323 matches
-
ca într-o noapte, ieșind din chilie și stând la rugăciune, a văzut în partea dinspre răsărit - la locul ce se numeste Vigla, o doamnă șezând pe un tron precum cele împărătești, înconjurată fiind de îngeri și de sfinți care tămâiau împrejur, cântând și închinându-se împărătesei a toate - adica Maicii Domnului - Ocrotitoarea Sfanțului Munte. Și întrebând cuviosul Marcu pe Sf. Grigorie - starețul sau, ce va fi însemnând oare această, i s-a tâlcuit că Maica Domnului dorește că " în timpurile
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre popoarele din vechea Mesopotamie și evreii, care aduceau drept daruri oi. Imnografia creștină prezintă semnificația acestor daruri astfel: Pruncului I s-a adus aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și smirnă ca unui arhiereu care urma să moară pentru întreaga omenire. După ce magii pleacă din Bethleem, Iosif primește din nou, în vis, vizita îngerului care-i spune să ia pe Prunc și pe Mama Lui și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului hanurile pline nicăieri un loc: Iosif și Maria o stea printre oameni magii pornesc la drum: S-a născut Domnul! Pentru Dumnezeu universul are forma crucii! steaua de la Betleem: magii aduc aur, smirnă, tămâie steaua la zenit; Iosif și Maria se închină Pruncului în templu, fericit Simeon ia în brațe pe Domnul Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_haiku_0.html [Corola-blog/BlogPost/361362_a_362691]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are în ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu este
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite de vremuri uitate de vânturi de foc ino.rog arzătoarele spații distanțe de vorbe columne de clipe rădăcini de abis reclădite din fum de rășină tămâie și descopăr că uit cum mă cheamă fiorul din Umbră El una cu Totul e Unul cu Gândul Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b.29.09.2013
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1440948091.html [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
Acei rămași să nu mai plece, Iar dorul lor să stea în țară. Poporul meu, cel fără luptă-nfrânt, Mă tem că n-om ieși de sub blestem, Mă tem că n-o s-avem măcar mormânt, Și nici pe cine să mai tămâiem! 19-08-11 Strigăt de copil Zorii rugineau pe bolta nopții moartă, Sub cerul sfărâmat de pas adânc de zei ... Un ecou ascult din lumea aialaltă, Sculptând sub osul frunții pe părinții mei . Eu nu mai sunt mândria razelor de soare, Sunt
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/New_york_lyrics.html [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
mama Filofteei s-a trezit lac de sudoare, pe la orele trei dimineață, pe când pruncuța sugea netulburată la sânul ei. Tălmăcit de către bătrânele din sat ca o veste a necuratului, visul acesta a dat curs făptuirii unui ritual după care se tămâiază prin casă, prin curte, pe uliță, iar fata să poarte nume de sfântă. Unii au vrut Parascheva, alții Elena, Alții Maria, dar i s-a dat nume de mucenică: Filofteia! Avea să i se menească a fi artistă, alinătoare cu
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
argint; Podobește-a lui cunună; ochi păienjeniți; Rusalim), apocopă (străluce; luce; Năluce-n adînc și-nfloare; Calul hohotă), poliptoton (Cu argint viu argintată; Nimeni pe nimeni la nimica nu cheamă), singular particularizat - singular de restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă), plural tămâiat de vechime (fîntîne; dumbrave; grădine; misteruri; stînce; văi adînce). Proteza (soluție expresivă tot De din alt timp venind [...]) este mai puțin exploatată de poet, dar nu inexistentă (aridică; alăută). Ignorarea conveniențelor morfologice actuale produce și ea un paradox. În mod
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
tradiția, în sâmbăta care a urmat, în ograda familiei s-a organizat petrecerea de sfințire a fântânii, recunoscută acum ca monument important al satului și denumită Sfinții Împărați, fără să se spună care. Slujbă mare, în care ctitorii au fost tămâiați, apoi masa la care au fost invitați toți sătenii, inclusiv cei care sfărâmau printre dinți înjurături, foarte meseriașe, demne de cartea recordurilor. Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
amarul vieții lor, / Din pruncia chinuită până-n ceasul care mor. // Meritați să fiți lumină la-nălțatele altare / Și-nsfințiți s-aveți un nume de duminici, fiecare, / Slavă-n cânt vă dea diecii, Domnul aibă-vă în pază, / Când cădelnița uitării peste lume tămâiază”. Nu este uitat nici ținutul geamăn, Basarabia, căruia poetul îi închină versuri înmuiate-n roua lacrimei: „Soră dragă - Barasabă”; „Două trupuri”; „Suntem una”. Versurile acestui poet au o rezonanță aparte și ele se întorc în ecou în sufletele noastre. Toate
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
meteo. Zicând acestea o sărută pe obraz, apoi își puse șapca pe cap și ieși. Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o puse într-un vas cu mălai să absoarbă ceara ce picura, luă vasul de tămâiat în care puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o puse într-un vas cu mălai să absoarbă ceara ce picura, luă vasul de tămâiat în care puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
aceluiași miros. Eram bucuros, de atâta răsfăț. Trăgeam pe nas, cu nesaț, acea adiere. Sub cerul albastru, și liber. Nici măcar nu m-am gândit că vreun țârcomnic, de sus, de tot, din vreun colț de cer, ar fi putut să tămâieze o Catedrală a unui om dintr-un garaj, sau de colț de stradă. Și dacă m-aș fi gândit, desigur, nu ar fi fost, poate, un gând pravoslavnic. Deși - știți - spunea cineva, ceva, despre niște pescari care, își tot puneau
Liviu Florian Jianu: TĂMÂIA BUCURIEI by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-tamaia-bucuriei/ [Corola-blog/BlogPost/339274_a_340603]
-
abia acasă Hobzoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să-i tămâieze mormântul -, l-a găsit lungit pe pământul reavăn cu botul întins spre crucea de lemn scrijelită strâmb și inegal, privea trist în gol, nici nu s-a uitat la ea. Cu greu l-a putut da deoparte pentru a-și
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta (...)? zice Domnul” (Ieremia, 18, 1-6). Mai departe, Iisus de pe cruce strigă: „Tată, îndepărtează de la mine vasul acesta!” - corpul omenesc. Iar femeia care îl tămâie pe cel petrecut dincolo, timp de șase săptămâni, cât este de la moartea și învierea Fiului, cu trup de lumină, până la Înălțarea Sa, când ajunge la sfîrșit, sparge vasul cu cărbuni și tămâie de stâlpul crucii - ca astfel țărâna străluminată a
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Articolele Autorului nici o sudalmă nu-mi socoate întregul drum al somnului meu ca în apă luna frământă lumini peste catrenul meu balade se zvonesc prin frumuseți de cuvinte nu pentru Sinele meu icoana e tot pe perete de suflet doar tămâia zbucium aromat cădelnițat Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 6 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CATRENE CU MIGRENE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1466310658.html [Corola-blog/BlogPost/373576_a_374905]
-
rânduită, spălată, îmbrăcată, aranjată. Când or să vină oamenii la priveghi trebuie să arate bine. (Babele înconjoară trupul muribundei. Fiul se depărtează pierit.) Fiul: Babele! (O clipă e liniște.) Pe urmă se duc trei zile la rând la mormânt să tămâieze ca mironosițele. (Din nou e liniște.) Babele! Scena a II-a (Întuneric în locul unde babele pregătesc corpul neînsuflețit.) Fiul: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier. După un semn / Clătind catargele / Tremură largele / Vase de lemn; / Niște cetăți
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1448471704.html [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Proaspăt ieșit de sub tipar amirosind a cozonaci scorțișoară și cunoaștere prin dăruire volumul al doilea editat de Asociația Învățătorilor Bănățeni prin Dimitrie Gheorghe Radu și Sorina Groza este Anuarul care înmănunchiat în șase capitole tămâiază activitata Dascălului. Fie că e la catedră fie că parfumul îi este scăldat de creta anilor peste două sute de pagini propun subiecte la zi mărturii amintiri strategii . Desigur s-au răsfrânt zboruri peste unii peste alții bucurii răsplătite cu Plachete
ÎNVĂŢĂTORUL ZILELOR NOASTRE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1481140389.html [Corola-blog/BlogPost/353382_a_354711]
-
făceam multe năzbâtii. A doua zi era Sf. Gheorghe și conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
făceam multe năzbâtii.A doua zi era Sf. Gheorghe și conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
urmă când mai făceam umbră pământului sfânt al mult iubitei România, cetățean onorabil care vota cum îi dictează inima. Acum sunt la rând cu ceilalți 7 milioane care-și dau votul celui care dă mai mult. Mie mi-a dat tămâie popa politicianul. Oare cetățenii lui „mutu” fac legile? Nici nu se poate pune problema. Nu! Noi morții și „turiștii” facem legile în această țară. Si ar fi „politicos” să ni se adreseze „Tovarăși votanți” Sincer, încă nu am murit și
CETĂŢEAN SAU VOTANT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1422471513.html [Corola-blog/BlogPost/341597_a_342926]
-
sobor fără tihnă. La slujba de pomenire, rânduită-i prăznuire în tradiție creștină, cu merinde și lumină. Din urmașii ce i-au iubit, spre cei morți se-nalță spirit, cu lacrimă arzătoare ca ceara din lumânare. Sufletele lăcrimează, când preoții tămâiază mormintele celor jertfiți, la Înălțare prăznuiți. Dar e nădejdea tuturor că, învierea morților aduce viața veacului în ruga credinciosului. În conștiințe renaște taina-nvierii de Paște și-a Domnului Înălțare la a Tatălui chemare. Unicul Fiu al Domnului să stea
PRĂZNUIREA EROILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1431076150.html [Corola-blog/BlogPost/369812_a_371141]
-
cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde aprindea la crucile de pe mormânt, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci apoi „împărțea” ceea ce adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam unde o așteptam. Când o zăream urcând dealul, alergam înaintea ei
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]