1,757 matches
-
Mihail Nemeș Noaptea Cu plăcere las coliba, Pe iubita mea o las, Și în codrul stins prind clipa Să mă plimb cu moale pas. Luna prin stejari coboară, Vin zefirii mai întîi Și mestecenii presară Peste noapte dulci tămîi. Inima, o, cum tresare Cînd prin suflet trec fiori De prin tufele-n răcoare! Dulce noapte de splendori! Ce extaz! Ce bucurie! Totuși, sfinte cer, așa Nopți eu ți-aș lăsa și-o mie, Una draga de mi-ar da
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
O fi brutalitatea înnăscută a tagmei politicienilor? Într-adevăr, ca să ajungă la înălțimile financiare și politice la care s-au aflat / se află }iriac și Năstase probabil că e nevoie de alte talente decât acelea ale cantorului care dă cu tămâie în biserică. Sunt oameni care n-au respectat nici o regulă în viața publică și n-o respectă nici când folosesc arma: "Ei nu se comportă normal la vânătoare. Ei vânează rața pe apă, iepurele în țarc", spunea maestrul de vânătoare
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
votată de parlament, în care se spune limpede că proprietarul de drept al arhivelor Securității devine CNSAS, și legea morală pur și simplu. E drept că a le pomeni pesedeilor și apărătorilor acestora de moralitate e ca și cum ai da cu tămâie în bârlogul Împielițatului.
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
cu lecturi pioase și cu rugăciuni. În exercitarea credinței, mai mult decît învățăturile creștinești, îl atrăgea însă frumusețea calmă și misterioasă a ritualului, strălucirea icoanelor cu ferecături aurite, luciul veșminelor preoțești, sunetul grav al cîntărilor, mătăniile, închinatul, mirosul pătrunzător de tămîie. Îi obliga pe fiii lui să participe alături de el la principalele slujbe de peste zi. Cum în bisericile ortodoxe nu erau scaune, copiii stăteau în picioare ceasuri întregi, uluiți de desfășurarea solemnă a ceremoniei. Dar în curînd, lui Pavel Egorovici i
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezentă și pe lîngă statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptură (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. In
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
mai înțeleagă nimic din sistemul de valori al timpului în care trăiesc? Comunică efectiv gînditorii bisericii cu opinia publică sau se mulțumesc să transmită, de cîteva sute de ani, aceleași mesaje înscrise în Sfînta Scriptură și învăluite în fum de tămîie? Este cunoscut efortul pe care prelații și gînditorii catolici îl fac pentru ca vocea lor să se facă auzită în marile dezbateri intelectuale ale momentului. Cuvîntul teologilor s-a făcut auzit în toate marile teme ale zilei, de la atentatele teroriste, războaiele
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
fără rimă, - o proză flamboaiantă: Gura mea va arde ca Gheena Gura mea, infern de dulci ispite îngerii gurii mele vor trona în inima ta Soldații gurii mele te vor asalta Preoții gurii mele te vor sufoca în fum de tămâie Sufletul tău se va cutremura ca de un cutremur de pământ Ochii tăi se vor umple de toată iubirea ce a purtat-o Omenirea în ochii ei de când există Gura mea va fi ca o oaste de răzleți Diversă asemeni
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
Său." (Genesa, 1 - 27), cu ocazia unui control inopinat, a observat că făptura plămădită din lut hoinărea cam dezorientată pe plaiurile edenico-mioritice, așa că a întrebat-o: - Ce faci, fiule ? De ce umbli ca un zăbăuc prin Grădină? - Caut niște boabe de tămâie să-mi procur un televizor, că mi-e urât singur, Prealuminate. Atunci Creatorul l-a adormit și, la sugestia lui Lucifer, i-a rupt o coastă și, când s-a trezit, primul Om avea lângă el o altă făptură, care
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
jindul mamei lui Onufrie după ficatul crud de rață, își face loc o dorință cît se poate de normală: să știi trecutul tot, așa cum a fost. Doar că trecutul nu mai înseamnă nici el altceva decît niște oase uscate ca tămîia, care încep să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer că acolo sînt moaște de martiri. Nu departe, doarme
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
care respiră și gîndește în grup, așa încît dacă îl răsfoiești/ pe unul dintre ei nici nu mai știi în viața cui ai intrat,/ prin zilele sau prin nopțile cui ai ajuns să cotrobăi.../ Și cum își trec cădelnița cu tămîie de la unul la altul -/ născuți cum sînt în aceeași cristelniță -/ ei au reușit chair performanța de a intra în dicționare/ încă înainte de a intra în literatură... Vezi,/ locurile pe soclu sînt deja ocupate. O altă generație a puterii,/ care mătură
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
pentru că niciodată până acum ele n-au dezvăluit mai limpede identitatea și aspirațiile pesedistului-standard. Uitate sunt vremile "comunistului de omenie" și ale "oamenilor de bine" gata să sară în ajutorul lui Ion Ilici Iliescu. Astăzi, partidul fuge ca dracul de tămâie de acele sintagme ce gâdilau orgoliul bizonului național. Pesedeii calcă în picioare tot ce susținuseră, instaurând în mod oficial domnia "obraznicilor" și-a "miticilor". De fapt, marele Octav e puțin în urma istoriei: tipul uman pe care-l promovează e de
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
că era românească» sau: « Demnitatea noastră de oameni nu ne permite ca din produceri ce la alte popoare culte ar fi obiecte de râs și de compătimire să facem o colecție venerabilă și să o depunem pe altarul patriei cu tămâia lingușirii. Ce este rău pentru alte popoare este rău și pentru noi, și frumoase și adevărate nu pot fi decât acele scrieri române, care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult». Nici monograful nu se arată mai puțin
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
să mă citească a făcut-o. Ce să citească? gândesc, Bisericuța din Răzoare? Teza despre Sfântul Pavel? Eu unul nu le-am atins. Nu citesc popii și răspopiții din literatura română. Nici pe ăilalți, de altfel, poftitori și ei de tămâie. Îl las pe cucernic, pornesc în promenadă către Cișmigiu, să văd înflorit liliacul de Persia. Închid ochii pe o bancă și sunt cel de acum un sfert de veac, tânărul prince Bassaraba-Apaffy, cu mănuși gris-clair, cravată vieux-rose și ghete cu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
De ce mi-o iei, tu, îngere,-napoi? Cum de te lasă gîndurile moi Să-mi vrei sfîrșitul? Cine-o să-ți învețe Mereu aureola pe de rost? Și cine fulgii de pe piept o să-ți mîngîie? Și cine o să-ți tînguie-n tămîie Sfințenia și-n preajm-o să-ți rămîie Cu trupu-i omenesc drept adăpost?
Dacă mi-ai dat... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8931_a_10256]
-
dăltuit necuvânt. Suav, În saturnalii ninge tare, În Roma zeii se prenasc pe-ascuns, juvenaliile se-ntrec tot mai sfioase, Crăciunul vine, Doamne,-s fericit! Sufletul cărnii suspină În taină, adventul sfielnic se plimbă-n calești, Într-un bob de tămâie Ajunul se-ascunde, În postul cel negru mă duc să mă nving... Dacă plânsul e sângele vârstelor, ce este atunci albul din privirea nopții? Pe sub pielea ta, ah, sosește ecoul, ca un tren ticsit de Întristare, cu macazul inimii ascuns
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
gramatici și semne de punctuație le plivesc deși stau gata să mă lovească cu nonșalanță în marșul lor ca o tăietură fără anestezie și mască noapte bună îmi zice declinarea gata să nască în luna a șaptea în arcul de tămâie și iască pe care-l îmbrac într-o continuă veghere urcând piramide de spaime și fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
-și, parcă, aminte de unul, Tristan Tzara. Aude un fel de vacarm, de mare durăt, de opinteli, de pietre veșnic rostogolite, simte miros de praf și de pulbere, un gust de sudoare și sânge. Ajung până la El, amestecându-se cu tămâia, și nori de respirație puturoasă. Dar mai sunt și roze, mai sunt și pe covoare se mai toarnă parfume tari, și mai adie, totuși, câte-o mireasmă dinspre crângul acela înflorit. Doar uneori se-ntoarce spre Sine și-și zice
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
lighioane fiecare are câte un stilet înfipt în frunte par niște inorogi înroșiți de chin și deznădejde cuvintele dau bună dimineața scamatorilor ordinari ce transformă vinul liturgic în tinctură de vis spălându-i pe față pe dracii împielițați goniți de tămâie în dreptul ușii de la intrarea în iad se adâncește o matahală de umbră purtând două felinare în loc de ochi ceva mai la dreapta spre scara lui Iacob se cațără plămânii mei tatuați cu nicotină se hârjonesc ca niște pui de veveriță și
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță natura/ Cu ierburi și arbori schimbați În lumini ... Ce caldă blândețe, ce miere cerească/ E-n glasul bătrânei că omu-a-mpietrit/ Se năruie brațul ce vru să lovească/ Toporul
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
explicându-se prin postul negru pe care mulți oameni obișnuiau să-l țină. Cine face vreun rău semenului sau în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru faptă să. În unele zone ale țării se afuma cu tămâie pomii și casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli și dăunători. De asemenea, există tradiția că dacă plouă va fi un an îmbelșugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu coș, ca să nu orbeasca; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile și dihăniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfanțul Epitaf
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
albe inimile roșii stăm într-o singură aură ca într-un singur embrion Funii albe Mănînc din pîntecul tău curbat - o farfurie albă în care se clatină noaptea - cînd buzele mele îți ating marginile ne înălțăm încolăciți ca fumul de tămîie cu aburul pîinii așa goi cum sîntem semănăm cu două funii albe împletite-n spirală Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine desăvîrșit sînt o putere a
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el blestema: - Nici nu te tămâi, ca pe toți de-a rând. Știi, tu, fierul, Constantine, el să muncezească și să putrezească, dar trupșorul tău să nu putrezească, Sfetil Constantine, pân
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el blestema: - Nici nu te tămâi, ca pe toți de-a rând. Știi, tu, fierul, Constantine, el să muncezească și să putrezească, dar trupșorul tău să nu putrezească, Sfetil Constantine, pân' tu mi-ai aduce tot pe Voichița, că mi-a rupt inima." Dălți, tesle, fierăstraie
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]