355 matches
-
un protocol, o anumită ierarhizare atunci când este practicată de bărbați. Femeile, dimpotrivă, nu acționează calculat, obțin ceea ce doresc mai degrabă țipând decât luptându-se fizic.99 Femeia violentă este lipsită de rațiune, dar această atitudine impetuoasă îi aduce sentimentul puterii. Târgoveața nu este numai defensivă, ea reprezintă chiar postura agresorului, fiind cea care execută prima lovitură în această confruntare. Nu are niciun fel de remușcări dacă ceea ce face poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile pot să se comporte. Târgoveața însăși devine un exemplu concludent, mai puțin rafinat, dar și mai puțin supus, al unei femei ce este, deopotrivă, șireată și gălăgioasă. Când alte acțiuni eșuează, personajele feminine folosesc violența pentru ași câștiga un spațiu propriu. Violența aduce, atât bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Hristos, mama Sa și sfinții, expresie vădită a unei nevoi de salvare sufletească. Dar între cele două extreme, autorul englez a avut grijă să mărturisească că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de aceea nu putem concepe ca portretele personajelor feminine să nu fie la fel de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a-și păzi soțul, ajungând în patul pretendentului. Limbajul Catellei este unul truculent, uneori chiar trivial, încărcat de invective colorate, în mânia ei femeia dezlănțuindu-se într-o adevărată tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă o unitate și implicit o armonie prin furia și violența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu poartă, ca de altfel și celelalte personaje, un nume distinct din start, ci este amintit doar statutul: the wife of Bath - soție, femeie, nevastă - prototip al feminității, al mariajului. Traducatorul român cel mai avizat, Dan Duțescu, optează pentru sintagma „târgoveața din Bath”, accentuând astfel latura provincială, rudimentară și vulgară a femeii. Numele îi va fi indicat mai târziu: Alisoun. Se pare că era obișnuit în acea vreme, un nume relativ comun, desemnând poate o tipologie generală a femininului. Alisoun începe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
despre descriptio, afirmă că există unsprezece atribute ce pot fi conferite unei persoane: nume, gen, mod de viață, șansă sau poziție socială, obiceiuri, sentimente, interese, scopuri, realizări, accidente, mod de a vorbi.253 Toate acestea se regăsesc ilustrate în portretul târgoveței din Bath. Alte teorii din perioada Evului Mediu târziu pe care Chaucer se pare că și le-a însușit, chiar dacă numai selectiv uneori, sunt cele ale lui Geoffrey de Vinsauf (potrivit căruia orice descriere trebuia să înceapă din partea superioară a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea, ocupația relevează psihologia personajelor, sunt cauze sau embleme ale acesteia. Imperfectul introduce personajul feminin în operă, este un timp al irealului și al potențialului 256, durativ în același timp: „Era și-o târgoveață de la Bath”257. Personajul feminin prinde contur prin procedeul „listei”, al enumerării: „Nițel cam tare de urechi, păcat!”258 - este o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care îl va ilustra în introducerea sa autobiografică, este cel care îi aduce bunăstarea, fiind cerut de soți și oferit de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului, al căminului, al supunerii și al tăcerii, ci are o deschidere impresionantă, călătorește prin multe ținuturi: Ierusalimul, Roma, Bologna. Este un semn al emancipării, al libertății, de care femeia va face mereu paradă: „Ierusalimul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru început personajul feminin apare dominat de o inteligență practică, îmbogățită și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă. Suntem în împărăția oamenilor povestiri.” 271 Prologul târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței. Ar putea fi considerat un autoportret, dar și un manual inițiatic în tainele chinuitoare ale căsătoriei, o veritabilă punere în scenă a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female storyteller” Elaine Tuttle Hansen, The Wife
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care o soție vicleană le practică pentru a-și domina soții”273, cu toate acestea se dovedește a fi mai mult decât atât, se convertește într-o pledoarie feministă sau într-o predică. Târgoveața vorbește ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor, un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Galileii, dar și cel cu femeia din Samaria. Este conștientă că, interpretând aceste pasaje biblice, Biserica apuseană a stabilit că doar o căsnicie este recunoscută, binecuvântată și permisă. Exemplul femeii samarinence, concubină a mai multor bărbați, devine un prototip pentru târgoveața din Bath, o pildă negativă ce ar trebui evitată, cu care totuși se identifică. Femeia noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează, este mirată, nedumerită: „și-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează, este mirată, nedumerită: „și-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea/ Nu fuse soț în cinste pentru ea?/ Cam câți putea să ieie după lege?”276 Târgoveața reprezintă, cu siguranță, o întruchipare fidelă a tot ce este carnal, de aceea se și identifică cu femeia samarineancă, pe care o evocă și cu care are similitudini 272 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 273 S. H. Rigby, op. cit., pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de viață a lui Hristos îl oferă.”279 Târgoveața, ni se spune în Prologul general, nu este din Bath, ci de lângă această localitate, de altfel un mic orășel, chiar și după standardele medievale, accentuându-se astfel provincialitatea femeii, rudimentarismul ei, dar, în același timp, poate fi privit și pozitiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în același timp, poate fi privit și pozitiv acest aspect al provenienței: sugerează situarea marginală a femeii care reușește, în cele din urmă, prin abilitate, să-și creioneze un drum propriu, un destin ce se evidențiază în rândul celorlalți.280 Târgoveața a fost asociată de critica literară cu legea Vechiului Testament, deoarece în acea epocă antică textele erau percepute doar cu sensul lor literal, de aici și conotația cu trupescul, carnalul, ea nu reușește să pătrundă în profunzimea doctrinei pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
instinctelor personale. Mereu încearcă să se disculpe pentru dorințele ei, aducând ca argumente exemple celebre: „și Solmon ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului și virtutea castității, acordă literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată a Sfintei Scripturi, însă exegezele eronate pe care le transmite devin o condamnare prin propria voce, chiar dacă ea nu realizează acest lucru. Personifică maniera sofistă de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]