59 matches
-
În interiorul bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri dublou în extrados, la rândul lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în „cursurău”, cununa ce stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
acoperite cu paie, formate din tindă și casa de dinainte, locuiau câteva generații de oameni. Cu timpul, de pe la începutul secolului XX sau poate ceva mai devreme, casa veche a fost înlocuită cu casa nouă cu două nivele și târneț (sau: târnaț), jos aflându-se una sau două pivnițe sau alte facilități, iar sus fiind două camere cu intrări separate, dar cu o ușă între ele, camere care separau în parte cele două familii. Ușa dintre cele două camere servea de comunicare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
religioase la biserica din Silivaș. În acel an credincioșii au cumpărat o biserică din lemn de la credincioșii din Socolul de Câmpie de lângă Reghin. Biserica este construită din lemn de stejar în cheotori, sub formă de navă cu clopotniță separată. Are „târnaț” (pridvor), ca și casele vechi românești. Există foarte puține date despre istoricul acestei biserici. Este vechea biserică a Mănăstirii Socol, care se afla undeva în pădurea satului. Istoricii au datat-o după forma construcției ca fiind din secolele XVI-XVII. În
Biserica de lemn din Fânațele Silivașului () [Corola-website/Science/316668_a_317997]
-
lungimea celei de-a doua încăperi și are o înălțime față de tavan de circa 1,5 metri, ceea ce obligă cântăreții să stea cu capul aplecat sau așezați pe băncuță. În balcon se ajunge greoi, pe o mică scăriță, direct din târnațul bisericii, traversând un mic tunel și după ce deschizi o trapă de scândură pătrată, cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 metri. Biserica este dotată cu instalații de curent electric și gaz metan, încălzirea fiind asigurată de o mică sobă montată
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
zgomot specific, datorat bătăilor ritmice ale ciocanelor pe nicovală. Deoarece familiile fierarilor aveau mulți copii și erau destul de sărace, unii mai cerșeau în special de sărbători, iar alții erau angajați la păzitul vitelor. Casele construite în Livadia aveau pivniță, prispă (târnaț) și parter, nu aveau etaj. Clădirea avea zidurile făcute din piatră, cărămidă sau lemn, iar acoperișul era acoperit la început cu șindrilă și în zilele noastre cu țiglă. Majoritatea caselor aveau două încăperi cu ferestre mai mici, o cameră fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sub protecția legii, dar de atunci starea ei de conservare nu s-a îmbunătățit ci mai degrabă înrăutățit. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din cadrele ferestrelor, și din stâlpii târnațului. Valoarea ei derivă și din faptul că este una dintre ultimele case cu paie rămase martor, fiind reprezentativă pentru familiile mai înstărite de iobagi de pe cuprinsul regiunii Meseșului și a Transilvaniei de nord. Casa este ridicată din bârne rotunde de
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
se face printr-un strat de lut aplicat pe pereți atât în interior cât și în exterior. Încăperile sunt podite iar pe jos sunt unse cu pământ. Planul casei este compus dintr-o încăpere de locuit, o tindă și un târnaț de-a lungul lor, deschis spre miazăzi. Construcția se remarcă prin dimensiunile mari, 8,92 m lungime și 6,16 m lățime, din care numai casa de locuit formează un dreptunghi de 6,35 m lungime x 5,26 m
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută de pictorul Baziliu Hoșda din Șoimuș, pentru suma de 250 florini, contractul fiind încheiat la 29 februarie 1892. În contrast cu compoziția bisericii, inclusive pridvorul și târnațul de pe latura sudică, ca elemente constructive identice cu cele din Moldova de unde au germinat, turnul ne prezintă o alta înfățișare: o structură de lemn aproape pătrată, cu un sistem de 4 stâlpi fixați în partea de jos pe două perechi
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
x 47 cm. ultima fereastră, cu dimensiunile de 73 x 48 cm, este situată la capătul de est al altarului. Cele mai originale și variate creații artistice le oferă cele două accese la pridvorul de sub turn. În locul de trecere din târnaț în pridvor, pe partea stângă, se află un montant, cu dimensiuni de 184 x 49 x 13 cm, al cărui margini sunt tivite cu linii în zig-zag și dinte de lup. Motivul sculptural principal îl formează rozeta cu 12 petale
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
persoana lui Ioan Câmpean, de aceea să urgenteze finalizarea lucrărilor la noua casă parohială. Inventarul făcut în 21 noiembrie 1903 cuprinde biserica, acoperită din nou și casa parohială nouă, de lemn, compusă din 5 camere, din care 3 padimentate, cu târnaț de lemn, filigorie cu ferestre duble colorate, 5 uși și un cuptor; în continuarea inventarului apar și vechile anexe acoperite cu trestie sau paie. Preotul Teodor Iulian este cel care a trecut la folosirea limbii române în actele pe care
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
bazată pe aplicarea metodei dendrocronologice, aduce informația că o parte a construcției, respectiv corpul principal (“butea”) ar data de la mijlocul secolului al XVI-lea (1558). Oricum, înfățișarea bisericii este deosebită față de toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de nord-vest. O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
XIX-lea, construită pentru oameni mai înstăriți. De forma dreptunghiulara, dispusă perpendicular pe stradă, este clădita pe o fundație de cărămizi, combinate cu piatră de rău, pereții groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
Macovei Gherman a renovat biserică de lemn din Aruncuta în anul 1714. Se presupune că renovarea a coincis de fapt cu o reconstrucție. Biserică de lemn, conform spuselor unei sătence în vârstă , era formată dintr-o încăpere mică cu un târnaț în față, asemănătoare cu Biserică de lemn din Crișeni și Biserica de lemn din Berchieșu, biserici din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor religioase. Din păcate, biserica de lemn din Aruncuta nu s-a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și muncile agricole. Inițial au fost foarte modeste, compuse din câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri din 1879 precum și cu ajutorul fragmentului păstrat din meșter grindă se poate face o reconstrucție imaginară a casei în care a trăit Cloșca, care diferă de casa muzeală de acum. Casa avea un târnaț cu stâlpi, o singură încăpere de locuit și o cămară alături, foarte probabil folosită drept tindă de trecere. Camera de locuit era luminată de două ferestre, una în lateral și una spre spate. Deși din schiță reiese că era acoperită
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
s-a revenit la forma inițială, fără cor peste tinda. Meșterii au excelat la această biserică nu numai printr-un plan ambițios și o tehnică de bună calitate, ci și prin ornamentica variată pe care au folosit-o. Astfel, stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete, funii, si benzi decorative peste arcadele formate împreună de stâlpi, fruntar și contrafișe. Stâlpii ce încadrează intrarea sunt marcați, în plus, cu vrejuri în partea de jos. Pereții au fost încinși, jur împrejur, cu un
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Tradiția orală susține că în această casă s-a ținut slujbă în timpul ridicării biserici de lemn de la 1773. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din cadrele ferestrelor, și din stâlpii târnațului. Valoarea ei derivă și din faptul că este una din ultimele case cu paie rămase martor, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseș. Casa și teascul de vin de alături au fost lăsate în paragină, găsindu-se astăzi într-un
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
în epoca topoarelor de piatră, s-au întovărășit pe vecie cu ea. În timp, sălașele încropite în grabă și părăsite repede la primejdie, au devenit statornice. Casele erau din bârne, acoperite cu șindrila sau paie, cu două încăperi cele mai multe, cu târnaț și ferestre cât palmă, ca pe atunci grajdurile pentru iosag erau mai mari. Câteva doar, ale celor mai înstăriți, aveau trei camere. În tinda, cea din mijloc la casele cu trei camere, sau una din cele două la celelalte, se
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
10 m lungime și 6 m lățime. Atât turnul cât și acoperișul erau acoperite cu șindrilă. În schița lui Leontin Ghergariu dimensiunile butei bisericii sunt de 7,5 m lungime și 4,5 m lățime. La acestea se adaugă un târnaț (pridvor) pe latura de sud de 0,8 m lățime. Bătrânii își amintesc că "„era trepte și te băgai așe ca și-n casă”", cu alte cuvinte biserica avea o intrare în tinda femeilor dinspre miazăzi, printre cei șase stâlpi
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
pe latura de sud de 0,8 m lățime. Bătrânii își amintesc că "„era trepte și te băgai așe ca și-n casă”", cu alte cuvinte biserica avea o intrare în tinda femeilor dinspre miazăzi, printre cei șase stâlpi ai târnațului, prin portalul exterior bogat sculptat. Aceste date sunt confirmate de Leontin Ghergariu care a încadrat biserica între cele cu plan dreptunghiular, cu altar decroșat, terminat cu cinci laturi, și o intrare pe latura de sud printr-un târnaț cu stâlpi
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
stâlpi ai târnațului, prin portalul exterior bogat sculptat. Aceste date sunt confirmate de Leontin Ghergariu care a încadrat biserica între cele cu plan dreptunghiular, cu altar decroșat, terminat cu cinci laturi, și o intrare pe latura de sud printr-un târnaț cu stâlpi de-alungul tindei și naosului. Presupunem că biserica din Mal nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea, în acest caz, o tindă îngustă și întunecoasă, tăvănită pe sub tălpile turnului, și un naos boltit, luminat
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
fost renovată pe cheltuiala credincioșilor. Despre reparațiile făcute în anul 1858, an în care a avut loc și refacerea picturii, stă mărturie inscripția din partea de miazănoapte a iconostasului. În anul 1890, la forma inițială a bisericii s-a adăugat un târnaț și corul. În patrimoniul bisericii se află icoane pictate pe sticlă, lemn și sfeșnice. Clopotele, în număr de trei datează din anii: unul din 1860 și două din 1923 și au fost turnate la Sibiu. Ultima renovare a bisericii monument
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
dreptunghiular, ulterior executate, se păsrează, pe latura de sud, arhaicul luminator, al cărui oblon este prevăzut cu patru ochiuri circulare. Unei etape mai târzii se datoreaza prispa, de-a lungul peretelui de sud, cu o suită de arcade, amintind structura târnațului de la casa țărăneasca. Amplă tâmpla, a cărei compoziție sintetizează teme de bază ale iconografiei răsăritene, inclusiv dverele împărătești, de o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea chipurilor, prin cadru arhitectonic, elemente decorative, vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]