69 matches
-
Noi înșine putem deveni Poezie, dacă învățăm să privim în jur și în noi înșine. Percepută ca o a doua natură, lectura este absolut necesară, nu numai creatorului, dar, în special, consumatorului, dincolo de orice hobby sau divertisment. Existența în spațiul târgumureșean a revistei “Vatra Veche” - constituie un cadru strălucit afirmării talentelor, atât în proză cât și în poezie, dar, mai cu seamă în domeniul graficii care dă culoare (și savoare!) paginilor generoase ale acesteia. E ușor să străbați pagină cu pagină
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
o carte de eseuri, eu, tu și El. (Oglindiri spirituale), un vădit salt în ale scrisului, care va atrage și atenția unor critici (Marius Manta de la revista băcăoană, Ateneu, Dan Ionescu de la revista craioveană Scrisul Românesc, Valentin Marica la revista târgumureșeană Vatra veche ș.a.). Drumurile mă poartă, din octombrie 2010, în dulcele târg moldav, Iași, unde obțin o bursă postodoctorală de 30 de luni, care înseamnă și importantul meu salt profesional. Problematica limbajului politic, asupra căreia mă oprisem pe parcursul doctoral, avea
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
văzut cum se vor obține rezultate similare cu cele înregistrate la „Unirea” de către profesori de prestigiu din cadrul acestui colegiu cu elevii de la Bobohalma (această localitate există, chiar dacă nu apare pe harta județului). Profesorii, elevii, părinții, susținuți de marea majoritate a târgumureșenilor, nu mai doresc să asiste neputincioși nici la jocurile murdare ale unor marionete dirijate din umbră și nici nu vor să vadă cum vor încolți semințele urii în pământul lor. Manifestele, manifestațiile, petițiile, articolele și reportajele TV trebuie să ducă
SEMINŢELE URII ÎN JOCUL PUTERII (COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA -TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350632_a_351961]
-
în rândul întâi al publicațiilor literare românești: „Recrudescențele lirice - exemplificate copios prin năstrușnice versuri, citate ca modele de cum nu trebuie scrisă poezia - se datorează, poate, și căderii în dizgrație a genului satiric. Considerând necesară stimularea genului, vă prezentăm o promisiune târgumureșeană: Romeo Morari”. (Vatra, nr.24, 20 martie 1973). Cartea este prefațată cu măiestrie de două personalități emblematice ale intelectualității mureșene (și nu numai), domna prof.univ.dr. Voica Foișoreanu-Guga, care își intitulează expozeul „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” (citându-l pe prozatorul
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
albastru.// Am adus acasă, pe țărm - /Lână de aur, blestemată/și înflăcărată, împreună/cu Ovidius și Homer.// M-am uitat la Bacovia/acasă și am dispărut/cu Eminescu, creierosul/acela al lui Stănescu mereu.” Nicolae Băciuț, poet, prozator șu publicist târgumureșean, a evocat momente ale prieteniei cu Nichita, ne-a făcut cunoscută călătoria pe care a întreprins-o în vremea studenției, cu mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
pretutindeni, un adevărat show, incluzând, cu rafinament, mici bijuterii muzicale despre... iubita inaccesibilă, femeia vampă, rusalka jelindu-și iubirea, femeia androgină, mireasa, fameia-bandit... „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” - declara presei Adriana Ausch, iar recitalul ei târgumureșean de săptămâna trecută a dovedit cu prisosință acest fapt, cântând piesele în original, în limbile germană, franceză, rusă, cehă, engleză, surmontând cu lejeritate dificultățile impuse de epocă, stil sau impostație vocală. Folkistă a primei generații din România, cantautoare, s-a
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
o carte de eseuri, eu, tu și El. (Oglindiri spirituale), un vădit salt în ale scrisului, care va atrage și atenția unor critici (Marius Manta de la revista băcăoană, Ateneu, Dan Ionescu de la revista craioveană Scrisul Românesc, Valentin Marica la revista târgumureșeană Vatra veche ș.a.). Drumurile mă poartă, din octombrie 2010, în dulcele târg moldav, Iași, unde obțin o bursă postodoctorală de 30 de luni, care înseamnă și importantul meu salt profesional. Problematica limbajului politic, asupra căreia mă oprisem pe parcursul doctoral, avea
TAINA SCRISULUI – SCRISUL MĂ FERICEŞTE () [Corola-blog/BlogPost/340011_a_341340]
-
Scena târgumureșeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureș, 2012) de Daniela Gîfu Posibilitatea descrierii limbajului teatral prin secvențe scurte fixe, bine delimitate tematic confirmă importanța dialogisticii, predominantă încă din secolul trecut. Poate de aceea, Anca Rotescu, inspirată
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
volum, Scene în dialog, apărut în limba română în deja cunoscuta colecțieTeatru de buzunar, inițiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Încă de la Cuvântul introductiv autoarea întâmpină cititorul cu aspecte despre așteptările culturale ale populației târgumureșene, împărțită în două, români și maghiari. Este o primă explicație de ce două companii teatrale, Tompa Miklós și Liviu Rebreanu, conviețuiesc decent în același spațiu. Autoarea nu doar evidențiază, ci și confirmă importanța interculturalității regionale. Vocile creatorilor de teatru, afirmate aici
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
ea înșăși printr-o răspundere liberă și nestigherită”[1]. În economia volumului, intervențiile interlocutorilor Ancăi Rotescu se organizează în trei secțiuni: Prima secțiune, Repertoriul TN Tg. Mureș, se limitează la o analiză punctuală a condițiilor de reușită în arta spectacolului târgumureșean, o viziune care implică personalitatea celor reținuți în acest dialog (și, ca urmare, menționarea numai a spectacolelor - unele realmente valoroase și importante, altele însă nesemnificative în istoria teatrului târgumureșean - de care aceștia au fost legați într-un fel sau altul
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
la o analiză punctuală a condițiilor de reușită în arta spectacolului târgumureșean, o viziune care implică personalitatea celor reținuți în acest dialog (și, ca urmare, menționarea numai a spectacolelor - unele realmente valoroase și importante, altele însă nesemnificative în istoria teatrului târgumureșean - de care aceștia au fost legați într-un fel sau altul), în patru secvențe:spectacole pe texte clasice din literatura universală: Shakespeare (Cum vă place -1979, regia Dan Alecsandrescu, Regele Lear -1980 și Furtuna - 1987, ambele în regia lui Elemér
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
rigoare. Ne întâlnim cu regizorii Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács, actorii Nicu Mihoc și Monica Ristea și scenografa Judit Dobre Kóthay. Atitudinea responsivă, receptivă și reflectivă se manifestă explicit și implicit, exprimând aspectele realității vieții teatrale târgumureșene și nu numai. Fiindcă intervenția fiecăruia dintre cei intervievați nu poate să fie separată de cea de voce[2], nici de cea a creatorului, nici de a spectatorului. Partea a treia, Epilog, așa cum decide Anca Rotescu, aparține conducerii actuale a
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
în urma sa, cel puțin până la momentul acestor consemnări, un volum memorialistic despre Teatrul Național din Târgu-Mureș la celebrarea a patru decenii de la înființare (2002) și un volum cu 50 de fragmente trăite pe viu, în culisele sau pe scena teatrului târgumureșean, 50 de ani în 50 de secvențe (2012), inițiativă concretizată la evenimentul despre care facem acum referire. Un dialog paralel care are un caracter evident secvențial, temporal, circumstanță în care ne interesează cum o voce se propagă printre replici și
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
semnează într-o pagină cunoscutul umorist Vasile Larco. Rubrica “Scrisori deschise” - are ca temă o problemă destul de importantă: “Cui i-e frică de statui?” - în care se solicită Primăriei Târgu Mureș “aprobarea amplasamentului Bustului scriitorului Grigore Vieru în spațiul civic târgumureșean, pe B-dul Cetății, în apropierea Centrului de Studii Literare „Grigore Vieru” al Fundației Culturale „Cezara”, cu sediul în B-dul Cetății nr. 13.” Rubrica “Șevalet” - îl are în centru pe Dr. Liviu-Ovidiu Ștef - și picturi din “Câmpia Transilvană”. Artistul Marcel Naste
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
pe aproape, prin lagărul socialist. Nu sunt o nostalgică, dar chiar dacă aș fi, nu văd ce-i rău în a contabiliza cu duioșie perechile de blugi tocite mai târziu la Cenaclurile „Flacăra”, ale lui Adrian Păunescu, ori chiar întâlnirile scriitorilor târgumureșeni de la restaurantul hotelului „Grand”de altădată (și eu am prins câteva, venind la Târgu-Mureș în 1976), când se disecau, la o sticlă-două de Cabernet, fie spectacolul abia încheiat de la Teatrul Național, concertul de la Filarmonică, dar, mai ales, cele mai bune
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
pe aproape, prin lagărul socialist. Nu sunt o nostalgică, dar chiar dacă aș fi, nu văd ce-i rău în a contabiliza cu duioșie perechile de blugi tocite mai târziu la Cenaclurile „Flacăra”, ale lui Adrian Păunescu, ori chiar întâlnirile scriitorilor târgumureșeni de la restaurantul hotelului „Grand”de altădată (și eu am prins câteva, venind la Târgu-Mureș în 1976), când se disecau, la o sticlă-două de Cabernet, fie spectacolul abia încheiat de la Teatrul Național, concertul de la Filarmonică, dar, mai ales, cele mai bune
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
fotbal american 2015 s-a încheiat iar cei de la Bucharest Rebels și-au adjudecat marele titlu lăsându-i pe cei de la Cluj Crusaders să se bucure de roadele acestui sezon doar din postura de vicecampioană. Și în acest sezon echipa târgumureșeană Mureș Monsters a fost desemnată, de către Asociația Arbitrilor de Fotbal American din România, câștigătoarea premiului Fair Play Team of the Year. Alegerea echipei câștigătoare nu a fost una ușoară pentru membrii AAFAR dată fiind concurența pentru acest premiu. Echipa mureșeană
Mureș Monsters recrutează! [Corola-blog/BlogPost/100401_a_101693]
-
și de alta a ringului de dans se află barul, respectiv scena. La capătul salonului principal se află un separeu, mai liniștit, cu 50 de locuri în fotolii. Clubul nostru are interesul să satisfacă dorința de a distra a tuturor târgumureșenilor, dar bineînțeles și a oaspeților săi din provincie sau din străinătate. Tocmai de aceea organizăm în continuu o varietate largă de evenimente, încercând să fim pe placul tuturor categoriilor de vârstă. Pe parcursul anilor au avut loc la noi numeroase concerte
Jazz amp; Blues Club [Corola-blog/BlogPost/100947_a_102239]
-
care a clocotit vulcanul revoluționar care a erupt puternic în slujba idealurilor naționale. Pornind de la aceste aspecte, care fac din „Casa Avram Iancu” un monument istoric unic în țară, un grup de specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
Valoarea îi vine din semnul crucii între Verticalitate și Orizontalitate și din raportul mereu rejudecat dintre Operă și Mariana Cristescu. Autoarea nu s-a pierdut în detalii inutile, cartea de față abordează multiple probleme ce îi frământă nu numai pe târgumureșeni, ci omenirea întreagă, căci bibliografia domeniului este vastă. De la frumusețea sărbătorilor noastre populare, până la cele religioase, scriitoarea știe să le evidențeze, creând „secțiunea de aur”, acea „mare a reculegerii “, sau un turn al lacrimii, ce poate fi o cădere între
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
de ardelean prea cuminte dând în foc și revărsându-și prea-plinul de frumusețe prea îndelung ferecat în tăcute și cuminți pupitre școlărești. Căci, înainte de a ni se revela ca poet, Petre Curticăpean a fost dascăl și director de prestigioasă instituție târgumureșeană de învățământ. Iar când porți ani de zile o asemenea responsabilitate, ceasurile de taină cu tine însuți sunt implacabil dijmuite de clipa cea repede ce ni s-a dat. Îmi vin în minte, fără a le rândui cronologic, și fără
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română târgumureșeană postbelică, „Târnava”, 2000, 1-3; Micu, Ist. lit., 749; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 39-41; Petraș, Panorama, 409-500; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen, Pitești, 2002, 154-157; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 290. C.H.
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
artistic... (Ileana Popovici) ...Tânărul regizor Alexa Visarion citește textul și îl descifrează în spectacol "cu glas tare", cu curaj, cu limpezime. Linia dintre bine și rău, dintre drept și nedrept, dintre adevăr și eroare... Procurorul nu mai este în lectura târgumureșeană atât o piesă psihologică, cât una în care situațiile de viață învestite cu valoare de document prilejuiesc o dezbatere... Alexa Visarion are, de asemenea, în perfect acord cu textul, fericita idee de a nu mai delimita planul real de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de Cardiologie Pediatrică din țară, prin cedarea a 50 de paturi din Clinica Pediatrie I condusă de prof. dr. Ioan Munteanu. Se organizează de asemenea, Secția Clinică de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiacă sub conducerea dr. Kerek Istvan, întemeietorul școlii târgumureșene de anestezie și terapie intensivă cardiacă. Ulterior se înființează Secția Clinică de Cardiologie Intervențională, prima de acest fel din țară. Centrul de Boli Cardiovasculare Târgu Mureș devine o unitate specializată cu 215 paturi, 5 secții clinice universitare și 348 de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
cealaltă parte”, și ne-au despărțit pe sexe. Atunci l-am văzut pe tatăl meu ultima oară - nici măcar n-am putut să ne luăm rămas-bun! Ne-au adunat În rânduri de câte cinci. Eu eram cu mama și cu alți târgumureșeni. Au făcut o coloană și a trebuit să mergem Înainte, unde era o masă și niște ofițeri și... Atunci n-am știut, dar după aceea am auzit că era renumitul Mengele, “Îngerul morții”. S-a uitat așa la noi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]