372 matches
-
vom privi la Marea Britanie. O insulă mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa. Locuită în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum se fac săbiile, trebuie sa incepi și construcții de apărare ceva mai solide, căci o sabie din fier și un pumnal sunt mai periculoase decât armele din Epoca
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
Charleroi. În secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, văduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orașul Binche. Fiul său, Baldwin IV îl fortifica, astfel încât acesta devine o putere împotriva regatului Franței. Binche-ul prosperă cu repeziciune, dezvoltând hale, piețe, tăbăcarii, mori, fabrici de bere etc. Orașul a atins apogeul în domeniul economic și politic atunci cand Belgia a fost sub dominație spaniolă, Binche-ul fiind reședința Mariei din Ungaria, sora lui Carol al V-lea, împărat al Germaniei, rege al Spaniei și
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
T.Laurian” Agnita, prof. Lorinczi Maria-Daniela BOTOȘĂNEANU MIHAELA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Toader Alemănuța IANCU DARIUS, Școala Gimnazială nr. 3 Cisnădie, prof. Pârvu Simona DEMETER EVA, Școala Gimnazială Fântânele, jud. Mureș, prof. Birton Laszlo Premiul al III-lea PARAGINA REMUS, TĂBĂCAR ANDREI, Școala Gimnazială ,,G. D. Teutsch” Agnita, prof. Hârțoaga Paul BRUMĂRIU PATRIZIA, Colegiul Tehnic „A.T.L.” Agnita, prof. Timar Doina BARBU ANA MARIA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Gligan Remus CĂLDĂRAR ELISABETA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Hulea Ionela 3. Nivel liceal
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
vom privi la Marea Britanie. O insulă mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa. Locuită în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum se fac săbiile, trebuie sa incepi și construcții de apărare ceva mai solide, căci o sabie din fier și un pumnal sunt mai periculoase decât armele din Epoca
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
vom privi la Marea Britanie.O insula mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa.Locuita în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum se fac săbiile, trebuie sa incepi și construcții de apărare ceva mai solide, căci o sabie din fier și un pumnal sunt mai periculoase decât armele din Epoca
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
toți de râvnă și de luare aminte, noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
din Istoria poporului roman: “Împăratul Vespasian a ordonat construirea la Roma a o sută de toalete speciale pentru bărbați. Le-au denumit vespasiene. Erau un fel de urne de argilă. Amoniacul conținut era foarte prețios la tăbăcării. Ca să-l preia, tăbăcarii plăteau o taxă. Neînțelegând talentul financiar al tatălui, Titus, fiul împăratului, l-a întrebat de ce pune taxă pe ceva atât de urât mirositor, Vespasian i-a dat o monedă de aur s-o miroase. -Nu miroase nicicum! -Ei vezi, “Pecunia
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
și să-l scoată afară din casă. De câte ori nu a dormit pe treptele din fața ușii de la intrare. Unchiul său nu putea spune prea multe, sta în casa soției, așa că ia copilul de mână și îl duce la Curtea de Argeș, ucenic la tăbăcarul Fănică. Titi face profesionala, cinci ani, apoi pleacă în armată, la grăniceri, numărându-se printre militarii destoinici, face chiar acte de bravură, prinzând infractori care încercau să treacă granița. Ar fi vrut să rămână în cadrul armatei, dar nu a putut
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
toți de râvnă și de luare aminte, noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea, uscarea. Ele erau de fapt mici ateliere, cu 1-3
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regele Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau foarte dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele negative ale acesteia asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1897, Iași - 11.IV.1930), prozator. A fost un autodidact; plecat de acasă în perioada adolescenței, a rătăcit prin țară și prin străinătate, câștigându-și existența ca actor ambulant sau din diverse meserii, unele meschine (a lucrat, de exemplu, ca tăbăcar la Grenoble). Întors în 1924 în România, a frecventat mai multe cercuri literare, printre care și Sburătorul. G. Călinescu l-a ajutat să colaboreze cu câteva texte în proză mai întâi în „Sinteza” din 1927, apoi în alte reviste ale
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
cincizeci de ceasornicari; pe primii săi cincizeci de bancheri, pe primii săi două sute de negustori, pe primii săi șase sute de cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape douăzeci de veacuri în comunitățile de iluminați răspândite
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Tudor Vianu comentat de..., București, 1997; Grădina cu rodii, București, 2002; Sezonul oglinzilor abandonate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Tudor Vianu, Corespondență, introd. edit., București, 1970, Întregul și fragmentul. Pagini inedite, restituiri, tr. și pref. edit., București, 1997; Carol Ardeleanu, Diplomatul, tăbăcarul și actrița, pref. edit., București, 1972; F. Aderca, Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul). Femeia
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Sos. Moară de Foc 6. Pitești str. Doamna Bălașa 33. Ploiești str. I. V. Stalin 26. Râmnicu Vâlcea str. G-ral Praporgescu 18. Satu Mare Piață Libertății 19. Tg. Jiu str. Victoriei 31. Tg. Mureș str. Bobrai Farcaș 6. Tg. Ocna str. Tăbăcarilor 18. Timișoara str. Vasile Alexandri 2. Vasile Roaita str. Cloșca 2. Tulcea str. Sf. Nicolae 45. 545. Bancă Rahova Bragadiru S.A.R. 10 apartamente, București, str. Lânăriei 11, Senatului 19. 546. Baras Retti, 10 apartamente, București, B-dul G. Coșbuc 64, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Porumbacu 39 5684. Pramatovici Lia, 5 apartamente, București, str. Principatele Unite 4 5685. Papazian Ervent, 20 apartamente, București, Cal. Rahovei 120 5686. Pârvulescu Vasile, 3 apartamente, București, str. Av. Radu Beler 17 5687. Palopol Leonida, 5 apartamente, București, str. Tăbăcarilor 25. 5688. Perieteanu Maria, 4 apartamente, București, str. Oițelor 16 5689. Pompilian I. Gh., 7 apartamente, București, calea Rahovei 56 și 54 5690. Peter Iulian, 3 apartamente, București, str. Justiției 68, 70 5691. Popescu Gheorghina, 4 apartamente, București, str. Popa
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și Maria, 7 apartamente, București, str. Abrud 22, str. C-tin Grand 47-55 7819. Teodoru Elenă, 9 apartamente, București, G-ral Angelescu 108 7820. Toncescu Gheorghe, 10 apartamente, București, str. Traian 11. 7821. Teodorescu Emil, 7 apartamente, București, str. Aurora 20, Tăbăcari 22. 7822. Teodorescu Petre, 8 apartamente, București, str. Luterana 11. 7823. Tătulescu Dimitrie, 4 apartamente, București, str. Buzești 94. 7824. Teodorescu I. Gheorghe, 9 apartamente, București, Într. Blănari 3. b, B-dul 1848, 2. a, str. Banu Udrea 23, Știrbei Vodă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
drame, Un om din altă lume, inclusă în 1919 în repertoriul companiei Excelsior, și Ultimul capitol, care figura în cel al Teatrului Național din București în stagiunea 1926-1927, nu s-au jucat și nici nu au fost tipărite. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița (1926) îi aduce Premiul „I. Al. Brătescu-Voinești” al Societății Scriitorilor Români și îl impune atenției criticii literare; în 1931 cartea va fi tradusă în limba cehă. Cu oarecare regularitate, A. își publică între anii 1929 și 1943 romanele
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
constituie substanța epică a scrierilor din volumul Pe străzile Iașului. Schițele și nuvelele din culegerile următoare, Rochia albă, În regatul nopții, par file desprinse dintr-un blocnotes al romancierului. Atenția pentru exactitate și veridic, prezentă în descrierea tăbăcăriei din Diplomatul, tăbăcarul și actrița sau a minei din Viermii pământului, se află și într-o nuvelă ca Uzina, unde intriga erotică este doar un pretext. Un personaj care stăruie în memorie, schițat în linii subtile, cu profunzime și înțelegere, este Nathan, croitorul
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
ieșire fie prin rezistență demnă și revoltă, fie prin violență. Întrebările grave, uneori legate de viață și de moarte, își găsesc răspunsul, dar nu și rezolvarea, în evenimente de ruptură. Fiecare roman devine, până la urmă, monografia unei obsesii. În Diplomatul, tăbăcarul și actrița, în O crimă... și în Viață de câine sunt urmărite trei ipostaze ale ratării. Am ucis pe Dumnezeu e o încercare de a clarifica raporturile dintre individ și dumnezeire. Nici Viermii pământului nu este doar romanul unui conflict
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
încercare de a clarifica raporturile dintre individ și dumnezeire. Nici Viermii pământului nu este doar romanul unui conflict de muncă, ci și o incizie în intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
mintea personajelor. Între descriere și creație, A. se oprește, așa cum îi dictează înzestrarea, la cea dintâi. SCRIERI: Rusia revoluționară, Iași, 1918; Pe străzile Iașului, București, 1920; Rochia albă, București, 1921; În regatul nopții, București, 1923; Casa vechiturilor, București, 1923; Diplomatul, tăbăcarul și actrița, București, 1926; ed. îngr. și pref. H. Zalis, București, 1972 ; Am ucis pe Dumnezeu, București, 1929; Casa cu fete, București, 1931; ed. îngr. și pref. Nicolae Rotund, Constanța, 1999; Viermii pământului, București, 1933; ed. 2, București, 1948 ; Pescarii
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
Trei călătorii în inima țării, București, 1951; Vestitoarea furtunii, București, 1951; Anii împotrivirii, pref. Ion Vitner, București, 1953; Meridiane sovietice, București, 1953; Tablou geografic, București, 1954; Ciu-Yuan, Henry Fielding, Walt Whitman, București, 1955; Scrieri în proză, I-V, București, 1956-1960; Tăbăcarii și lumea petrolului, București, 1957; Pagini contemporane. 1944-1956, București, 1957; O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil, pref. G. Dimisianu, București, 1968; Priveliști și sentimente, București, 1972; Paznic de far, București, 1974; Orion, București, 1978; Poezii și poeme - Poésies et
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]