Astfel Tudor a avut acces
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_192_ani_de_l_varvara_magdalena_maneanu_1369043692.html [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
o oferă și i-o așterne la picioare lui Hristos, ca fiind a lui și având dreptul s-o dea cui voiește, întrucât nu e decât o imagine secundară, deformată, de viată - și care-i iluzie, pe care țăranii și târgoveții o văd, o cred cârciumă, dar Don Quijote o știe că e castel - e lumea lui. Operația de curățire nu cere așadar o recreație, ci numai o exorcizare, o dezvrăjire. Dovadă e contactul cu toate capodoperele artei care și ele izbutesc
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_fericirii_de_nstein_ion_ionescu_bucovu_1380203225.html [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
Era la școala de ofițeri de infanterie de la Sibiu, unde se împrietenise cu un coleg dintr- un sat de pe lângă Târgu-Neamț. Într-o vacanță, au făcut amândoi o plimbare cu bicicletele până la mânăstirile Neamț și Agapia și, într-un popas, un târgoveț roșu la fața a iesit dintr- o cârciuma și, văzându-l, l-a întrebat: „Ba, de ce ești tu țigan?” Pe cât de simplă e întrebarea, pe atât de imposibil i-a fost lui Nicolae să răspundă. Nu doar atunci, ci în
Nicolae Gheorghe, un bun român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82389_a_83714]
-
Cotită, L = 200 m, l = 10 m 14. Strada Italienilor, L = 850 m, l = 10 m 15. Strada Parcului, L = 300 m, l = 10 m Satul Valea Lungului 1. Strada Principală, L = 1.140 m, l = 16 m 2. Strada Târgoveților, L = 280 m, l = 11 m 3. Strada Școlii, L = 294 m, l = 10 m 4. Strada Cimitirului, L = 301 m, l = 10 m 5. strada Poiana, L = 200 m, l = 10 m 6. Strada Islazului, L = 300 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234213_a_235542]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea imobilului "Casa Târgoveților", proprietate publică a statului, situat în municipiul București, calea Șerban Vodă nr. 33, corp A, sectorul 4, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice în administrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156532_a_157861]
-
voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orasiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai intru catu va fi trebuința de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni. 238. Acelu care se va admite că scolaru se indatoreza printr'acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
după asasinarea fiului lui Godunov, Fiodor al II-lea, a fost încoronat țar al Rusiei. După aceasta, Rusia a intrat într-o perioadă de haos, cunoscută și ca „Timpurile tulburi” (Смутное Время). În ciuda abuzurilor țarului împotriva boierilor, a creșterii nemulțumirii târgoveților și a iobăgirii treptate a țărănimii, lupta împotriva puterii țarului era dusă cu jumătate de măsură. Rușii nemulțumiți nu aveau practic nicio alternativă la autocrația țarului și tot ce puteau face era să se alăture aventurierilor care încercau să ocupe
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
un tablou cuprinzător al unei epoci istorice, folosindu-și calitățile de povestitor remarcate în "Hanu-Ancuței". Limbajul său nu este unul arhaic, neimitând stilul cronicarilor, în afară de cel al lui Ion Neculce. Personajele sale (boieri sau țărani) vorbesc așa cum vorbeau țăranii și târgoveții din Țara de Sus a Moldovei pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece limba vorbită nu s-a schimbat în lipsa unei culturi scrise. Din acest motiv, limba utilizată în narațiunile sadoveniene creează o impresie de firesc. Apariția acestui roman a
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
mai mult de două-trei biserici, "„deoarece, acum, biserica mitropoliei e prea mult, fiind mai întotdeuna deșartă“". Această atitudine a autorităților habsburgice a determinat o puternică acțiune de protest în rândul localnicilor. Într-o petiție înaintată la 25 ianuarie 1792 de către târgoveții suceveni către guvernul Bucovinei se cere ""ca biserica Mitropolia veche ce au rămas însă acum întreagă să nu se strice"". Autoritățile austriece au poruncit demolarea edificiului. Biserica a fost salvată de la distrugere de maiorul de arnăuți pensionar Iane (Ioan) Florea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cumpărat locul și clădirea la licitație contra sumei de 220 de florini , donând-o la 28 noiembrie 1799 comunității ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru a repara Biserica "Sf. Gheorghe", fosta catedrală mitropolitană. Pentru a fi redată cultului, Biserica "Sf. Gheorghe" avea nevoie de reparații ce necesitau cheltuieli foarte mari. Comunitatea ortodoxă suceveană nu
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Călinescu a descris apariția acestui roman "un pas mare în istoria genului", fiind una din cele mai mai puternice opere care s-a scris înainte de "Ion" al lui Liviu Rebreanu. Romanul prezintă lumea foarte cunoscută lui Slavici a țăranilor și târgoveților din jurul Aradului, cu un subiect și o intrigă sumară. Mara, o precupeață abilă, chibzuită și egoistă, cu un spirit pragmatic și o dârzenie aproape bărbătească, se luptă să asigure un viitor îndestulat copiilor săi, Persida și Trică. Conflictele care se
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
stăpânirea austriacă, Bucovina era o provincie relativ mixtă etnic: predominant românească în sud, predominant ucraineană (sau "ruteană", așa cum se menționa în înscrisurile din Imperiu) în nord, cu un mic număr de țărani secui, slovaci și polonezi, precum și un procent de târgoveți germani, polonezi și evrei. Recensământul din 1910 a evidențiat 800.198 de persoane, din care: 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,08% slovaci, 0,02% sloveni
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
Burdujeni era necesară deoarece locuitorii de aici nu mai puteau trece granița pentru a ajunge la târgul săptămânal din orașul Suceava. Suprafața de teren din jurul Mănăstirii Teodoreni a fost parcelată în vederea construirii clădirilor necesare târgului. În schimbul fiecărei parcele, negustorul sau târgovețul ce-și construia gospodărie și „dugheană” pe respectiva parcelă era obligat să plătească mănăstirii un „bezmăn” (daruri în natură, de obicei ceară, sau în galbeni), după învoiala cu starețul mănăstirii. La recensământul din 1860, Burdujeni era oficial a 33-a
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
33-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (1.729 locuitori). Până în anul 1864, locuitorii din partea satului erau considerați clăcași și nu îi găsim ca bezmănari decât în cazul când unii au cumpărat locuri cu „drept de embatic” de la târgoveți. La început, târgul era format din barăci simple și aranjate fără estetică. Cu vremea el s-a mărit cu noi parcele pe care s-au făcut clădiri durabile construite din lemn îmbucat, lut, piatră și cărămidă. Burdujeni, deși format din
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de egumenii Mănăstirii Teodoreni. După secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, în anul 1864, târgoveții au rămas chiriași mai departe pe locurile unde se găseau, plătind o dare (bezmăn), fixată de organele în drept. La 12 august 1897, când contractul ultimului arendaș expirase, reprezentanții Departamentului Domeniilor au delegat un inginer hotarnic, să se ducă în
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]