225 matches
-
altă calitate, în cât timp se ajungea de la Paris (nordvestul Franței) la Marsilia (sud-estul țării, la țărmul Mediteranei)? În susamintitul context, dat de traducător, nu de poet, să fie oare adecvată folosirea locuțiunii adverbiale „în curând”?! Să fim serioși, domnule tălmaci... Și ce e de înțeles din gafele pe care le comiți? Că traducerea nu e doar lingvistică, ci și cultură generală... Deci, e trist că într-un text atât de laconic sunt comise mai multe inexactități, aproape enormități, care fac
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
fantastic, bucăți de istorie a lor și de istorie îndepărtată, cu iz de Bulgakov și nebunie. Fiecare, știind sau nu, repetă un destin, și ițele unor povești universale, despre război și pace, iubire și minciună se amestecă amețitor în capul tălmaciului, vorbitorul de rusă de la biroul pentru refugiați, cel care pare că-i trece (deși nu e așa) pragul spre un mai bine iluzoriu. Despre viața și poveștile acestui funcționar medium, la program și în afara lui, este Părul Venerei, cel mai
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
dureros că nu știm nimic nici despre noi, nici despre cei pe care-i iubim, sau îi trădăm, sau și una, și alta, nici despre viață și nici despre toată istoria lumii pe care o repetăm, captivi. Nabucodonosor, cel căruia tălmaciul îi scrie, din când în când, sub numele de Nabucodonosaurus (iarăși, lecțiile cu Galpetra, profesoara de botanică-zoologie, și obsesia speciei) e simbolul ciclurilor de mărire-decădere. Povestea lui, tragică, se va repeta, de câte ori cineva o să jinduiască la prea mult bine. Așa cum
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
îi scrie, din când în când, sub numele de Nabucodonosaurus (iarăși, lecțiile cu Galpetra, profesoara de botanică-zoologie, și obsesia speciei) e simbolul ciclurilor de mărire-decădere. Povestea lui, tragică, se va repeta, de câte ori cineva o să jinduiască la prea mult bine. Așa cum tălmaciul și soția lui repetă povestea lui Tristan și a Isoldei. Însă nu pe aceea celtică, ci una banală, Isolda tălmaciului fiind căsătorită, înainte, cu un Tristan care a murit stupid, într-un accident și căruia încă îi scrie un jurnal
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
e simbolul ciclurilor de mărire-decădere. Povestea lui, tragică, se va repeta, de câte ori cineva o să jinduiască la prea mult bine. Așa cum tălmaciul și soția lui repetă povestea lui Tristan și a Isoldei. Însă nu pe aceea celtică, ci una banală, Isolda tălmaciului fiind căsătorită, înainte, cu un Tristan care a murit stupid, într-un accident și căruia încă îi scrie un jurnal vag patetic. Știm noi, însă, ce poveste din care se trage, ce viață se leagă nebănuit de alta? La Roma
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
fiind căsătorită, înainte, cu un Tristan care a murit stupid, într-un accident și căruia încă îi scrie un jurnal vag patetic. Știm noi, însă, ce poveste din care se trage, ce viață se leagă nebănuit de alta? La Roma, tălmaciul citește însemnările cântăreței a cărei biografie a vrut s-o scrie în tinerețe, mai vechi cu aproape un secol, din primul război mondial. Iubitul ei pleacă pe front, să înfrunte viața, iar ea devine actriță. El învață să moară, ea
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
Iubitul ei pleacă pe front, să înfrunte viața, iar ea devine actriță. El învață să moară, ea învață să mintă. Cu toată remarca Bellei, „Doamne, ce s-au mai sălbăticit oamenii!”, războiul lui Alioșa e unul elegant, ca din Tolstoi. Tălmaciul trăiește ecourile altor războaie, interoghează ceceni fugari, ascultă amintiri despre torturi, e martor la tot mai apăsata lepădare a omului de omenesc. Bella pleacă din Rusia, ajunge la Paris, trăiește, în anii ‘20, relativa așezare a lucrurilor, se bucură de
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
pleacă din Rusia, ajunge la Paris, trăiește, în anii ‘20, relativa așezare a lucrurilor, se bucură de o iubire burgheză, ca mai apoi să cunoască din nou disperarea, moartea copilului abia născut, dorința de a lăsa o urmă pe lume. Tălmaciul, care oricum cunoaște amănunte nebănuite din viețile tuturor celor care-i trec pe dinainte, plini de speranță și de teamă, are un ultim interviu, cu o femeie cu care pare că a trăit tot timpul, lung, ca o spovedanie, ca
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
arhaisme și utilizate numai în scris. Astfel, scriitorii (poeți sau prozatori) creionează imagini ce pot fi transpuse în altă limbă numai folosind parafraze complicate, iar chiar și în acest caz fericit, varianta propusă de traducător, căci, în acest caz, fiecare tălmaci, asemenea unui actor, va prezenta propria interpretare, transpunerea rămâne o umbră palidă a originalului, sintagma latină arhicunoscută traduttore traditore aflându-și o minunată exemplificare. Totodată, polisemia și, uneori, posibilitatea unui cuvânt de a migra de la o clasă gramaticală la alta
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
de Valahi care luptaseră alături de Suedeji. înainte de a hotărî soarta acestora țarul dori să pună câteva întrebări comandantului lor. Pe translatorul oficial Corbea, nu îl luase cu dânsul fiind bolnav. își aminti atunci de mine. Făcui astfel întăia oară pe tălmaciul la interogarea lui Alecsandru Colțea. A doua oară am fost folosit ca tălmaci la niște tratative pe care țarul le tăinuia față de Corbea știindu-l om al lui Brăncovanul. L-am însoțit de acea dată pe Simeon Vladislavovici Sava Ragusanski
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
să pună câteva întrebări comandantului lor. Pe translatorul oficial Corbea, nu îl luase cu dânsul fiind bolnav. își aminti atunci de mine. Făcui astfel întăia oară pe tălmaciul la interogarea lui Alecsandru Colțea. A doua oară am fost folosit ca tălmaci la niște tratative pe care țarul le tăinuia față de Corbea știindu-l om al lui Brăncovanul. L-am însoțit de acea dată pe Simeon Vladislavovici Sava Ragusanski la Luțc, unde ne-am întălnit cu trimișii Moldovei în ziua de 2
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
-l simpatiza fățiș pe Cantemir. Datorită acestei simpatii, țarul evita să se servească de translatorul oficial și apela la mine de câte ori avea de a face cu oameni din preajma lui Brăncovanul. în ziua întăi din Iulie fui chemat să fac pe tălmaciul la întrevederea țarului cu Toma Canacuzino, fugit de la Brăncovanul. Ca urmare la convorbirea dintre ei, Toma căpătă misiunea de a cuceri cetatea turcească Brăila în fruntea cavaleriei de curte a Valahiei ce o adusese cu dânsul. Misiunea trebuia îndeplinită imediat
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci și martoră-a veacurilor prin care se strecoară pulsul mai teribil decât imaginea decât petala insațiabilă a Rozei Rozalia Poeții balene sinucigașe în locul zgârie-norilor în locul unor meșteri și ucenici îndrăgostiți vă repet cu insistență naiv la început de vers: astăzi
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
citesc în format electronic, fiindcă nu a apărut încă în Spania), este provocator în primul rînd prin subiectul incomod: sado-masochismul în dragoste. Dar provoacă, deopotrivă, și tulburarea noastră în fața ideii de destin uman frânt. Personajul principal, Ricardo Somocurcio, este un ,tălmaci", un interpret angajat temporar la UNESCO, un traducător literar în ultimă instanță, cu o viață banală, al cărui unic vis este să trăiască în Orașul Luminii; este un individ fără părinți, fără țară, fără prea mulți prieteni și are o
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
în frunte pe beiul oțărât, ce-a fost prostit de-o fătucă de ghiaur... Satul era în necrezare de ce vedea și mulți erau în teamă în pălălaia și tăișul otoman... - Cine-o aduce vie, primește un săcotei de galbeni ! strigă tălmaciul amețit de băutură și aurul promis. Fata înfierbântată de urcuș ajunsă-n vârf de munte cată speranță de scăpare, spahii strâng cercul de-nconjor, oamenii locului șoptesc de răzbunare cu pârjol, iar muma fetii o strigă-n rugă să se
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
cărui cântec de lebădă s-a auzit în chiar clipa din urmă. Se mai remarcă dintru început, folosirea licențelor poetice (l-ai poeziei porți de aur). Iată, chiar din prima poezie, autorul își expune Crezul poetic: „Să-i fiu cuvântului, tălmaci și faur”. Ce poate fi mai edificator? Să făurești poezia, s-o tălmăcești pentru cei ce nu i-au aflat bogăția și tainele! Chiar dacă, autorul, din pudoare, crede că scrierile lui vor fi socotite „istorii”, după mentalitatea vremii. Parcurgând paginile
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
strânseră lucrurile și se îndreptară spre cetate. Nu era prea ușor pentru cei doi misionari într-o cetate cu totul străină, în care nu cunoșteau pe nimeni, și nici măcar nu cunoșteau limba localnicilor. Erau, totuși, încrezători, că vor găsi un tălmaci care să-i ajute. Nici nu le trebui mult să-l caute, deoarece găsiră repede tocmai ce le trebuia - un servitor sclav al unui negustor, servitorul care vorbea limba elină fiind cumpărat ca sclav de stăpânul său tocmai din Antiohia
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
lucrurile spirituale. De aceea, cei doi misionari începură să discute mult cu acel servitor, explicându-i acestuia misiunea lor, despre evanghelizare. Spre surprinderea lor, omul înțelese bine și misiunea misionarilor, și partea spirituală a activității. Necazul era că stăpânul acestui tălmaci de conjunctură nu era deloc fericit că sclavul său nu-și face treaba lui, că discută îndelung cu străinii. Rezolvară și acest lucru, plătindu-i negustorului pentru folosirea servitorului ca tălmaci. Servitorului chiar începu să-i placă foarte mult noua
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
partea spirituală a activității. Necazul era că stăpânul acestui tălmaci de conjunctură nu era deloc fericit că sclavul său nu-și face treaba lui, că discută îndelung cu străinii. Rezolvară și acest lucru, plătindu-i negustorului pentru folosirea servitorului ca tălmaci. Servitorului chiar începu să-i placă foarte mult noua sa îndeletnicire. Stăpânul său, deși plin de treburi și de griji în privința afacerilor sale din cetatea armeană, simțea o vagă curiozitate despre lucrarea celor doi străini. Servitorul îi explica, atât cât
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
luptat cu sabia cuvântului și prin scrisori trimise în toată lumea creștină. Auzind de faptele sale strălucite și slujirea sa, Sfântul Efem Sirul părăsește pustiul și vine în Cezareea să ceară cuvânt de folos sufletesc din partea lui și ia cu sine tălmaciul pentru că el nu știa limba greacă. Întâlnirea le este cu folos amândurora. Cerând Sfântul Efrem știința graiului elinesc, i-a răspuns Sfântul Vasile că aceasta e mai presus de puterea lui dar rugându-se împreună în Biserică, Sfântului Efrem i
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
Cei din casă, chiar și Zewedu, făceau semne spre el, apoi spre copil. A înțeles, copilul era în stare foarte gravă, de-abia mai sufla! Prin semne multe, stăpânul îl implora ceva ce Teodosie nu înțelegea. Atunci trimiseră degrabă după tălmaciul Kaleb, omul care știa aramaica. Veni tălmaciul într-un suflet. Zewedu îi porunci ceva, iar tălmaciul îi traduse lui Teodosie. - Zice stăpânul că băiatul lui e pe moarte, să faci ceva ca să scape copilul de moarte! - Dar eu nu pot
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
semne spre el, apoi spre copil. A înțeles, copilul era în stare foarte gravă, de-abia mai sufla! Prin semne multe, stăpânul îl implora ceva ce Teodosie nu înțelegea. Atunci trimiseră degrabă după tălmaciul Kaleb, omul care știa aramaica. Veni tălmaciul într-un suflet. Zewedu îi porunci ceva, iar tălmaciul îi traduse lui Teodosie. - Zice stăpânul că băiatul lui e pe moarte, să faci ceva ca să scape copilul de moarte! - Dar eu nu pot face nimic cu puterile mele! Doar Dumnezeul
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
era în stare foarte gravă, de-abia mai sufla! Prin semne multe, stăpânul îl implora ceva ce Teodosie nu înțelegea. Atunci trimiseră degrabă după tălmaciul Kaleb, omul care știa aramaica. Veni tălmaciul într-un suflet. Zewedu îi porunci ceva, iar tălmaciul îi traduse lui Teodosie. - Zice stăpânul că băiatul lui e pe moarte, să faci ceva ca să scape copilul de moarte! - Dar eu nu pot face nimic cu puterile mele! Doar Dumnezeul din cer poate face minuni! îi răspunse Teodosie. - Roagă
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]