121 matches
-
și cafele... Lingușeala asta aducea a bătaie de joc, dar uite că nu-i dădea mâna să se supere, și până la urmă n-o costa nimic să le ia în serios. E o doamnă, păi, cum dracu’, când se-ncingea tărâța-n ele punea la bătaie câte trei-patru sticle de lichior și le dădea drumul acasă la două noaptea, sătule și cherchelite și cu sacoșele pline de provizii de la cantină, Roșioaro, Vasilico, Getuțo și câte-or mai fi fost. Ah, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu lanțuri de buticuri și lanțuri groase de aur la gât, și fugi, Velicule, după niște țigări, și el vioi și docil, la datorie, mereu la datorie... Nu era chiar mereu așa, Mirelo, se mai întâmpla uneori că se umfla tărâța-n slugă și dădea pe afară. Se răsculau mațele-n bietul Velicu, și atunci se te fi ferit. Era de Doamne ferește, Mirelo, păi, pe cine să-i fi cășunat slugii dacă nu pe femeie? Mirela trăgea ponoasele, dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine dacă producătorii de pâine ar fabrica-o. Există o cerință: grâul să fie spălat, înainte de măcinare, spălare care se realizează la morile industriale cu capacități de producție mare, cum sunt cele din municipiul Iași. Și în procesul de măciniș, tărâța să fie separată total de miezul bobului de grâu, ceea ce se poate realiza. Nu este necesară mărunțirea avansată a tărâței, deoarece prin înmuiere, tărâța devine moale și nu se mai simte, când pâinea este amestecată, în gură. Nu zgârie. Tărâța
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
cu toți și cu niciunu ! De câte ori i-am zis astea la lighioana bătrână ! Tu n-ai nimic de-mpărțit cu nimeni ! Ei să fie cu cine vrea, tu ești cu mine, și-atât ! Mai scapă unu o vorbă, mai se-ncinge tărâța-n el la băutură, tu n-auzi și nu vezi nimic ! Dacă nu se-mbată să spargă, dacă nu se bate ntre ei, dacă nu borăște ca porcii și plătește cinstit, atunci tu n-ai treabă cu ei, nici ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Iașilor?” Mă mai întrebi, părinte? Aș mai lua o gură de aer, că prea m-a acoperit colbul și poate am mai afla câte una, câte alta... Unde crezi că am putea merge? „Să tragem o fugă până la Schitul lui Tărâță, despre care știi multe, dar nu chiar pe toate. Uite o însemnare din care poți afla noutăți.” Pun mâna pe ispisoc și citesc: „Hrisov de Matei Grigorie Ghica voievod cuprinzător că biserica Schitu lui Tărâță, fiind de bârne și învechită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o fugă până la Schitul lui Tărâță, despre care știi multe, dar nu chiar pe toate. Uite o însemnare din care poți afla noutăți.” Pun mâna pe ispisoc și citesc: „Hrisov de Matei Grigorie Ghica voievod cuprinzător că biserica Schitu lui Tărâță, fiind de bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire. Hrisovul este din 7262 (1754) iunie 28”. „Cred că acum îi limpede cine a refăcut schitul.” Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în tocul de la ușă. În arest la miliție, toți curcanii e obișnuiți să li se adreseze frumos: așa că nimeni nu te-ascultă... Cardește-i mai bine lui fratele tău, ca să știe cum să te scape. Cum s-a aprins în tine tărâța după poezie!... Clientul, să-l pici. Nu părea prea convins că trebuie să povestească. - Să tot fie paișpe luni... Și Tartorul, încă îndoit, strecură o privire îngrijorată spre ceas. Genel nu știa cum să-l stârnească. Să nu se oprească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că nu-i ea. Dar îi crăpă buza după distracții și nu știe cum s-o șteargă de-acasă. I-am spus: - Dar ce e, domnule, aici, discotecă? - Nu, însă am putea deschide una. Știi, ăstora dintr-a-doua li se aprinde tărâța în ele când aud despre muzică, iar unele cresc deja sub rochițe cîte-o pereche ușchită de sâni... 147 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bineînțeles, pe lângă containerul de gunoi care-i fusese răsturnat în mașină, nici strigoiul din gazele de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc, special pentru un astfel de descântec. Piatra sau fusaiola se așeza cu orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp ce se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două orificii. Tot prin cele două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a avut loc lansarea cărții cu titlul <<Privire asupra istoriei Finlandei>> al cărei autor este Prof. Matti Klinge. Ambasada Finlandei are plăcerea să vă ofere această carte. Al dumneavoastră, Pekka Hartilla." - 17 ianuarie 2002 10. George - Dan Burghelea și Vera Tărâță Monografia comunei Solești - "Pentru profesorul care mi-a insuflat dragostea pentru limba și literatura română, respectul pentru om și omenie. Cu stimă, Vera Tărâță" - 26.01.2003 11. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domnului Director prof. doctor în literatură, romancier și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ofere această carte. Al dumneavoastră, Pekka Hartilla." - 17 ianuarie 2002 10. George - Dan Burghelea și Vera Tărâță Monografia comunei Solești - "Pentru profesorul care mi-a insuflat dragostea pentru limba și literatura română, respectul pentru om și omenie. Cu stimă, Vera Tărâță" - 26.01.2003 11. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domnului Director prof. doctor în literatură, romancier și om de televiziune, Dumitru V. Marin, pentru întreaga activitate depusă în promovarea adevărului în massmedia vasluiană. Cu cele mai nobile sentimente de prietenie." - 05
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai sărac și mai lipsit de experiența unei gestiuni independente a fermelor moderne de tip european. Așa se și explică, în opinia mea, faptul că, după privatizare, soluția care a predominat a fost cea a marilor suprafețe agricole tip "Culiță Tărâță", în vreme ce micile gospodării țărănești supraviețuiesc cu mare dificultate într-o agricultură de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană și foarte destructivă a inundat CAP-urile, ai căror membri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tot am călcat în Bucium, și, după cum am văzut, ne-a primit cu brațele deschise, apoi aici să ne facem „veacul” până om mântui treaba. Ne-om abate oleacă și pe la „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolii”. Adică pe la Schitul lui Tărâță, unde - cu evlavie, ne-om închipui că pășim pe urmele lui Eminescu, care după cum ne spune Coralia-Riria, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, a fost la hramul bisericii. De fapt el - bolnav fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai dedus tu că se pricepea la așa ceva? Într-una din zile, mai precis pe 14 iulie 1793, cu adânci plecăciuni și temenele s-a prezentat în fața Marthei jupân Vanghelie boiangiul din Iași, care în drumurile lui către Schitul lui Tărâță a băgat de seamă că lângă mănăstire „adecă în margine satului, de la vale, lîngă drum, de pe care loc, neavînd mănăstirea nici un folos sau venit, l-am cerut eu de la sfințiia sa de mi l-au dat ca să-mi fac... o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de la Suceava În 1619, ctitorit de Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei În două rânduri; 1608-1617 și 1619-1629, el fiind și ctitorul Mănăstirii Dragomirna. În 1715 se Înființează Spitalul Colțea pe lângă Biserica Colțea din București, apoi la 1721 apare la Schitul Tărâța din Iași lazaretul pentru sărăcimea Iașului, ca la 1752 să se Înființeze Epitropia Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași care se va extinde treptat În toată Moldova. În 1757 la Focșani se Înființează Spitalul de la Sfântul Prooroc Samoil pentru bolnavii de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 360 ani, proprietatea Balif, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova 2 exemplare de 350 ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești, comuna Dumești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
deschis un soi de complex comercial, compus din boltă, măcelărie și crâșmă. Prin anii 1923 Milian Budac în calitatea sa de președinte al Societății Județene de Vânătoare, l-a însoțit pe M.S.Regele Ferdinand I la o vânătoare regală pe Tărâța, de pe Podragul. Ioan, învățătorul, la rândul lui a avut cinci copii, dintre care Octavian angajat ca om de serviciu la Liceul Sfântul Nicolae din Gheorghieni, și-a înscris pe cei patru feciori ai săi, Octavian(Tovi), Victor, Traian și Tănase
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Învârtit până am ajuns În același loc de unde am pornit și uite-mă iarăși lac de sudoare după kilometri de hăituială cu moartea-n urmă și foamea-nainte, ca și altădată și ca-ntotdeauna. În tovarășii ăștia ai mei fierbe tărâța să dea foc la grajduri și țarcuri și la toată șandramaua, dar eu unul nu văd ce s-ar mai putea schimba. M-am Încins și deja a Început să-mi fie frig. Mi-e sete. M-am aplecat și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bucura noutățile pe care le vei afla astăzi. Îți mai amintești, desigur, că de la Vila Grierul urcușul lasă loc unui ușor respiro și apoi șoseaua se frânge brusc la dreapta, conducându-ne pe un drumeag de pădure la „Schitul lui Tărâță” - acum „Piatra Sfântă.”. Îmi amintesc de clipa în care această bisericuță ni s-a arătat pentru prima oară. Cred că era pe la jumătatea lui iunie. Cu o zi înainte și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie. Dimineața se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că „biserica Schitului Tărâță fiind din bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț Nectarie Cotruță, dar biserica nu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
revenit la Iași, în aprilie 1884. Aici i s-a recomandat o cură la „Băile idriatice Răpidea”, dar pe care le-a refuzat. Le-a urmat însă pe cele recomandate în 1886, când a luat parte la hramul Schitului lui Tărâță, în ziua Adormirii Maicii Domnului. Faptul este povestit de Riria Gatoshi, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, care s-a aflat la băi în aceeași perioadă cu Eminescu. Te rog, dragul meu, să-mi dai voie să-ți reproduc convorbirea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu sănătate, Voie bună, trai ușor, Bucurie și mult spor. Rog pe Dumnezeu fierbinte Că de-acuma înainte Ani mulți încă să trăiți Sănătoți și fericiți... Plugușoare pentru copiii mici Plugușor mititel Cu rotițele de fier, Nu ca plugul lui Tărâță Tras de zece pui de mâță. Unul lung și unul scurt Dă-mi colacul să mă duc. Dați-ne, boieri, dați-ne Câte-o părăluță Să ne facem câte-o băsmăluță; Dați-ne câte-un covrig Că ne ia naiba
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]