87 matches
-
hotărâse tatăl cu limbă de moarte. S-o as cul tăm pe mamă, supărată la câțiva ani distanță de la eveniment: „după ce au venit fii<cei> méle vremea de căsătorie, am zis fii meu Herii să-i dea zéstre din casa tătâne-său, după cum au lăsat banul Mareș. El ne vrând să dea zestrea soru-sii Ancuții, am avut mare pricină cu fii-mieu Hera, pentru că el <a> luat toate ale tătâne-său“. Mama are dreptul să-și poar te fiul în justiție pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie, am zis fii meu Herii să-i dea zéstre din casa tătâne-său, după cum au lăsat banul Mareș. El ne vrând să dea zestrea soru-sii Ancuții, am avut mare pricină cu fii-mieu Hera, pentru că el <a> luat toate ale tătâne-său“. Mama are dreptul să-și poar te fiul în justiție pentru a-i cere să se supună îndatoririlor sale de moștenitor, având legea departea sa. Conflictul nu ajunge până acolo, deși mama pare foarte hotărâtă să-l reclame la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p.
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o existență „datată” - împăratul Constantin cel Mare. În prima partea a Învățăturilor..., în galeria regilor veterotestamentari, după fragmentul intitulat Aici să războli Ezechiia împărat al Iudei, către moarte... și înaintea celui ce se cheamă Aici s-au sculat Avesalom asupra tătâne-său, lui David, este intercalată (o plasare ciudată totuși, greu de explicat) relatarea „aventurilor” unui stăpânitor care din istorie a trecut direct în sanctoral - Poveste pentru marele Constandin împărat. S-a observat de timpuriu că această Poveste... descinde din Panegiricul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne-său. Vrând să-și salveze fiica, nefericita mamă îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de furia logofătului, ajuns în pragul nebuniei, tuciuria Tudora ia vina asupra ei, murind înainte de a fi sângeros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
după secerători, observăm acum retroactiv, e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu o poate răsturna: Măi taică, eu zic să mă duc eu. Replica e echivalentă ca intenție și sens celei dintâi. Iorgovan e feciorul tătâne-său și aceasta traduce asemănarea și explică slăbiciunea lui Busuioc pentru întâiul său născut. Rămas să petreacă în Arad, Iorgovan cheltuie banii de făină, nu-i spune tatălui, deși n-ar fi avut decât să ceară, și știa că Busuioc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la plugărie, dar nu în poziția de slugă, ci în aceea de stapân. Fără niciun merit personal, decât acela de a fi fiul lui Busuioc, el dictează tuturor, Șofron îl știa om care nu primește să fie purtat de slugile tătâne-său, îl consideră băiat de treabă, dar confruntarea care îi va aduce datorită Siminei față în față va scoate la lumină o opinie mai radicală: pădureanul vede în fiul nehotărât și nestatornic al lui Busuioc un ticălos, un om de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de frică pentru viața nepotului ei. Bătrânul zăcea în pat, cu o lumânărică aprinsă într-o ceașcă, la cap... Pe Tudor, tătâne-tu, se forță bătrânul să vorbească, cu răsuflarea tot mai grea, l-au „ridicat”.. și l-au dus la Hangu... unde l-au „anchetat”, de acolo nu mai știm nimic..!”.. „Pe Mădălina, dragu’moșului... pe Mădălina au..!”, trăgea de vorbe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că Iacob, fiul mai mic al lui Isaac și dragul mamii sale, Rebeca, a amăgit cu un blid de linte pe fratesău mai mare, Esau, făcându l să-i lase lui dreptul de primnăscut, ca să ajungă patriarh după moartea lui tătâne-său. Dar mai trebuia acum să primească și binecuvântarea părintească; Însă șireata de maică-sa, Rebeca, avu pentru asta grijă să-i pregătească lui bărbatu-său, bătrân și orb cum era, nu o fiertură sau iahnie de linte, de care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că Alexandru să nu se dea cu turcii. Adevărul era că jinduiau după "deschidere la Marea Neagră"... Ungaria jinduia Chilia și Gurile Dunării, Polonia jinduia după Cetatea Albă și amândouă jinduiau după negoțul pe Marea Neagră. Da' ce, Moldova era moșia lui tătâne-su, să și-o împartă după pohte?! se oțărește Mihail. Cu ce drept?! Cu ce drept?! Dreptul?! Dreptatea?! hohotește Țamblac. Cui îi pasă de nimicuri de aistea? În politică, nu există principii, nu există decât interese, generale, dar mai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mândrie Voichița. Adică mint eu?! se dezlănțuie Maria cu ură. Te-ai strecurat hoțește în așternutul bărbatului meu! Și eu sunt aceea care mint?! Ești o stricată! Stirpe de Basarabi corciți cu Mușatini, niște stricați! Te-ai aruncat în partea tătâne-tu preafrumosul cadân al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a ocrotit! Asta ți-a fost recunoștința?! Nu! Nu!... strigă Voichița. Ba da! Ba da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bogdaproste că nu ți-a tăiat și capul, o dată cu barba, îl înțeapă Alexa. Nu pierdeai mare lucru... Boierii se aprind: A nesocotit rânduielile statornicite în vechime! A legiuit o pravilă fără îndurare! Taie și spânzură, de parcă Moldova-i moșia lui tătâne-su! Ne șfichiuiește, să nu uităm cine-i "stăpânul"!... În el sălășluiește un diavol... și încă din cei împielițați! E un vrăjitor! O fi având "iarba fiarelor". Se vorbește că... Iarba mă-sii! se aprinde Isaia scuipând printre dinți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de aici, fata, tot mergând înainte, a ajuns acasă la tată-său. Moșneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi și inima de bucurie. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenu mărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! 8.Completează diagrama cu asemănări și deosebiri dintre cele două personaje
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Corvin, pe care însă „ai săi” l-au alungat, orientându-și vasalitatea către regatul Poloniei. Concurența celor două regate în ce privește vasalitatea Moldovei este veche. Astfel, un Ștefan vodă a avut doi fii, „pre Ștefan și pre Pătru, carii după moartea tătâne-său, pricindu-se pentru domniia, au fugit Ștefan, fratele cel mare la Cazimir, craiul leșăscu, poftind ajutoriu împotriva frățâne său, lui Pătru, și să i se plece cu toată țara. Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puiul mamei, știu și pe tatăl tău și te știu și pe tine unde mergi, dar întoarnă înapoi, că nu ești bine gătată. Du-te acasă și te suie în podul curții și vei găsi acolo niște zdrențe din hainele tătâne-tău din feciorie și pușca lui și sabia lui, toate de când era el tinăr; și cum o vei lua, lovește-o de pământ și se face mai mândră și mai frumoasă de cum a fost. Și după acestea te du în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai apoi ca contabil șef la Topitoria de in și cânepă de acolo din Cârța. Graff, mezinul clanului, gândind probabil la faptul că frații lui au rosturile lor, sa dedicat administrării averii familiei rămânând în sat să rezolve treburile gospodăriei tătâne su. Remus urmează cursurile facultății de Litere și Filozofie din Cluj și se instalează într-un post corespunzător la Liceul Sfântul Nicolae din Gheorghieni, mai apoi la un liceu din Timișoara, pentru ca în vremea războiului să lupte ca ofițer de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fâlfâie ce-o fi aia peste podul mănăstirii. Călugărul încremenise și el cu ochii la mișcarea alb-întunecată, fără să-și dea seama ce este, apoi spusese repede că e fată de boier și cere găzduire de-o noapte, până ce vine tătâne-său s-o ia. Părintele Damaschin i-a făcut semn mutului să deschidă poarta mare de platan. Ghighina s-a strecurat înăuntru, tocmai când Zogru ajunsese lângă ea. Spre surprinderea lui, poarta s-a închis chiar când să treacă pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și prinzând pre Joldea, i-au tăiat nasul și l-au călugărit și au luat Alexandru [Lăpușneanu] pe Ruxanda”; „și au rămas doamnă-sa, Mircioae [Doamna Chiajna] cu fie-său Pătru vodă în scaun, trimițând la turc de cerea scaunul tătâne-său Mircii vodă [Ciobanul]”; „După ce s-au așezat Alixandru vodă [Lăpușneanu] al doilea rând de domnie în scaun, au trimis de și-au adus pe doamnă-sa și coconii din țara Muntenească, că acolo o așezase într-acele turburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care îl mai învinsese o dată, ajutat de Vlad țepeș, în aprilie 1457, când îl și detronase), cel ajutat de o oaste ungurească, va porunci să i se taie capul, la 14 decembrie 1470, „de-și răsplăti - socotește cronicarul - moartea tătâne-său, Bogdan vodă”. Au pierit atunci, tot de sabie domnească, și câțiva boieri bănuiți de purtare neconcludentă (voi mai reveni) sau chiar de uneltire. Și Petru Rareș l-a „dat pradă armelor [după o scurtă judecată - n.m.] și ca hrană
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trezea fiori reci prin simpla-i prezență și, dacă îl credem pe celălalt Anonim, cel care a scris despre Brâncoveanu, a lăsat o amintire teribilă, alegerea ca Domn a lui Iordache (Gheorghe), fiul lui Șerban, fiind împiedicată tocmai de „tirăniile tătâne-său”. Să presupunem că formularea ce consemnează răfuiala lui Gheorghe Duca cu boierii complotiști (marele vistier Vasile Gheuca și ceilalți) - „[...] uneltirile lor se dădură în vileag. Sânt prinși, dovediți și descăpățânați după hotărârea domnească” - evocă o judecată? Erau uciși (am
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnii), văduvele suportau agresiuni (chiar dacă aparțineau elitelor: „[...] numai munca ce au făcut femeilor lor și înmei lui Șeptilici pentru avuțiile [îl critică Miron Costin pe Alexandru Vodă Iliaș] - au fostŭ peste pravilă, că pre légea direaptă nici fecior pentru fapta tătâne-său, nice părintele pentru fapta fecioru-i de vârstă nu-i platnicŭ”; „Iar doamna Ducăi-vodă, vădzând așè, s-au dus cu toată casa ei la țarigrad. Așè au început a o apuca datornicii, [de la care împrumutase banii pentru răscumpărarea soțului ei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Costantin Cantacuzino pentru pedepsirea ucigașilor tatălui lor și, firește, pentru reabilitarea memoriei aceluia (o ignobilă răzbunare - socotește Anonimul Bălenilor: „Iar feciorii lui Costandin postelnicul Cantacuzino, Șărban spătarul, Costandin postelnicul, Mihai postelnicul, Matei cuparul și Iordache, găsiră vréme să caute moartea tătâne-său, den cine au fost...”, declanșată în temeiul unor „probe” calpe - faimoasele „răvășale”, care transformă întreaga afacere într-o manoperă, dominată de nesiguranță, zdrobitoarele dovezi fiind învăluite într-o ambiguitate generatoare de îndoieli) se apropia - la șase ani de la crima
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
329 A repetat acea decizie (redactată în termeni ce țineau cont de tradiția juridică a familiei: „așa am tocmit de bună voia mea, mai vărtos luând izvod de la moașe-mea, răposata jupâneasa Mariia ot Coiani și au tocmit pren zilele tătâne-meu, răposatul Șerban-vodă”330) și în partea ei, care îi excepta de la moștenire pe frații mai mari. Hotărârea a fost atacată, chiar dacă jupâneasa Elina a scris acea „carte” (evocată în diată) prin care a „ales den toate moșiile [...] niște sate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]