254 matches
-
Mondial -, la Maia, acolo unde, anual, unul dintre discipolii săi, distinsul profesor Jipa Rotaru, organizează reuniuni de excepție, pentru mintea, inima și adevăratul trecut al devenirii națiunii noastre. Magistrul Gheorghe Buzatu stătea în aer liber, la o masă, pe un tăpșan cu iarbă verde, nu departe de cortul militar în care îi plăcea să îi asculte pe mai tinerii confrați. Privirile sale erau ale unui om împăcat cu soarta lui. Răbdător cu cei din jur. Când a primit, în semn de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Am mers personal să-i plătesc pe muzicanți. Mama avusese dreptate. Sfatul Popular nu mai îngăduia înmormântări cu muzică în zilele lucrătoare. A trebuit să obțin aprobarea de la Comitetul Județean de Partid. Sute de oameni s-au adunat pe un tăpșan din fața casei și nu au încăput în biserică sau au stat afară fiindcă în timpul slujbei taraful a cântat tot timpul și lumea plângea ca după mort. ------------------------------ Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 1 Mărțișor 2017 Referință Bibliografică: Constantin T.
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine știe cum de îl voi fi regăsit, când am cioplit
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA SĂLIȘTE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La Săliște Pe un tăpșan Între culmi Gelanu' a găsit un craniu de cal, Și l-a luat. Ca niște colopuri Se lăsau în iarbă Dealurile peste care alergam Paul Balint La 1.93 înălțime, Slab ca un țăruș, Mânca la masă 3 porții, Și
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_saliste_jianu_liviu_1340083653.html [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
acuratețea și autenticitatea lor. În primul rând a imortalizat familia sa prin creațiile; Mama, Tata, Bunicii. Sunt prelucrate în versuri lucrările din viața satului precum; La treierat, dar și locurile pe care autorul a dorit să le prezinte cititorilor precum; Tăpșanul. Nu este uitată Școala, cu acei slujitori care i-au pus condeiul în mână, sau l-au atenționat că pentru viață trebuie să fii bine pregătit. Ca viața satului să fie cumva întregită sunt prelucrate sărbătorile cu obiceiurile specifice precum
ANONIMUL DUMITRU VIZITEU UN TALENT NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anonimul_dumitru_viziteu_un_talent_necun_mihai_leonte_1358932616.html [Corola-blog/BlogPost/342336_a_343665]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ATUNCI Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În spatele magazinului din colț am văzut dintr-odată micul tăpșan călător prin timp: o palmă de asfalt, niște borduri fărâmate, o îmbrățișare de arbori și mormane de frunze arămii îndemnându-mă să le răscolesc spre a găsi ghiocei și castane. Fără să-mi pese că din buzunare îmi zboară cheile
ATUNCI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_baz_1423994380.html [Corola-blog/BlogPost/362720_a_364049]
-
buzunare îmi zboară cheile mașinii, țigările, iPhone-ul și banii, am alergat într-un suflet către întâlnirea cu petele de lumină vălurind pe asfaltul crăpat, exact ca atunci, ca atunci... Dar vai, prea repede a trebuit să mă întorc... Micul tăpșan era neschimbat, mirosul putreziciunii roditoare, fulgerul vrăbiilor că atunci, ca atunci erau, laolaltă cu norii, umbrele și pașii mei de uriaș. Doar că atunci, pe atunci, la vederea lor, lacrimile care începeau să-mi scalde obrajii de bucurie erau... de
ATUNCI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_baz_1423994380.html [Corola-blog/BlogPost/362720_a_364049]
-
spațiu suficient de mare pentru a nu deranja pe nimeni și cum mai erau și alți copii de vârsta lor cazați cu părinții în aceeași pensiune, imediat s-au organizat două echipe mixte de băieți și fetițe iar gălăgia de pe tăpșanul de lângă vilă transformat adhoc în teren de fotbal, a scos pe terasă la o bere mulți dintre oaspeții maturi ai pensiunii, deveniți spectatorii micilor sportivi. Terminând cu aranjarea bagajului în dulapuri, cei doi profesori fiind la rândul lor atrași de
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389842330.html [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
și... numai acolo?), de parcă ar mai fi vreun secret și cu chestiile astea copilărești... Dar, pentru că simt cât de mult vă plictisesc, să mă întorc la oile mele, acelea două vopsite într-o anumită culoare atunci cât sunt „citite” pe tăpșanul verde (a se înțelege numărate) și în altă culoare atunci când sunt „lecturate” (adică inventariate) pe dealuri uscate, dar luminate de lămpile tip neon (foarte economice, periculos de scumpe și cu durată în funcționare extrem de redusă). Ca atare, sunt nevoit să
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1454279403.html [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]
-
eu pentru cei ce vorbesc elevat, modern (hi!), nu prin folosirea „limbii de lemn”, se putea și chiar se impunea a se citi, a se lectura, suplimentar, alte cărți în afara celor devenite obligatorii prin programa de învățământ. Unde? Acasă, pe tăpșan cu oile, la cabana din munți - pe timpul vacanțelor de vară, în sala de lectură - dacă exista pe undeva, la gura sobei și așa mai departe. Ei bine, dacă sunteți nedumeriți din cele oferite lecturii (doar până aici!) ori citirii, aflați
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1454279403.html [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]
-
purtau. Și pentru soldații bolșevici, Paștele avea o mare semnificație. Ei, oamenii simpli, duși să moară fără voia lor, în ciuda restriștilor impuse, cu educația primită de la părinții lor, pe front, în fața morții erau resemnați și credința era mai puternică. * Pe tăpșanul de la vatră, Marița aranjă pentru prima-dată locul de mâncat. - În care parte vrei să stai? i se adresă Marița omului ei. - Alege tu! Că eu stau oriunde. Unde mi se spune, pentru mine îi bine! - Atunci stai spre ușă și
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
deși, Nu prea de mulți ești tu dorită, Dar mie, amintiri îmi țeși. Cobor încet, fir-ar să fie, Spre frageda-mi copilărie, Acel tărâm plin de mister, Cu veri fierbinți și ierni cu ger, Mă văd pe schiuri pe tăpșan, Cu nasul roșu, dolofan, Mămuca, tare furioasă, Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!” Mă văd înconjurat mereu, De grija sufletului său, O văd muncind din zori în seară, Torente de-amintiri, coboară iară.. . . La gura sobei, vreau să mai stăm
DĂ LAMPA-N JOS de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Da_lampa_n_jos_ionel_davidiuc_1352926028.html [Corola-blog/BlogPost/345200_a_346529]
-
de taină este greu de dezlegat și nu ai timp de meditații, nu îți rămâne decât să te bucuri, să îți fixezi cât mai bine imaginile pe retină și pe aparatul de fotografiat și să pleci mai departe. Pe un tăpșan copaci pitici, cu trunchiul alb, coroana cenușie, puternic ramificați par desprinși dintr-o poveste. Tot de aici se zăresc acoperișul și turlele Mânăstirii Crasna. Pe măsură ce înaintezi frunzele copacilor sunt tot mai roșcate, când te apropii de mânăstire, muntele este acoperit
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1448121809.html [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
în seară tihna Peste munți îmi arcui gândul căutâdu-ți azi odihna. Umbre reci alung din juru-mi și pe jar de clipă dulce Te cufund în ochii-mi tandri, ruga, poate, te-o aduce Într-un leagăn de visare pe-un tăpșan al nesfârșirii Să ne cânte-un lied vioara săvârșind versul iubirii Și-ntr-o limpezime sacră, cotropiți de-atâtea doruri, Să scăpăm de-ncătușare și tristeți, în dulci fioruri. Gurii tale să-i fiu roabă, brațului să-i fiu alintul În
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1328677832.html [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
odat'. Îmbălsămând trudita-ți neodihnă, Sărutul meu e binecuvântat - Iubirea-i flutur, bobul de odihnă Din albul pur de crini, neîntinat. NE-AM ZĂLOGIT ÎN CLOPOTE DE CEARĂ Ne-am zălogit în clopote de ceară Cu gând pribeag pe un tăpșan cu frezii, Sub vraja lirei freamătă aezii Ce dulci miresme peste noi coboară! Luciri de-argint pe mantia zăpezii Când tremurul din cetini ne-nfioară Sobor de fulgi timizi, pe-obraz de seară Încătușând durerile-n ardezii. O penitență stranie ne
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
putut să fie. Pe fiecare drum spre undeva Mergeam de mână și priveam ’nainte În toate rândurile tu și eu Ne înflorea tandrețea în cuvinte Și-n vise înălțam același zmeu. Și se făcea din ce în ce mai mare Iubirea noastră... Pe-un tăpșan de gând Rostogoleam doar bulgării de soare Unul în pieptul celuilalt arzând... Referință Bibliografică: Experimentând veșnicia / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate
EXPERIMENTÂND VEŞNICIA de AURA POPA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1421954037.html [Corola-blog/BlogPost/350080_a_351409]
-
Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
că doar... ne ducem să cerem nu să oferim ceva, nu-i așa? Nu astfel procedăm noi oamenii? Ei bine, când am ieșit, cerul mi se părea mult mai jos, coborât, dar asta desigur pentru că totul se află pe un tăpșan la o oarecare înălțime și privind albastrul acela tainic, brusc mi-am dat seama că eu nu m-am rugat nici pentru mine nici pentru cei dragi în viață ci doar pentru cei dragi plecați în veșnicii. Atât de profundă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1493116356.html [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
viață celor două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu în astfel de situații delicate. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în ofensivă. Se zvonea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
albe, îți venerez frumusețea”. Cadrilaterul a aparținut României în mai multe perioade ale istoriei, fiind cucerit de însuși Mircea cel Bătrân în 1388 în războiul cu turcii, administrându-l peste 30 ani. Apoi Balcik-ul, această oază bulgărească așezată pe un tăpșan deasupra mării, a mai aparținut României timp de 17 ani, din 1913 până în 1940 după cel de-al doilea război balcanic, fiind cedat definitiv Bulgariei în 1940. Odată ajunși la Balcik, mai greu a fost să găsească un loc de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
a nins Și uit multe cuvinte... - Trăia cândva, ca-n rai, pe-un lac, Precum toți brotăceii, Un mic și mai naiv brotac... Prin stuf și copăceii Urcând spre-al cerului tavan Din luminiș de apă, Se zbenguia sau pe tăpșan, Pe malul ca o pleoapă... Și nu dormea, precum ți-am pus, Noapte și zi, ochiosul... Orăcăia: oac jos, oac sus, Oac împrejur... Din dosul Băltișului duios gemând Înșuierându-l vântul, Cânta întruna ca și când, De-ar fi tăcut, pământul Și cerul
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1417371502.html [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde viață Sub soarele ce o răsfață. Se-ntorc mioarele-n tăpșan Cum se întâmplă an de an. Și mieii zburdă pe câmpii Înmugure lăstur-n vii. Copiii se joacă pe maidan Uitând de școală și ghiozdan. E Mărțișor, e veselie, Unde imi ești copilărie...? Când n-aveam griji, când nu-mi păsa
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1425286988.html [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]