1,264 matches
-
ochi și fetele în fuste scurte ies vesele pe bulevard Tăietorii de vise au luat luna și au pus-o pe tocător în sacul de cânepă verde Și-n arcada goală pușcă orașul s-a furișat cum o pisică neagră Tăietorii de lemne bat clopote de alamă în dunga buzei tale Și strada a rămas singură la amiază, iar luna încă nu și-a închis ochii Ionuț Țene Referință Bibliografică: Tăietorii de lemne, poem de Ionuț ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe
TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482408825.html [Corola-blog/BlogPost/377102_a_378431]
-
goală pușcă orașul s-a furișat cum o pisică neagră Tăietorii de lemne bat clopote de alamă în dunga buzei tale Și strada a rămas singură la amiază, iar luna încă nu și-a închis ochii Ionuț Țene Referință Bibliografică: Tăietorii de lemne, poem de Ionuț ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482408825.html [Corola-blog/BlogPost/377102_a_378431]
-
grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade, licurici fantomatici, șopîrle întinse pe stilobați, „iedera crispată pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul liric al Luminiței Petcu îți readuce aproape
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
noastre preconcepute, tradiției, educației și culturii, avem nevoie să lăsăm adevărul biblic să ne modeleze mintea. Îmi vine în minte un verset biblic care ne poate ajuta în astfel de situații: ,,Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, măi tăietor decât orice sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judeca simțirile și gândurile inimii.” (Evrei 4:12) Acesta este procesul mântuirii față de care trebuie să ne supunem, este de fapt lucrarea unei
JURNALUL UNUI CALATOR (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_7_eugen_oniscu_1348518646.html [Corola-blog/BlogPost/343846_a_345175]
-
să redați demnitatea funcționarului public". Dar ne-am dat seama că nu realizați ce înseamnă această demnitate pentru că nu vă interesează ceea ce fac oamenii din subordinea dumneavoastră, cu ce probleme se confruntă, în ce condiții muncesc, considerându-ne pe toți "tăietori de frunză la câini" sau "corupți". În schimb avem parte numai de umilință. Vorbind de demnitate mi-am adus aminte de o replică a marelui actor Gheorghe Dinică dintr-un film contemporan: "La salariul tău îți permiți să ai demnitate
Scrisoare deschisă către Costin Borc: Chiar așa de proști ne credeți? by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102752_a_104044]
-
la Fabrica de Cultură de la ora 21:30. Minetti. Foto Sebastian Marcovici Nici iubitorii de spectacole de stradă nu sunt uitați, evenimentele începând pe Pietonala Nicolae Bălcescu încă de la orele prânzului (13:00), cu o poveste itinerantă: Zâna, cerbii și tăietorii de lemne și continuând cu alte manifestări pline de bucurie și energie. Parfumul iubirii Accesul publicului la evenimentele de stradă programate în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu este gratuit. Hydre Astă-seară, aștept cu nerăbdare pentru a revedea Metamorfozele, spectacolul
Un spectaculos foc de artificii deasupra Sibiului a deschis FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105417_a_106709]
-
În orășelul Olalla - undeva prin apropiere de Seattle, Statele Unite - există astăzi un loc de un pustiu înduioșător: câteva clădiri dărăpănate stau mărturie a unor vremuri apuse când locul forfotea cu fermieri, tăietori de lemne și pescari, care-și duceau în tihna traiul. Dar pe la 1910, Olalla a ținut pentru o scurtă vreme prima pagină a ziarelor din toată lumea. Motivul: un proces pentru crimă, din acelea despre care rareori se aude, scrie smithsonian
Povestea doctoriței care își obliga pacienții să postească până la moarte - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105095_a_106387]
-
Laboratorio Isola di Confine îmbină elemente din Commedia dell’Arte cu muzica pop și cea clasică. Pulcinella în paradă este o incursiune fantastică în teatrul italian de stradă: improvizații, măști, muzică și multă voie bună! Din Coreea de Sud, Zâna, cerbii și tăietorul de lemne ne dau întâlnire cu o marionetă-gigant de 6 metri, cerbi care țopăie pe picioroange cu arcuri, un cocoș-robot și familia-de-fețe-zâmbărețe. Basmul tradițional sud-coreean „Zâna și Tăietorul de Lemne” este transpus în fața publicului, pe stradă, sub forma unei reinterpretări
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Constantin Chiriac, Președintele FITS: ”O întâlnire planetară cu Iubirea” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105430_a_106722]
-
improvizații, măști, muzică și multă voie bună! Din Coreea de Sud, Zâna, cerbii și tăietorul de lemne ne dau întâlnire cu o marionetă-gigant de 6 metri, cerbi care țopăie pe picioroange cu arcuri, un cocoș-robot și familia-de-fețe-zâmbărețe. Basmul tradițional sud-coreean „Zâna și Tăietorul de Lemne” este transpus în fața publicului, pe stradă, sub forma unei reinterpretări teatrale pline de magie. Metamorfoze în regia lui Silviu Purcărete M-am gândit că trebuie să aduc și de această dată excelență în lumea circului. Faptul că am
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Constantin Chiriac, Președintele FITS: ”O întâlnire planetară cu Iubirea” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105430_a_106722]
-
producție este destinată consumului propriu (inclusiv culegători de produse agricole din flora spontan��) 7 Muncitori calificați și asimilați 71 Muncitori constructori și asimilați, exclusiv electricieni 711 Muncitori constructori și asimilați 7111 Constructori de case 7112 Zidari și asimilați 7113 Spărgători, tăietori și cioplitori în piatră 7114 Muncitori constructori în lucrări de beton și asimilați 7115 Dulgheri și tâmplari 7119 Muncitori constructori și asimilați neclasificați în grupele de bază anterioare 712 Muncitori constructori la lucrări de finisare și asimilați 7121 Constructori de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261057_a_262386]
-
calificați în domeniul produselor manufacturiere 7311 Muncitori calificați în fabricarea/repararea instrumentelor și aparatelor de precizie 7312 Muncitori calificați în fabricarea/acordarea instrumentelor muzicale 7313 Giuvaergii și lucrători în metale prețioase 7314 Olari și lucrători asimilați 7315 Sticlari (suflători, șlefuitori, tăietori de sticlă) 7316 Pictori decoratori, gravori pe sticlă și ceramică 7317 Muncitori calificați în executarea de produse artizanale din lemn și alte materiale 7318 Muncitori calificați în executarea de produse artizanale din textile, piele și materiale similare 7319 Muncitori calificați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261057_a_262386]
-
ușă și la noi îi ca în grajd! Argumentul fu suficient de puternic, ca să îi ridice pe toți deodată de la masă. Îl vedeau destul de rar pe tatăl lor, cam o dată la câteva luni, când venea de la pădure, unde lucra ca tăietor de lemne sau pe post de om bun la toate, iar zilele astea se împlinea sorocul să vină și nu voiau să îl supere tocmai acum. - Ați venit, mă, cu lemnele, că acuși se stinge focul? insistă mama, când îl
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
copiilor care au participat cu încântare la activitățile din Parcul Sub Arini conduse de Marian Râlea - Magicianul - sau la cele din Piața Mică, denumite generic Jocurile copilăriei. În Piața Mare din Sibiu. Foto Cristi Cojocariu Povestea itinerantă Zâna, cerbii și tăietorii de lemne i-a condus pe cei prezenți pe Pietonala Nicolae Bălcescu într-un basm asiatic fermecător.Basmul este transpus în fața publicului sub forma unor reinterpretări teatrale, combinând teatrul cu instalația, ca modalitate de exprimare artistică. Bucurie pe străzile orașului
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
Germania, primind titlul de Doctor Honoris Causa de 8 ori. A fost numit Comandant al Ordinului Literelor și Artelor, Ofițer al Legiunii de Onoare al Republicii Franceze, precum și Ofițer al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germane. Zâna, cerbii și tăietorul de lemne. Foto Paul Băilă Caii din Menorca. Foto Paul Băilă Teatrul lui Pippo Delbono își trage energia vitală din experiențele pe care le-a avut cu Odin Teatre și Pina Bausch. Mai mult decât o trupă de teatru, Compania
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
Încă de la 13 ani, având tatăl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front și patru frați mai mici, Ernest a fost nevoit să lucreze pentru a-și ajuta familia. A fost, pe rând, vânzător de covrigi, îngrijitor în port, tăietor de lemne și preparator la matematică pentru copii familiilor înstărite. Cam din aceeași perioadă și-a descoperit înclinația spre desen și literatură. A urmat, din anul 1926, Facultățile de Litere și de Filozofie din București. I-a avut profesori pe
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
lui au făcut harapnice spahii, numai lacrimile noastre au rămas pe malul Bosforului să se verse în marea de amar a suferințelor noastre ancestrale... de la el încoace încă s-au mai tăiat capete și se vor mai tăia, avem destui tăietori de capete printre noi care se vând pentru o pungă de galbeni, numai Decebal s-a autodecapitat; capul lui strălucește și astăzi în Capitoliu, de la el încoace avem o istorie incertă și nu mai știm de unde venim și unde ne
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1408444836.html [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
va fi vouă cu neputința” (Iisus Cristos). La poalele munților Semenic, în fabulosul Banat Montan, sunt două localități: Gărâna (Wolfsberg) și Brebu Nou (Weidenthal) atestate documentar din 1827-28. Aici, în perioada Imperiului, au fost colonizați, pentru paza graniței de vest, tăietori de lemne din Bavaria și Boemia. Cunoscuți că “pemi” ei se ocupau cu creșterea vitelor și cultivarea cartofilor, altitudinea de 1000 de metri și iernile grele neoferindu-le prea multe alternative. Bărbații erau renumiți în Reșița că foarte buni meseriași
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
Oare de ce oamenii nu sunt copaci? În felul acesta ar putea să privească totul de la înălțime.Și ar fi mult mai puternici în fața loviturilor vieții. Ce-i drept și copacii pot fi doborâți de furtuni, dar și de lama unui tăietor.Cu toate acestea ei totuși fac față mult mai bine pericolelor, decât oamenii! Dar ce știe ea despre viață? Este doar o copilă de 12 ani.Și cu toate acestea este mult prea înțeleaptă pentru vârsta pe care o are
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/carmen_marin_1463405539.html [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
referiri la câteva tablouri, cum ar fi unul dintre autoportrete - asemănător cu al lui Millet (dar câte autoportrete nu a pictat!); Primii pași (Millet 1853 - Van Gogh 1890); Siesta (Millet 1866 - Van Gogh 1889); Semănătorul (Millet 1850 - Van Gogh 1889; Tăietorul de lemne (Millet Millet 1856 - Van Gogh 1889) și alte câteva. Se spune că Van Gogh la început l-ar fi copiat pe Delacroix, Rembrandt și numai apoi pe Millet și că el nu ar fi recunoscut acest fapt, contrar
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Încă de la 13 ani, având tatăl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front și patru frați mai mici, Ernest a fost nevoit să lucreze pentru a-și ajuta familia. A fost, pe rând, vânzător de covrigi, îngrijitor în port, tăietor de lemne și preparator la matematică pentru copii familiilor înstărite. Cam din aceeași perioadă și-a descoperit înclinația spre desen și literatură. A urmat, din anul 1926, Facultățile de Litere și de Filozofie din București. I-a avut profesori pe
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui tată, capul lui Constantin Brâncoveanu nu s-a putut dezlipi de trup la lovirea călăului, și astfel, cei
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
în sine” * În căutarea Cuvântului * Beți de amintiri și de uitări * Numai ficțiunea nu minte * „Nimeni nu-l poate învăța pe celălalt” * Poetul caută „un alt cuvânt” * „Peștii” lui Sorescu din „Iona” * Esse est percipi * Evadarea în utopie * Odin și tăietorul de lemne * Mediocritatea învinge spiritul aristocratic * „Eu este altul” * Fatalitatea convertirii în tragic * Adevărul: metaforă, metonimie, iluzie? * Primejdia de a zări Divinitatea * Tigrul albastru, un tabu sacralizat * Taina omului cifră * Misterul pietrelor zămislitoare * Deșertul biblic * Dumnezeu și Allah * Reîntoarcerea identicului
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
cumplit trei sute de ani mai târziu, pentru că unei părți a actualei societăți postmoderne cu vădit suflu new-age-ist puțin îi va păsa de sensul adânc al sacrificiului său sfâșietor, cu siguranță că și-ar fi plecat de două ori capul pe tăietor în fața călăului turc și că și-ar fi îndemnat atât copiii, cât și pe cinstitul sfetnic Ianache, să procedeze, la rându-le, identic. „Să ne mântuim cel puțin sufletul, spălându-ne păcatele în sângele nostru.”, avea să mărturisească, ulterior, fostul
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1447026926.html [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
Acasa > Literatura > Copii > POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ȚINUTUL DE FOC Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trăia odată, într-o pădure de brazi de la marginea unui mic lac de munte, un tăietor de lemne cu fiul său. Nu o duceau ei prea bine, dar nici nu se putea plânge prea mult. Bărbatul muncea toată ziua, iar băiatul citea cărțile pe care tatăl său i le cumpăra din bănuții primiți pe vânzarea lemnelor
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1448077632.html [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
bine, dar nici nu se putea plânge prea mult. Bărbatul muncea toată ziua, iar băiatul citea cărțile pe care tatăl său i le cumpăra din bănuții primiți pe vânzarea lemnelor de foc. Ionuț iubea cărțile, iar în micuța lor casă, tăietorul de lemne acoperise un perete întreg cu rafturi pentru odoarele fiului său. Cum locuiau departe de orice așezare omenească, copilul nu avea alți prieteni decât cărțile și animalele pădurii, cărora de multe ori se oprea să le citească povești. Dintre
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1448077632.html [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]