8,908 matches
-
Am urlat la Dumnezeu. Am strigat, cu toată puterea mea: Doamne, adu copilul acesta înapoi! cu toată ființa mea... Apoi, aceste cuvinte se spuneau singure în mintea mea, în inima mea, în sufletul meu, peste tot în mine cu o tărie tăcută, intensă, pas cu pas, respirație cu respirație, până am ajuns în salon. Linia era acolo. La fel ... țiuitoare, albastră, dreaptă. Nu mai vorbea nimeni. Directoarea a făcut ochii mari la mine și am putut să îi simt emoția. Sufletele
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
se ridică întotdeauna deasupra circumstanțelor înscriindu-și numele pe pergamentele istoriei. ferice de cei care ajung pe pisc sau în apropierea lui! în vârful piramidei nu se află decât un singur loc. cățărătorii își asumă riscul fără plasă de siguranță. tăria de a nu abandona când pentru ajutor nu poți decât să-ți ridici ochii către cer. când oamenilor din jurul meu le-a fost sete, m-am apucat să sap o fântână pe care apoi am împodobit-o în fel și
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
și încerc să îmi reamintesc chipul din fotografia celui cu care am vorbit în ultima perioadă pe messenger. Și, deodată, îl recunosc. Un bărbat de statura medie, cu un chip plăcut, părul castaniu, ochii verzi, păstrând în ei ceva din tăria și frumusețea locurilor, mă îmbrățișează cu căldură și îmi adresează un salut cuceritor: -Ciao! Eu sunt Marius! - Bine ai venit! - Bună, eu sunt Ela. -Încântată să te cunosc! Mă impresionează încă din primele momente felul lui de a fi: calm
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
românești, la Helsinki (Alexandru Berevoianu), la Espoo (Minu Boțoi), la Stockholm (Ioana și un grup de prieteni), integrați convenabil în mediul de adopție, dar fideli tradițiilor, obiceiurilor, credințelor și religiozității naționale: “Desigur că numai cei tari înving, indifferent de unde vine tăria sau pe ce se întemeiază ea. În definitiv toți sunt niște învingători”. La al treilea nivel de lectură, s-ar situa antiteza, adică, potrivit traseului analitic pe care l-am adoptat (la sugestia imperioasă a textului), preeminența componentei spirituale a
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
ne-o dă El. Reporter: Poate unii cititori trec prin aceleași frământări: nu sunt împliniți și mulțumiți, nu sunt fericiți și au o problemă de păcat în viața lor. Ce le-ați spune? Petrică Vrăbioru: Doresc ca toți să aibă tăria de caracter de a da la o parte orice piedică și de a veni la Domnul Isus Cristos. El ne primește pe toți așa cum l-a primit tatăl pe fiul risipitor, din pilda biblică. După ce fiul a fost acceptat, chiar
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
lui taică-su, inima lui maică-sa, aripile le luă ea, iar picioarele i le plasă fratelui cel mic, un băiețel simpatic care stătea cu degetul în gură. Oaspetele tare se miră de așa împărțeală. Mai bău un păhărel de tărie și cu multă dibăcie și diplomație, cu aerul că glumește, întrebă fata care e rostul acestei împărțeli ciudate. Iar fata îi explică: - Capul păsării i se cuvine tatei pentru că el este capul familiei, iubit și respectat. El se gândește, planifică
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
La nevoie își pot purta singure de grija, își pot purta singure bătăliile pentru viață. Sadoveanu a ilustrat strălucit un asemenea chip prin întruchiparea Vitoriei Lipan, în românul "Baltagul". Iubirea ce i-a purtat-o bărbatului dispărut, i-a dat tăria să pornească în căutarea lui, iar prin tenacitate și inteligența a reușit să-l găsească, să descopere ucigașii și să își facă singură dreptatea, fără ajutorul autorităților. Așadar, pe lângă rolul social substanțial, femeia rămâne mereu un cântec de lumină, la
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
vale, din volumul său Anotimpul umbrelor, ulttima poezie: Zăganul Legenda i-a stins toată seminția și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
chiar la țară ningea, încheie el pe același ton. „Dumnezeule, dar n-o să putem fugi la nesfârșit!” își spuse, dar apoi înțelese că va avea timp să cântărească totul și să se gândească la o explicație. Dar va avea oare tăria unei explicații!? Sigur că nu, dar deocamdată alungă gândul incomod. Liniștindu-se oarecum, își dădu seama că după somnul de la amiază avea toate șansele să facă noapte albă, așa că se îndreptă spre sufragerie luând nu unul, ci două somnifere, urmând
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
fu zguduită de remușcări. Scurtă așadar pe cât posibil discuția cu prietena, o dădu pe glumă fără a fi convingătare, desigur, o servi cu o cafea, mai pălăvrăgiră un timp vrute și nevrute, apoi aceasta plecă, iar Lucia se felicită că a avut tăria de a nu-și dezvălui secretul deși era cât pe ce. Palma dată venise ca un duș rece și o adusese la realitate. Cât despre încrederea despre care perorase prietena ei, ajunsese însă să nu mai mai crediteze pe nimeni
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
Oare până când!?” Se toleraseră reciproc, fiecare respectând escapadele celuilalt. Se pare însă că sosise ceasul adevărului, iar Lucia nu-și reproșa decât faptul de fi avut încredere oarbă în iubitul ei Andrei, ba mai mult, regreta faptul că nu avusese tăria de a-l întreba de la bun început ce are de gând cu ea. Se joacă sau o ia în serios, pentru că ea chiar miza pe o schimbare a destinului prin iubirea pentru el!? Va divorța oare așa cum își făcuse ea
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
a destinului prin iubirea pentru el!? Va divorța oare așa cum își făcuse ea speranțe!? Vezi, asta nu-l întrebase, iar acum o mustra faptul că, orbită de iubire, nu-i pusese nicio clipă la îndoială devotamentul. Va avea oare el tăria de a se expune unui divorț, care îi va afecta de această dată și o posibilă carieră politică!? La asta nu se gândise și abia acum realiza cât fusese de nesocotită. Iubise necondiționat și își dădea seama cât de complicată
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
să devină realitate, a fost doamna Gabriela Valentina Dobrotă care înțelegând importanța acestui demers a sponsorizat apariția numărului 5 al revistei eCReator intitulat „Prietenii literare Drobeta Turnu Severin - Baia Mare” și astfel pilonul acestui pod ce va uni sudul literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
definesc revista eCreator: „unul este acest concept de „prietenii literare” pentru că vreau să fac din Baia Mare o altă capitală a României, să arăt că orice oraș poate devenii o capitală a culturii și pentru că rămânând orfan de mic, cred cu tărie în valoarea prieteniei. Vreau să vă spun că prietenia există iar faptul că ne vedem după o lună și un pic aici este o dovadă cât se poate de vie. Faptul că ni s-a răspuns de domnul Viorel Mirea
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
veșniciei, poeta încheie plină de încredere, cu putere interioară de neclintit, mărturisind - fără să țină ascuns doar pentru sine - ci ca într-o spovedanie, dar nu doar față de preot ci face public Crezul său de creștină: „Împăratul veșniciei, Domnul, e tăria mea,/ Stânca mea de adăpost. Iar când valul încercării/ Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima,/ Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării,/ Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca./” (Împăratul veșniciei) Aceste versuri ne
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
protejeze ceea ce contează! Elanul pe care-l depun în protejarea naturii este același cu elanul pe care-l investesc în propagarea culturii lor, o cultură a binelui proclamat drept scop, un concept absolut și general în care toți cred, cu tărie nezdruncinată. Dreptul suprem al americanilor, asigurat prin Constituție alături de viață și libertate, este acela de a-și urmări sau căuta propria fericire. Tocmai acest drept e pomenit frecvent în acel film în care se evidențiază că precursorii Parcurilor Naționale au
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
creatia de poezie a poetei Lia Ruse Poezia Liei Ruse apare într-o perioadă agitată în care interesul, egoismul și răul predomină, lipsind sufletul de sensibilitate și deschidere spre valorile umane. Ignorând viciile societății, cunoscuta autoare, stabilită în Canada, are tăria să se ridice prin imaginarul poetic, la scară cosmică, fidelă marilor teme ale creației sale -natura, iubirea, timpul. Natura contemplată în planuri mari sau mici o face să tresară, sorbind mirosul, culoarea vegetalului, ascultând sunetul vântului, indiferent de anotimp. Este
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
tot mă numeroase sunt în majoritatea țărilor...Se zvonește despre o revoluție globală pentru data de 15 octombrie a acestui an(gândită, se pare, chiar aici, in Londra)...Vremuri foarte tulburi... Să ne dea și să le dea Dumnezeu înțelepciunea, tăria și puterea de a ieși cu bine la liman... de Cristian Gabriel Groman la 2 octombrie 2011 Referință Bibliografica: ...CRIZĂ... / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
...CRIZA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/355470_a_356799]
-
-i cuțitul la os, adoptă tactica satului, ascunzând bună parte din grâu, din porumb, îngropând butoaie cu vin și țuică în tainițe săpate în vatra de sat. Aveau așa de moară și de semănat, iar, ca nebăutor, făcea bani din tăriile ascunse. Creștea numai un porc, ca să nu fie dijmuit de surplus. Și câte altele nu făcea ca să nu se expună spolierii grețoase de care era amenințat. Reazemul unic în vremurile acelea îl găsise în credința nestrămutată că au să vină
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă.De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
în ochii patriei, publicat la exigenta Editură Cartea Românească, l-a avut ca redactor pe neîntrecutul editor Mircea Ciobanu, iar prezentarea de pe coperta a patra a fost semnată de Nichita Stănescu. Alături de Gheorghe Tomozei, același Nichita Stănescu a vegheat din tării, în 1991, volumul Hotarul de foc, publicat de Theodor Răpan la Editura Europa din Craiova. Ilustrat cu gravuri din anul 1625 de Cesare Ripa, ce par descinse dintr-o lume ezoterică, înrudită cu aceea a cărților de tarot, volumul FiinD
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
voit acuplarea celor două corpuri. Frământam slipul ei micuț cu flămânzenia mea, în timp ce buzele îi căutau lobul urechii pentru a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de nerăbdare i-am scos petecuțul de material, care stătea în calea dorințelor vizibil manifestate de amândoi, slipul meu având acelaș destin. Perișoarele sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
găsită băutură, chiar dacă este vorba de o nuntă, o aniversare sau o ieșire cu prietenii la munte. De multe ori, indiferent de oamenii cu care alegeți să vă petreceți există divergențe cu privire la preferințele fiecăruia. Unii preferă berea, alții vinul sau tăriile cu multe grade și din acest motiv responsabilul de cumpărăturile de băutură trebuie s aia în calcul dorințele fiecăruia dar mai trebuie să se gândească și la cantitățile cumpărate. Din acest motiv va recomandăm www.bauturaonline.ro, un magazin online
Cumpara si tu alcool online by http://www.iasi4u.ro/cumpara-si-tu-alcool-online/ [Corola-blog/BlogPost/94577_a_95869]
-
doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]