308 matches
-
câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și apoi, odată cu Paștilè vinè și primăvara împreună cu... coptăturile și alte bunătățuri. Când eram copil și preot în sat era Emil Negruțiu, slujba de Paște
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și apoi, odată cu Paștilè vinè și primăvara împreună cu... coptăturile și alte bunătățuri. Când eram copil și preot în sat era Emil Negruțiu, slujba de Paște
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei.Și apoi, odată cu Paștilè vinè și primăvara împreună cu... coptăturile și alte bunătățuri. Când eram copil și preot în sat era Emil Negruțiu, slujba de Paște
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
două sute de dirhami. Două sute de dirhami pe trei surcele și trei nuiele! Uf, nici fratele său Khalid, care se pricepea la tocmeală, n-ar fi putut să scoată atât de mult pe o așa marfă îndoielnică. Ahmed s-ar fi târguit și el, nu încape vorbă, însă cu cine să te târguiești dacă pe o așa caniculă nu vezi țipenie de turist? Doar localnici în sandale, qandrissi ori djellaba din bumbac și cămăși din pânză deschise la culoare. Plictisit de moarte
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
nuiele! Uf, nici fratele său Khalid, care se pricepea la tocmeală, n-ar fi putut să scoată atât de mult pe o așa marfă îndoielnică. Ahmed s-ar fi târguit și el, nu încape vorbă, însă cu cine să te târguiești dacă pe o așa caniculă nu vezi țipenie de turist? Doar localnici în sandale, qandrissi ori djellaba din bumbac și cămăși din pânză deschise la culoare. Plictisit de moarte, copilul începu să-i urmărească cu privirea. Printre motoretele ce treceau
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
respinsă! Abel: (foarte surprins) Vai, frate, cât de aspru ești! Să-mi spui cu ce sunt vinovat de-alegerea făcută-n cer. Ori crezi că-n spate te-am lucrat? Nu doar că-i practic imposibil cu Domnul să te târguiești, dar alta-i conduita mea: Mi-ești drag și vreau să mă-ndrăgești! Cain: (scrâșnind din dinți) Să taci din gură, secătură, că nu mai sunt stăpân pe mine! Vrei armonie și iubire când jertfa mi-a adus rușine? O
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că Imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1438175207.html [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
Că noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame Cu miros de câmpii frumos. Shukare sunghimasa umalengo. Ei a iubi se rușinează, Von te chailioven lajavon De fire prea se depărtează, Masestar von but duriavon Și voia lor o târguiesc, Thai pengo kamlimos bikinen, Metalului ei se jertfesc; Le rupeskă von mundardion; În aur cred, lui se închină, Sumnakaste pakian, leskă banghiardion, Și lumea lor de rău e plină. Thai lengo sumnal pherdo'ilo nasulimos. Ce să doresc, a lor
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
în apropiere de obiectiv așteptau alți trei milițieni civili. Când prima echipă de două persoane era în interior, au intrat și cei trei ca falși cerșetori. Acasă erau doar două femei, ceea ce le-a ușurat misiunea recuperatorilor. În timp ce gazdele se târguiau cu vânzătorii, cerșetorii solicitau pomana lor. La o fereastră mai izolată au văzut chipul unei fetițe care văzând atâta lume a început să strige după ajutor. Una dintre gazde a plecat la fată, dar și unul dintre cerșetori a urmat
DON BASILIO VREA REABILITAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_vrea_reabilitarea_mihai_leonte_1326523681.html [Corola-blog/BlogPost/361256_a_362585]
-
și, cel mai important, felul în care își amintesc de noi. De la un anumit moment nu mai suntem percepuți ca plini de energie și implicați, ci ca ineficienți, adevărate poveri, chiar patetici. Nu vorbesc despre situația în care m-aș târgui cu Dumnezeu să mă lase să apuc 75 de ani pentru că am o boală gravă, nici despre sinucidere și eutanasie, ci despre cât de mult vreau să trăiesc și despre ce tip de îngrijire medicală vreau să am parte, cu
Goana după tinereţe fără bătrâneţe a ajuns un chin: cea mai potrivită vârstă la care ar trebui să murim by http://uzp.org.ro/goana-dupa-tinerete-fara-batranete-a-ajuns-un-chin-cea-mai-potrivita-varsta-la-care-ar-trebui-sa-murim/ [Corola-blog/BlogPost/92579_a_93871]
-
generalul Pacepa au însoțit-o pe Elena Ceaușescu la cumpărături. Deși era iubitoare de lux, dar strânsă la pungă, nu a cumpărat decât niște vestimentație ieftină". Violeta Năstăsescu scria în cartea citată: "De vreme ce în magazine nu mai mergea să se târguiască, așa cum obișnuia când i se aduceau la reședință articole de interes, nu a cumpărat mai multe lucruri. La Sulca a cumpărat eșarfe pentru ea și fulare pentru el". În 1989, în fața plutonului de execuție, soții Ceaușescu purtau eșarfa și fularul
Elena Ceaușescu, descrisă de apropiați. Pasaje incredibile- "Proastă și intrigantă" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103281_a_104573]
-
cadou ceresc. Cred totuși că e o neînțelegere la mijloc. NC: Da. Nu e vorba de religie și de crez, ci de mentalitate. Iar neînțelgerile vin de la bani. Phoenix este o trupă care nu unge, nu dă șpagă, nu se târguiește și nici nu jecmănește. Din păcate, mentalitatea modernă românească este foarte alunecoasă și mie personal îmi provoacă greață. Am un respect enorm pentru țiganii care pot face muzică Dumnezeiască, pentru că sunt talentați, chiar geniali. Dar apucăturile „de afaceri” ale unora
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
consumat cu moartea lui Iuda, ci se continua peste veacuri și apăsa cu aceeași greutate și asupra creștinilor. Fiindcă și aceștia, ca și poporul evreiesc, după ce s-au învrednicit de darurile cele mari ale Stăpânului: răscumpărarea, înfierea, cinstea de ucenic, târguiesc pe Domnul pe bani și pe un preț de nimic, adică pe grijile cele zadarnice ale veacului de acum.” Ai reținut? Eu: Mulțumesc pentru efort! Eu cealaltă: Să ne bucurăm de revederea noastră și mai ales de ,,Înviere”! Referință Bibliografică
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1428476945.html [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
în minte e Roșia Montană. A devenit un simbol în comunitatea de investitori a ceea ce se poate întâmpla în România. Cred că guvernul a înțeles asta și faptul că principalele voastre resurse sunt cele energetice și minerale. Trebuie să vă târguiți, dar odată încheiat târgul, să vă țineți de el.” “Dacă un guvern încheie un contract, toate guvernele de după el trebuie să îl respecte. Dacă nu, viabilitatea României ca țară independentă e amenințată. România are nevoie de investitori străini, nu are
Evreul american George Friedman amenință România: ”Ori gaze de șist și Roșia Montana, ori vă izolăm și vă paște războiul” by http://uzp.org.ro/evreul-american-george-friedman-ameninta-romania-ori-gaze-de-sist-si-rosia-montana-ori-va-izolam-si-va-paste-razboiul/ [Corola-blog/BlogPost/94261_a_95553]
-
plicul este degradant. Când a devenit plicul cu bani o ofensă? Letiția Coriu: Mereu plicul a fost o ofensă. Este degradant pentru un medic că, uneori după zeci de ani de studii, să fie pus în situația de a te târgui cu un pacient sau a aștepta un plic de la el. În nicio țară civilizată, cu un sistem medical modern, nu se întâmplă un astfel de lucru. De partea cealaltă, această realitate a fost costisitoare și pentru pacient. Prin tolerarea acestei
Letiția Coriu, interviu exclusiv. Răspunsuri cheie ale medicului care a generat revolta de pe Facebook by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101861_a_103153]
-
dobândesc? Că altfel, nu-l dau și-apoi, lasă: Norocul gâștelor de-acasă! Când îi dau drumul prin ocol, / Face prin ele-un otrocol Încât vor prinde toți de veste / Și va rămâne de poveste!” În urmă, ei s-au târguit / Dar Prepeleac a reușit Să îi dea capra și să ia / Gânsacul omului, pe ea. Apoi, spre târg s-a îndreptat / Ca să îl vândă de îndat’. La târg, gâștele au văzut / Gânsacul și au început Să găgăie în chip și
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
în domeniul lui de competență, profesorul este suveran. De aceea a trecut prin atâtea școli la rândul lui, prin atâtea inspecții, prin atâtea examene. Ar trebui să înțelegem odată că profesorii nu sunt niște piețari amărâți cu care te poți târgui ca pentru o legătură de ceapă. De cele mai multe ori, un examen onest de acest fel ne va pune în fața propriilor noastre limite, pe care, oricât am încerca, nu le putem depăși. Suntem doar tutorii lor, nu zeii lor tutelari. Va
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor by https://republica.ro/apel-pentru-restaurarea-demnitac-ii-profesorilor [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
în domeniul lui de competență, profesorul este suveran. De aceea a trecut prin atâtea școli la rândul lui, prin atâtea inspecții, prin atâtea examene. Ar trebui să înțelegem odată că profesorii nu sunt niște piețari amărâți cu care te poți târgui ca pentru o legătură de ceapă. Nu. Orice formă de negociere în privința verdictelor pe care le dă în materia pe care este chemat să o predea e un abuz. În plus, profesorul ar trebui să fie autonom. Odată instalat într-
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor by https://republica.ro/apel-pentru-restaurarea-demnitac-ii-profesorilor [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
am făcut mari. Artă sfâșiată! Sinistru! lugubru! Adevăr! Speranță! Interiorizare! Care ne mai sunt așteptările? Ce ne mai rămâne?: ,,Deus ex machina!” Și ... ,,vae victis!” - justificându-mă cu un vers de la mine citire: Ne scoatem țara la mezat prin târguri, // netârguindu-ne, lăsăm din prețuri, // în oase nu avem decât disprețuri, // din crug ne vindem sincopate pârguri. Ne-am ars și sufletul, rănind amurguri, // și semnele heraldice din burguri”. (Mercantilizare) Și ... ne mai amintim de Divina Comedie a lui Dante, Cântul
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_antologia_de_poezie_arta_sfasiata_73_de_poeti_contemporani_coord_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu panglici de vise feciorelnice vestesc sărbătoarea... Au fost fetele târguite pe crestele Găinii cu dorurile strânse-n pumni cu inimile arse în jaruri de maci și speranțe-azvârlite pe iile țesute cu râuri și flori sub care se-adăpostesc de veacuri suflete scăldate în albul florilor . Niciodată n-am auzit mai
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
maestru, al cratiței principe Pe focul blând, domol, minunea o-nfiripe: Bucatele-s alese și pune-al său obraz Papila gustativă s-o bage în extaz! Versat într-al vieții, știe a drămui Și are simțul pieții când merge-a târgui Jamboane afumate, și carne de mânzat Cu-alte ingrediente nu-l lasă-ndatorat! E cofetar de seamă și nu-i găsești pereche Iar cine îl contestă, e cam într-o ureche! E un pericol pentru, a noastră siluetă: Nu sta în preajma
ODĂ BUCĂTARULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430322133.html [Corola-blog/BlogPost/348740_a_350069]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > DUMITRU ICHIM - POEME BILINGVE (1) / BILINGUAL POEMS (1) - TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAȘ MARIA PETRESCU Autor: Muguraș Maria Petrescu Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului SCULPTURĂ ÎN CAMEE Încet, și mai incet, târguindu-se cu măslinii, încearcă să pătrundă seară și pește Nazaret. Maria, cu acul căznește la gherghef, să prindă din albastru începutul stelei din undă - năluca de aur, sau duh de sidef? Umbrele încep să se-ntindă... Nevăzutul înger al casei
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_poeme_bilingve_muguras_maria_petrescu_1368769419.html [Corola-blog/BlogPost/344634_a_345963]
-
mai mică decât o furnică. În ziua în care se ținea târgul, fără să spună o vorbuliță muierii, tata Sandu scoase porcul pe furiș și se grăbi cu el, amestecându-se printre târgoveți. Îl vându primului cumpărător, fără să se târguiască prea mult, cu gândul la bicicleta ficiorului. Tare îl avea drag pe Emiluț, era lumina ochilor lui. Ar fi vândut bucuros și casa, dacă ar fi fost convins că așa îi putea lua măcar o garsonieră în oraș. Își zări
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441079204.html [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
sau de la muzică? Mulțumesc, dragă Mihai. De obicei, întîi compun colegii mei muzica, apoi îmi dau înregistrarea cu la-la-la, îmi spun la ce s-au gîndit, ce trăiri au avut... după care încep să fac versurile. La sfîrșit ne mai tîrguim, mai șlefuim împreună și decidem. În ultima vreme, însă, am început să încălcăm acest protocol. Avem pe albumul ăsta vreo trei piese la care mai întîi au fost vorbele. Și avem un cîntec la care compozitorul Emil Viciu a fost
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1406473364.html [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]