831 matches
-
că ar fi trebuit să trăiesc în alt fel, să spun/ alte cuvinte. Acum e târziu - înapoi este tot și atât de puțin/ înainte. A fost o vreme frumoasă, aș spune,/ a fost un foc ce s-a preschimbat în tăciune./ îngăduie-mi încă puține cuvinte să închei măcar/ ce-mi aduc aminte./ Liniște, de jur-împrejur. Lumină de la stele fără abajur./ Umbre, umblând încolo și-ncoace./ Voci întrebând: nu mai vine odată, ce face?/ I-a mai aruncat câteva cuvinte, de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Liviu Dănceanu Tot mai marginalizați, mai ostracizați, compozitorii seamănă din ce în ce mai mult cu niște tăciuni care scot mult fum, fără să încălzească și fără să lumineze. în plus, izolarea și abandonarea lor de către cetate au dezlănțuit ambiții și orgolii precum moartea ce vrea să pună gheara peste tot. Așa se face că, etalîndu-și copios ambițiile
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
Toate Articolele Autorului De ce nu tac toți acești copii terbili ai cuvântului? Au adus pe picioarele lor, din lumile lor, ca dotare- Un marasm de ușurare prin înfrigurare. Tot mai vor ca din consderațiune Să facă din Junele Eminescu un tăciune. Debaraua lor este toată ocupată Cu sechele ce se scurg pe față. O ,,Pată”. Ce ,,o’moară pe Siret” ca și pe Tisa Până se trezește Mona Lisa. Nu tac, au un fel de mâncărime la papiță Că nu ajung
MARASM CU SPUME de PETRU JIPA în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382656_a_383985]
-
putut face cunoștință, în ultimii ani, cu opera sa, grație editurii bucureștene Hasefer, care a tipărit în traducere cele două cărți închinate Cabalei și Schița unei etici religioase iudaice, adăugându-le tălmăcirea unui valoros volum de memorii, intitulat sugestiv Un tăciune smuls flăcărilor (care apăruse mai întâi în limba franceză, la Editura Stock, în 1989). Înainte de a fi ajuns la marea demnitate elvețiană, autorul acestor cărți a fost însă rabinul-șef al României, Alexandru Șafran. La vârsta de numai 29 de
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
să trecem prin mai mulți nori. Numai tinzând către ceva dăm de necunoscut. Și pe drumul iubirii există multe alunecușuri. Ne adumbrim viața cu propriile noastre iluzii. Indulgenta se plătește scump. În știință, din pași mici se naște pasul mare. Tăciunii iubirii nu fac fum.
Taciunii iubirii nu fac fum, dar fac foc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19788_a_21113]
-
sărbătorească, Pe-un grumaz de țărăncuță grăsuliu și răsfățat Pân' ce ghiara ciocoimii, din care i-a înhățat. De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru tăciune. Nu! nu vreau această pungă!Și chiar foame de mi-ar fi Pâinea astfel cumpărată, mi-e teamă că m-ar otrăvi Apoi, adresându-se moșului cerșetor ce vreți, aveam în minte tot spectacolul de pe vremea când stând în culise
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
chanvre broyes ou tilles, Ne tens ton labour qu’aș ouvrez Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
amorf-paiață, Singurătatea, Eu, Timpul și Tu (personaj compus în treime), Satana, Viața vs Omul ,,suntem precum fantomele pe care/ nimeni nu le așteaptă,/ pe care niciodată nimeni nu le-a văzut în umbrele străine/ în căutarea umbrelor noastre ne rătăcim’’ (Tăciunele nopții - p. 38), Luna, Moartea, Trandafirii negri lucioși, cu strălucire stinsă (,,un sărut, un râset/ șoapte, ceață deasupra florilor din vază/ și mirosul de mort/ care pătrunde în frăgezimea clipei’’, Omul - p. 32), sau Dragostea ,,pantera înțepenită între rădăcinile trupului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
CĂDERE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere, Când vântul în pădure e o sălbăticiune, Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere, Coroană-mpovărată de jar și de tăciune. Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande, Sufletul lor piere sub razele autumnale, Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Citește mai mult Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,Când vântul în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Citește mai mult Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,Când vântul în pădure e o sălbăticiune,Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere,Coroană-mpovărată de jar și de tăciune.Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande,Sufletul lor piere sub razele autumnale,Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade,Singurătatea zilei ascute iar pumnale.... XIX. AMURG, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2053 din 14 august 2016
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
2016. Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri, ieri, tot mai bătrâni Pășim în toamnă ca-n genune Și-n inimă trecuți tăciuni Sperăm s-aprindă o minune, Un foc temeinic de iubire Să ne-nsoțească până sus, Când toate fi-vor amintire Și viața - un soare ce-a apus. Citește mai mult Și tot mai palizi, tot mai stinși,Pășim pe drumuri înserateși
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ÎNCEP SĂ FIU MAI BLÂNDĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016. Cu anii, încep să fiu mai blândă și dau dogoare cum dă un lemn uscat în sobă, doar focul mi-e puternic și tăciunii îi sting amar în chip de vorbă. În vorbe mă ascund, ca într-o casă ce-mi găzduiește sufletul pribeag și pâinea lui cea dulce o așez pe masă, cât timp mai ard tăciunii, cât mai ard... Citește mai mult
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
doar focul mi-e puternic și tăciunii îi sting amar în chip de vorbă. În vorbe mă ascund, ca într-o casă ce-mi găzduiește sufletul pribeag și pâinea lui cea dulce o așez pe masă, cât timp mai ard tăciunii, cât mai ard... Citește mai mult Cu anii, încep să fiu mai blândăși dau dogoare cum dă un lemn uscat în sobă,doar focul mi-e puternic și tăciuniiîi sting amar în chip de vorbă.În vorbe mă ascund, ca
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
lemn uscat în sobă,doar focul mi-e puternic și tăciuniiîi sting amar în chip de vorbă.În vorbe mă ascund, ca într-o casăce-mi găzduiește sufletul pribeagși pâinea lui cea dulce o așez pe masă,cât timp mai ard tăciunii, cât mai ard...... XXVI. CÂND AI PLECAT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016. În ziua aceea, oamenii erau umbre prelungi în apa de pe caldarâm. Eu însămi eram lacrimă dintr-un ochi de pe alt tărâm
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
alungi durerea cu mâna strânsă în căuș, Cu gândul, sufletul și vrerea, atunci când îi așterni culcuș Din ierburi vii, nemuritoare, din rouă și din borangic Și să îi torni, unde îl doare, din însăși viața ta un pic. Femeie, inimă tăciune, îl rogi pe bunul Dumnezeu Să-nfăptuiască vreo minune, să-l apere mereu de greu. Că nu-i durere pământească și nici necaz să te dărâme Precum copilul să se nască cu sufletul făcut fărâme. Femeie, ochii tăi frumoși, îi
FEMEIE, ÎNGER PĂZITOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381661_a_382990]
-
pe rug,Din timpul inchizitiei de n-ar fi fost să fug,Eretica din mine și azi se pierde- n clipeTot așteptând sa- i crescă albastrele aripe,Sunt azi aici și caut lumina-n bol de aur... VII. TROC DE TĂCIUNE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TROC DE TĂCIUNE Un răsărit pe un apus- Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus, Ce-i ars, pe ce mai fumegă; Iluzie
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
și azi se pierde- n clipeTot așteptând sa- i crescă albastrele aripe,Sunt azi aici și caut lumina-n bol de aur... VII. TROC DE TĂCIUNE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TROC DE TĂCIUNE Un răsărit pe un apus- Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus, Ce-i ars, pe ce mai fumegă; Iluzie pe un cert mister, Ce-am dat, pe ceea ce mai cer, Dau două aripi albe
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
singur porumbel necălător, Iubirea ta, pe viața mea, Am și plătit-o undeva candva; Cruci negre mari din aspru lemn, Pentru acel înălțator îndemn, De a trai oricât, oricât, Cu lanțul ferecat, greu atârnând la gât, Toți ochii negri de tăciune Pentru o clipă de înțelepciune, ... Citește mai mult TROC DE TĂCIUNEUn răsărit pe un apus-Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus,Ce-i ars, pe ce mai fumegă;Iluzie pe un cert mister,Ce-am
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
dogoarea este călare. seceta ucide tot ceea ce cuprinde, pășuni, culturi, livezi, vii și păduri. totul e o toropeală, nu adie nicio boare. puternicul soare, căldura cea mare seacă izvorul, plânge ogorul. animalele rag, ne mor în prag. e uscăciune, numai tăciune. de ploaie nici vorbă, marea-i o ciorbă. bocește țăranul, își plânge amarul. se roagă să plouă, să cadă o rouă, o mană cerească să îl răcărească, s-adape pământul crăpat de Domnul cel Mare uitat. Ionel GRECU 5.08
SECETĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380189_a_381518]
-
s-a conservat prea conservativ, „nimic nou sub soare” nu mai este cel mai fericit slogan. Din contră. Ar fi potrivit: „STOP! Și de la capăt”,lăsând baltă tot în urma noastră ca după un incendiu și, profitând de roua depusă pe tăciunii stinși, să profităm de revigorare. Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română. Imnul unirii. Imnul cu care Cuza a răzbit să unească cele două provincii într-o țărișoară care, pe timpul regelui Ferdinand, a devenit mare cât roata
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
El vine din tenebre de genune, Este coșmarul negru-al tuturora, Când diavolul de smoală-ncepe hora, Stelele pier și soarele apune. Necazul scos din ladă de Pandora, Cu plâns de jale și de-ngropăciune, Cu focuri reci și stinse în tăciune, Unde ne-am ars secundele și ora. Puterea lui e-naltă cât un munte, Dar și mai mare dragostea ce-o poartă Reginei sale, locuind sub frunte, Legată-n veac de-al său destin, de soartă. Iar zilele n-o să
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
noi ca-ntr-un burg: Ia aminte, doamna, orele sunt mici... Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuni Nici de vară din trup, nici de roua din zori Învățăm să murim chiar și-n vis uneori; Ia aminte, doamna, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe de zaț Le sorbim absentând în tangoul de fum Nu mai sunt privitori, doar un capăt de drum; Sărutări cu strânsoare de lat... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecut În beție de crini
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
curg între noi ca-ntr-un burg:Ia aminte, doamna, orele sunt mici...Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuniNici de vară din trup, nici de roua din zoriînvățam să murim chiar și-n vis uneori;Ia aminte, doamna, suntem tăciuni.Sărutările noastre au tristețe de zațLe sorbim absentând în tangoul de fumNu mai sunt privitori, doar un capăt de drum;Sărutări cu strânsoare de lat... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecutîn beție de crini și-n aroma
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Acasă > Poeme > Devotament > IUBIRI ANONIME Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Prin perdea de brocart te zăresc uneori Cum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți, Canarii doinesc peste munți de culori, Vântul matură pași, licuricii-s răpiți. Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer, Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger Leagă
IUBIRI ANONIME de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377297_a_378626]
-
conferențiarului. Deocamdată aștepta să se mai liniștească apele, să fie uitat cazul, care a condus și la scoaterea cadrului didactic din învățământ și destrămarea familiei acestuia. Săndica era o tânără zveltă, blondă, cu părul ondulat natural și ochii negri ca tăciunele, ce contrastau cu tenul său deschis, cu un bust proeminent bine reliefat, picioare lungi și un dorsal ce trezea pofte nemărturisite bărbaților care o întâlneau, făcând pe toți bărbații, indiferent de vârstă, să întoarcă privirea după ea. Tânără și plină
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]