55 matches
-
multe rarități floristice cu specii de: scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. roșea"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), arnica ("Arnica montană L."), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), brioala ("Ligusticum mutellina"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), unghia păsării ("Violă declinata"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), târsa ("Deschampsia cespitosa"), păiuș ("Festuca nigrescens"), iarbă iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un punct de plecare spre Muntele Găina. Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a Arieșului Mic și a
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin ("Succisa pratensis"), târsă ("Deschampsia cespitosa"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), coada racului ("Potentilla erecta"), bozățel ("Veratrum album"), țăpoșică ("Nardus stricta"), iarbă albastră ("Molinia coerulea"), sau diferite specii de rogozuri ("Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa"). În vecinătatea sitului se află
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
această localitate se poate face pe calea ferată - între Ploiești (38 km) și Sinaia (25 km) sau pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
583 de oameni având reședința în acest oraș. La recensământul din 1992, Breaza a înregistrat 19 329 de locuitori, acesta fiind numărul maxim până în acest moment. Natalitatea în oraș este negativă, cele mai afectate cartiere fiind Podu Vadului și Valea Târsei. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultura Ion Manolescu, unde se află Bibiloteca orășenească și expoziția cu lucrâri de artă din colecția Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului, clădire ctitorită de spătarul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida"), ghințura ("Gențiana verna"), sau "Ranunculus glaciaris". Fauna este diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
e utilă mai cu seamă în ce priveste alcătuirea inventarului de texte, impresionant prin diversitate și economie, totodată. Cartea publicată de Editură Univers beneficiază, de altfel, de o antologie a textelor ilustrative, care include nume tot atît de diferite precum Tîrso de Molina și Georges Bataille ori Maurice Blanchot. Însă operațiunea preliminară stabilirii corpusului este aceea a definirii unui nucleu semantic a scenariului donjuanesc. În termenii analizei structurale, aceasta se cheamă a preciza unitățile constitutive ale mîțului, invariantele. Ele sînt în
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
pare făcut la mașină, Hairspray-ul 2007 are multe lucruri care să-l facă simpatic. Iar John Travolta și Christopher Walken alcătuiesc cuplul anului. Nu credeam că Travolta în travesti poate fi o femeie foarte drăguță. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Spre Târsa, spre Târsa! După atâtea ocolișuri, s-o iau de-a dreptul și să vă spun, în fine, unde ne-a trimis telefonul lui Filip Florian într-o dimineață de august. Dacă nu mai știți pe unde am rătăcit firul epic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
la mașină, Hairspray-ul 2007 are multe lucruri care să-l facă simpatic. Iar John Travolta și Christopher Walken alcătuiesc cuplul anului. Nu credeam că Travolta în travesti poate fi o femeie foarte drăguță. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Spre Târsa, spre Târsa! După atâtea ocolișuri, s-o iau de-a dreptul și să vă spun, în fine, unde ne-a trimis telefonul lui Filip Florian într-o dimineață de august. Dacă nu mai știți pe unde am rătăcit firul epic, vi-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Munții Banatului, Nokia dădu glas lui Filip Florian, aflat cu familia, la îndemnul meu, taman pe valea Rudăriei, în rezervația de mori. Aflând că suntem în depresiune la poalele Retezatului, Filip ne lăsă cu limbă de moarte să nu ratăm Târsa. Să pornim iute spre Călan, Boșorod și să nu ne oprim, fie ce-o fi, decât pe platoul Luncanilor, căci acolo-i chiar raiul pe pământ. Din tot ce a povestit la telefon am desprins că satul e nespus de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Boșorod și, în drum spre Luncani, la o exploatare forestieră, am aflat că n-avem nici o șansă pe-acolo, fiindcă drumul e lung și prost. Deci să ne întoarcem și s-o luăm de pe șosea la dreapta, pe scurtătura spre Târsa. Ne-am întors, am luat-o pe șosea la dreapta și am văzut două drumuri. Pe care să-l alegem? Din nu știu ce imbold, am cotit-o spre dreapta. Și-am mers tot mai pieptiș, tot mai greu, cam o oră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
luat-o pe jos. Mai săltăreț, mai târșâit, am urcat vreo două ore, până ne-am prăbușit de oboseală. De pe un mic platou, cu piscurile sub noi și norii negri deasupra, am zis să-l întrebăm pe Filip unde-i Târsa. Dar Nokia era mută. Abia când am văzut că nu-i semnal și că suntem Dumnezeu știe unde, în creierii munților, singure cuc, pe-un drum despre care nici măcar nu știam dacă-i cel bun, ne-au cuprins îndoiala și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Hațeg. Seara, în camera noastră ca un foișor de sticlă, am aflat la telefon că de fapt am fost la doi pași de țintă. Că după încă o culme, la nici zece minute de mers pe jos, ar fi răsărit Târsa. Dar ar fi fost periculos din cauza furtunii. Până noaptea târziu ne-am oblojit picioarele și ne-am pus comprese, zicând că atât ne-a fost dat: să încercăm. Abia a doua zi, după ce am recapitulat pas cu pas ce-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ne-am pus comprese, zicând că atât ne-a fost dat: să încercăm. Abia a doua zi, după ce am recapitulat pas cu pas ce-am ratat sau, dimpotrivă, ce-am câștigat, ne-am dat seama că toată aventura noastră spre Târsa a avut un rost minunat. Bănuiți ce ne-a dezvăluit ea, fără dulcegăreli și patetisme, direct și limpede, comprimat în doar șase ore? VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » Vise (II) Bobo Îmi dădusem toți banii, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații în România de azi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai slab conservată, apărând pe interfluviul Prahova - Provița pe unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă, ceea ce face ca zona să fie mai puțin prielnică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și anume: 205 loc/ km2. Trebuie menționat că este singurul cartier unde populația nu a scăzut față de anii anteriori. - Nistorești - poziția acestui cartier aflat la distanță față de centrul orașului dar mai aproape de DN1 explică densitatea de 155 loc/ km2. - Valea Târsei - cartier aflat practic în mediul rural, la contactul cu comuna Adunați prezintă o densitate medie de 125 loc/ km2. - Frăsinet - aflat dincolo de DN1, are o densitate de 105 loc/ km2. - Podu-Corbului - cartier mic al orașului, situat tot pe partea opusă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei, Surdești și Irimești, ca și cele de pe malul stâng al râului Prahova - Nistorești, Podu Corbului și Frăsinet, sunt alimentate cu apă din surse locale (puțuri de mică sau mare adâncime, drenuri, izvoare), surse care nu sunt centralizate, nici autorizate și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
epurare orășenească existentă, amplasată pe malul drept al râului Prahova, aval de gara C. F. R. Rețeaua de canalizare existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare și folosesc haznale vidanjabile și latrine uscate sau descarcă apele uzate la nivelul terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume: aă în sistem local cu sobe de teracotă cu lemne, cărbune sau gaze naturale bă în sistem centralizat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet - 6, 3ha (0, 65%), Podu Corbului - 7, 9ha (0, 81%), Nistorești - 88ha (9, 8%), Valea Târsei - 18ha (1, 855), Surdești - 0, 842ha (0, 08%), Podu Vadului - 25ha (2, 5%), Breaza de Sus - 25, 5ha (2, 6%). Fondul forestier al orașului Breaza în total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos (3,13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]