551 matches
-
dovedim că suntem încununarea creației, prin mintea noastră care va ști să aleagă grâul de neghina, binele de rău, să prefere lumină față de întuneric.În acest sens, venim cu tot ce am adunat mai bun și mai frumos, măi ascuns, tăinuit și totodată folositor pentru viețile semenilor noștri, cu speranța că vom contribui la găsirea unei căi juste, demne de urmat nu numai pentru pentru căutători, ci și pentru “cei ce se uită după garduri, sunt pe ulițe sau în piețe
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Așa cum cunoaștem, în acești din urmă ani s-au conturat câteva tabere belicoase, ce se străduie din răsputeri în a convinge opinia publică de propria teorie, privind nu atât cauza medicală a morții lui Eminescu cât mai ales descâlcirea împrejurărilor tăinuite și tenebroase ale mașinațiunii căreia i-a căzut victimă Poetul. În mijlocul taberelor angajate în conflict ( înregimentând combatanți cu identități cvasi-anonime, dar cu vizibile prezențe pe piața ideilor), în acest ” NO MAN’S LAND” al cauzelor morții lui Eminescu, eu mă
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
mai toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci stufoși", apare, de altminteri, și-n Remember, nuvelă,-n rest, contemporană (și, pe deasupra, berlineză, ce va să zică
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea (s-o spunem pentru a doua oară) lui Nerval (sau cutărei "fille du feu" a
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
m-a ajutat, cât de cât, în mai juvenilele mele celebrări de mineri și alți oameni ai muncii, asumarea ei nu-mi reușește în poezia de la pagina 29 a culegerii: "Uneori sunt foarte frumos, / din depărtările oglinzii / mă privesc / ochii tăinuiți ai unui zeu. // În acele zile umblu prin lume / ca Dyonisos / înconjurat de o mulțime veselă." Veselie reală și amăgire temporală, opusă stării de spirit pe care o constatase la oamenii din jurul său prea repede pieritul Nicolae Labiș, pe la mijlocul anilor
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
E. Lovinescu în 1943 e, categoric, privind retrospectiv, o formă ingenioasă de ascundere a adevăratului maestru. În etapa postcerchistă, prin euphorionism, adică prin propunerea de "restaurare goetheană", se va crea o premisă pentru redescoperirea și dezvăluirea lui Blaga ca maestru tăinuit. Tradiția cerchistă a pornit de la Blaga, fără a o recunoaște, și s-a întors la Blaga, într-un mod explicit, după ce maestrul a murit și recuperarea memoriei lui era o chestiune de onoare și de onestitate.
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
aceasta s-a urmărit obținerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 7 ani, fără ca sancțiunea aplicată să poată depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea din care provine bunul tăinuit. Tăinuirea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește. Sancționarea tentativei Articolul 222 Tentativa infracțiunilor prevăzute în art. 208-212, 215, 215^1, 217 și 218 se pedepsește. Titlul IV INFRACȚIUNI CONTRA AVUTULUI OBȘTESC Articolul 223 Abrogat. Articolul
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
și de seară/ cum crește spicul grâului în câmp.”// (Seară mistică) Poezia erotică din Priveliști oscilează pe un registru larg, de la ingenuitate și un imagism serafic cu spațiul paradisiac al iubirii în teritoriul naturii la gesturi mai ferme și gânduri tăinuite, la izbucniri vitaliste, la momente încărcate de neliniști și zbucium. „Ca un bețiv de vinuri siracuze” îndrăgostitul ar bea „din amfora trupului rotund” lăsânduse pradă învăluirii erosului, într-o descătușare a sentimentului ca „valurile sângelui rebel,/ Cu-efervescenți de must
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
de istoria logicii și metafizică de la Universitatea din București. El însuși se plasează într-o a treia categorie, a „robilor filozofiei“, adică cei care fac filozofie pentru că nu pot altfel. Substanța intrigii o constituie acuzațiile de lipsă de originalitate, împrumut tăinuit și chiar plagiat, care i-au fost aduse lui Nae Ionescu încă din timpul vieții. Veridicitatea, strategia și mobilurile lor sunt unele dintre subiectele de interogație ale acestei cărți. Cartea a fost scrisă într-un timp record. Exact răstimpul necesar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută și de un savant onest și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în veșnicii să se ascundă măcar un semn colorat să-mi arate fața lunii, să destrame lent ceața groasă a nopții, tristețile lăutelor să mă mai cheme dement. De ce a rămas agenda goală în acești ani? Fără semne banale sau tăinuite; prin gemurile albe și insipide, se văd ierburile înrourate și mute. Un ochi de lup stă la pândă 2013, vremea cade flămândă în trup! Ce mulți ani au trecut ... 1966, cifre grele de grimase, de cântec și somn au coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
menționează, suficient de ambiguu, că, încă din copilărie, obișnuia "să-și ascundă plăcerile", dezvoltînd, în secret, o anumită duplicitate și, prin determinare, o dihotomie psihologică. Așa se naște o ipostază paralelă și concurentă a popularului Jekyll, misteriosul domn "Hyde" (individ "tăinuit" chiar și prin semnificația onomastică). Aspectul interesant al acestui dualism, pe care naratorul ne invită cumva să-l notăm, este că ambele identități, deși fără același grad de vizibilitate, se bucură de o autonomie comparabilă. Dl. Hyde nu coexistă numai
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși integrală și mai sunt încă tăinuite manuscrise?) Fiica scriitorului - crede editorul - se comportă discreționar față de arhiva poetului. G. Pienescu acuză că, în privința ediției de Scrieri, au fost încălcate "hotărârile poetului menționate într-un plan-anexă la contractul de editare încheiat de Tudor Arghezi cu fosta Editură Pentru
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
vârstele, toate straturile sociale, toate culorile - cartierul Matongé (congolez) - e chiar lângă complexul cinematografic. Auzeam clar chicotelile unui grup gălăgios de tineri români, în rest tăcerea politicoasă (plicticoasă) belgiană. Nu-l recunoșteam. Obrazul cu trăsături aspre și boțite, glasul cu tăinuite accente ardelenești, privirea lehămesită, învăluită în obidă, omul care telefona calm, răbdător și evident - nu prima dată - domnișoarei de la Salvare, îmi aminteau un chip cunoscut, un personaj, un prieten. Uitat? Pierdut? Abia când Dana Dogaru i-a deschis ușa - ușor
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
de o mâncare caldă când mă întorc de pe atâtea drumuri de fier. Vreau ca soția mea să fie o bună mamă și să gospodărească cu chibzuință casa și ograda. Maria a înțeles că în aceste spuse erau și alte vorbe tăinuite, că soțul ei voia să o cruțe, că o luase din dragoste și că el își dorea, mai mult ca orice, un cămin în care să sălășluiască pacea și buna înțelegere. Când veni Simona pe lume, lui Costache i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
spui? Pentru mine toți Feții-Frumoși au murit, Ema! Discuția lor a continuat multă vreme pe această temă. Ema căută să o sfătuiască că imprevizibilul poate să apară la tot pasul, ... dar în același timp încerca să scotocească în cele mai tăinuite colțuri ale sufletului Simonei, să o descoase, să afle cât mai multe amănunte. Era acum posesoarea unui subiect spumos care, fără îndoială, suscita mult interes din partea ei și, dacă se gândea bine, avea și o anumită savoare. Simona o cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
dragostea lui nețărmurită pentru ea, poate... Dar acum venise vindecarea. Cât fusese departe de casa părintească în ultimii ani, parcă bolise. Crezuse că tatăl ei o scosese din inimă, dar nu era așa, ea se aflase tot timpul în culcușul tăinuit al inimii acestui om cu sufletul atât de mare, încât acum, când trebuia să se îmbrace în haine cernite, se simțea în același timp încărcată de o bucurie fără seamăn: tatăl ei nu încetase nici o clipă să o iubească! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de toți, și voi deschide poarta sufletului său, povestind ce i s-a întâmplat, după cum și eu am aflat la rândumi, mai deunăzi, cu mirare. Se întâmplă uneori ca gândurile omului, sub imboldul puternic și violent al unor patimi adesea tăinuite, să se preschimbe pe neașteptate în dovezile cele mai limpezi de adevăr, cu totul reale, evidente, care ți se așază drept sub nas, pregătite gata să le observi, să le îmbrățișezi și să le pătrunzi sensul pe deplin, plămădind, totodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Aici am cunoscut adevărata iubire, adevărata dăruire și comuniune cu natura, cu pământul care asculta tăcut și răbdător zbuciumul inimii mele și pentru fiecare lacrimă aprinsă , năștea, pentru ochii mei Îndurerați ( darnic și misterios), maci roșii, ca focul ce ardea tăinuit, În sufletul meu. Am revenit pe meleagurile natale după ce, sub talpile mele, s-au năruit altare, speranțe și crezul În ziua de mâine. In anul 2005, am publicat primul volum de versuri, la editura Timpul, Iași (Fata sihastra). Fericirea am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ființă, prin ochii negri, focoși ca niște ferestre iscoditoare spre lume, se detașa nestăvilită o tinerețe clocotitoare. Trupurile lor zvelte, purtate cu eleganța doamnelor de companie de la înaltele curți, ca într-un dans perpetuu, se arătau a fi chemătoare de tăinuite doriri în preajma tinerilor cu ani rotunjiți. La rândul lor, flăcăii, care nu aveau misiuni speciale în derularea evenimentului, nu se lăsau mai prejos în a-și etala costumele: cămășile largi, înflorate peste care erau petrecute, la cingătoare, chimirele late de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe obrajii arși de acea clipă, o clipă fără egal. Vișinel se apropie mai mult de grupul părinților, deschise larg mâinile ca două aripi cuprinzând cât putu mai mult pe ocrotitorii săi, vădit pregătit să le destăinuie un gând îndelung tăinuit: - Mama Rafira spune că sunt al ei, mama Ina spune, de asemenea, că sunt al ei. Le aparțin deopotrivă, nu tăgăduiesc, dar eu știu acum cu adevărat al cui sunt: al Voicăi! Da, da, sunt al Voicăi mele dragi! Le
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de un soi de zgârieturi, pe care el le interpretă ca fiind foarte speciale. Își aminti cum inima i-o luase razna, iar gândurile toate se Îndreptară spre ea. Era prea frumos ca să fie adevărat, Își spuse Îmbujorat de o tăinuită emoție! Porni fâstâcit spre ușă și trase Încet zăvorul, Într-o stare de ciudată amețeală, Însă imaginea care i se desfășură Înaintea ochilor Îl făcu să devină dintr-o dată lucid și nervos. Cineva lăsase intenționat În fața ușii lui o pisică
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Viața! Viața care le stătea înainte și, cum bine este știut, nu-l așteaptă pe nimeni cu masa întinsă. Ina și Olga erau tinere, aveau încă multe proiecte, nădejdile nu le părăsiseră, de aceea puseră toate visele într-un loc tăinuit al sufletului lor. Simțeau că au sub aripi un vânt prielnic ce le dădea puterea de a zbura, asemenea păsărilor văzduhului care se încumetă să părăsească cuibul, unde s-au aflat multă vreme sub oblăduirea părinților. Urma numirea în posturi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
rochia ta atât de dorită, o vei rezolva tu. După ce se despărți de Ina, Olga Își spuse că simplele bănuieli nu puteau constitui motive de îngrijorare. Dar n-ar fi lipsit de interes să afle mai multe amănunte privitoare la tăinuita legătură a Inei. O forță invizibilă o mâna de la spate, îi alimenta curiozitatea. Nu putea să se hazardeze să lase totul în seama lui niciodată! Va afla ea! Neapărat trebuie să afle, cât mai curând. Niciodată nu trebuie să spui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
că pe tine te-am iubit și te iubesc cu adevărat! Alex bănuia că Olga trecuse de mult stadiul uceniciei la școala amorului și că acum, ca orice tânără, simțindu-și vârsta urmărită de pașii toamnei, avea și alte planuri tăinuite... Eleganța îl obliga totuși să spună: - Îți propun ca pe o compensare rezonabilă, să rămânem prieteni! - Atât!? Acesta e ultimul tău cuvânt? - Da, Olga. Socotești că e puțin lucru!? - Nu, nu e puțin, e foarte puțin... Din clipa aceea, Olga
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]