949 matches
-
grasă de venit, majoritatea profesorilor îi treceam, fără să citească lucrarea, pe cei care repetau a patra oară examenul. Însă Martinel, plin de sine, nu era mulțumit cu asta; dorea o diplomă care să îi certifice cu adevărat calitățile. Așa că tăticul și mămica se puseseră pe tras sfori și pe înclinat capul înaintea celor puternici, până-și văzură feciorașul student la universitatea de acasă și apoi licențiat în Drept. La stat evident. Din nefericire, nu erau puțini cei care știau foarte
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
fiecare întâlnire și despărțire, din două motive distincte: la venire - bucuria revederii, iar la plecare - teama că ar putea fi ultima dată când se văd și asta o ucidea. Avea o legătură specială cu tatăl ei, cu părinții ei. - Sărut-mâna, tăticule! Ce dor mi-a fost!!! Ce mai faci? Cum ești, cum te simți? Mămica ce face? Abia aștept să o văd și pe ea... Hai acasă! Abia aștept să-mi povestiți, să povestim... Hai! Tatăl Emanuelei, scăpând puțin din strânsoarea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
citită în momentul în care el își descoperea darul primit... - Dar...tu... ? Tu ai găsit alta? Cât costă? întrebă el bănuitor. Emanuela prinse mâinile tatălui, vizibil emoționat, în mâinile sale și îl opri închizând ochii într-un gest de tăcere... - Tăticule, ți-am văzut admirația pentru această iconiță și dorința de a o avea și consider că locul ei este aici...în casa părintească lângă dragii mei părinți. Deci, primește-o cu toată inima, așa cum ți-o dăruiesc! - Dacă așa spui
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
pe supărata, dar trăgând cu ochiul către mama sa, astfel că, într-o clipită, izbucniră amândouă în râs. Este adevărat, se vede treaba, continuă ea, faptul că, de când lumea și pământul, ginerele este mai iubit decât fiica, dar, domnul meu tătic..., nu ai nicio șansă și trebuie să te mulțumești cu ce ai. Adică..., cu o fiică ! Ce ziceai? - Eu știu ce să zic? răspunse tatăl Emanuelei cântărind răspunsul, grav, scărpinându-se gânditor după ureche... Nu știu, zău, ce să fac
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
gând să fie bine și reveni cu gândul la tatăl ei, privind îngrijorată către el. Mai slăbise și chiar parcă mai îmbătrânise, de ultima oară de când nu-l mai văzuse... Oare o fi totul în regulă? Ce este cu el? - Tăticule, te simți bine? întrebă Emanuela pe un ton serios, acel ton care era foarte cunoscut tatălui ei. Când aceasta îl folosea, nu mai era loc de glume sau minciuni. - Eii, Emanuela! Tu știi că mie îmi este cu neputință să
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Nu mai avea nici un rost să spere, Laura se schimbase mult, fizic era tot așa de frumoasă, dar fragilitatea ei dispăruse, era hotărâtă, sigură pe sine, așa cum fusese, de fapt, la început, dar el o schimbase, timorând-o. - Unde este tăticul internat? Pot să-l văd? - Desigur, este la spital, aici, la secția Oncologie. Îi este tare dor de Ionuț, la fel și mie. Ne-ar fi plăcut să-l vedem, noi nu ne putem deplasa, fiind în starea în care
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
la ușă. Era tatăl meu vitreg. Mirată și enervată încep să zbier la mama: Ăsta ce caută aici? Ce cauți, mă, aici? Să pleci acum, acum să pleci... ─ A venit tata la tine , Elena. Mi-a fost dor de tine, tăticule, de ce ești așa, tata te iubește. Avea lacrimi în ochi, era slăbit, galben la față parcă era un mort care umbla. Îmi era milă de el. Ne-ai dat afară din casă și acum vii după noi, de ce? Te iubește
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia - 2010 N.A. - Prezenta povestire are la bază fapte autentice. Referință Bibliografică: SECERĂTORUL / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 166, Anul I, 15 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina supercosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee, da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele și eu
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Atât îmi trebuia. Nu mă mai oprea nimic, decât când punea mămica mâna pe mătură, iar cei mari mă luau, unul de o mână și celălalt de cealaltă și, pe fugă, aterizam de îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză mare se ducea pe cel puțin zece metri. Ordinul de la tăticul era să nu-mi facă vânt puternic, scrânciobul fiind deasupra viei cu araci. Dar el a spus, însă
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
o mână și celălalt de cealaltă și, pe fugă, aterizam de îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză mare se ducea pe cel puțin zece metri. Ordinul de la tăticul era să nu-mi facă vânt puternic, scrânciobul fiind deasupra viei cu araci. Dar el a spus, însă nimeni nu a auzit... Uite-așa, ajunsă în scrânciob, în timpul amiezii, în mijlocul verii, sora în spatele meu, fratele în față, îmi făceau vânt
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar privirile li se încrucișau întrebătoare, din când în când, stabilind cine verifică zburătorul, să vadă de nu i-au înghețat aripile. După vreo patru ore, când a venit tăticul acasă și a întrebat unde este fata, toți păreau mirați cum de doarme așa mult. Au tras un pic de zburătoare și, în sfârșit, a început să se învârtă elicea, ocazie cu care cei direct implicați au primit, ca prin
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
am făcut încă un test de sarcină să mă conving. - Și când îl faci? - Mai aștept să treacă cel puțin o săptămână. Poate fi doar o alarmă falsă. - De ce să mai aștepți? - Ce, ești nerăbdător să afli dacă vei deveni tătic? - Nu de asta. - Chiar! Ce vom face dacă se dovedește că am rămas însărcinată? Ce ghinion! - Nu știu ce răspuns să-ți dau. De ce este ghinion? - Pentru că s-a întâmplat chiar din prima mea relație cu un bărbat. Altele se chinuiesc ani
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_continuare_stan_virgil_1349179898.html [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
naționale în puncte roșii și negre, candela aprinsă de Aneta ardea cu flacără mică cât o gămălie de ac. Lângă candelă, sprijinită de vaza de porțelan se află o icoana cu Maica Domnului și cartea de rugăciuni cu scoarțele negre. - Tăticule, uite am cules crizantemele. Sunt atât de frumoase.. Le-am adus aici să le vezi și să le simți mirosul. Bolnavul a deschis puțin ochii, și-a privit fica preț de câteva secunde apoi i-a închis la loc. În
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
sens. Și-atunci, cum să nu vrei ca să rămâi copil?! Cum să nu te-nfrățești cu sufletul nevinovat al sublimei făpturi, să te proșterni apoi în rugăciune, să mulțumești necontenit Cerului și să dai mâna fără ezitare, cu Dumnezeu? Mămici, tătici, bunici - cei ce-ați adus pe lume aceste gingașe mlădițe, trăiți din plin cu ele-alături, mirajul frumuseții de- a fi mereu copii! Să nu lăsați în suflete decât Lumină și bucuria inocenței s-o retrăiți mereu! Copile drag, e ziua
RĂMÂI CA UN COPIL! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ramai_ca_un_copil_.html [Corola-blog/BlogPost/367196_a_368525]
-
cazmale? O vor face împreună în altă zi ... În fine, argumentul amânării deschiderii “șantierului arheologic”, cu motivul invocat, a potolit văpaia pruncului său. Cu promisiunea solemnă, însă, cerută de fragedul învățăcel, anume, că asta se va întampla negreșit. “De-acum, tăticule, după ce l-ai amăgit cu un analgezic, caută și pilula care să trateze cauza. Ce, nu puteai să spui că nici un escavator din lume nu poate pătrunde în adâncul legendelor din groapa timpului lăsat în urmă?”. Și automustrările îngânate de
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
al unui tată pescar ai parte de povești care-și vor încânta urechiușele și-ți vor dezvolta imaginația până la neliniște pentru cei din jur, mai ales a medicilor specialiști în psihologie pediatrică. Păi, ce-i de acolo să afli că tăticul tău a prins cel mai mare pește din lume într-un ochi de apă în care cei din jur spuneau că nu cresc nici broaște? Iar tata, după ce a fotografiat monstrul, i-a dat drumul și a păstrat un secret
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Băloasa a-nceput să mă fure la țuică! Bă, nu cumva cân’ vii di la Băloasa cu țuica, tu-m’ bei din ia pă drum? - mă-ntreba apoi pe mine, întorcân-du-se și vârându-mi sticla cu țuică sub nas. - Nu, tăticule, cum să fac ieu așa ceva, atâta-m’ dă, dă-o naibii de zgârcioabă, a văzut că-i merge! - îi răspundeam eu repezit. Mințeam, firește, cu nerușinare, dar în sinea mea îmi spuneam: „Na, c-am dat de dra- cu’, am
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de invitați. Mămica și tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să te crească. Poate, la sărbători, și-au permis un păhărel de tărie la masa festivă cu o costiță la grătar după o supă slabă de găină bătrână. Iar tu faci, dacă nu zilnic
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
sus temperaturile atmosferice), nu leșinați în stradă... cu hipocalcemii. Mai o ploaie, puțin vânt (au cam fost rafale, au mai smuls niște table de pe blocuri, puse de mântuială, au desprins puțină zidărie veche), dar în rest, răcoare de Bucovina. Mămicile, tăticii și bunicii nu au prea fost terorizați de indicii de temperatură umiditate, și nevoiți să-și ascundă micuții de căldura excesivă, cel puțin până acum, când scriu aceste rânduri. Primăvara, sunt puțin invidioasă pe cei din sud, când noi luptăm
O vară de Editura Bucovina by http://www.zilesinopti.ro/articole/5807/o-vara-de-bucovina [Corola-blog/BlogPost/97786_a_99078]
-
O „torță olimpitică” - o lanternă, pentru că cei mici nu se joacă cu focul - va fi aprinsă, sâmbătă, la ora 10,00 în zona Gării din Orășelul Copiilor. Președinta Comitetului Olimpitic, Mirela Oprea, va deschide jocurile în prezența micilor sportivi, mămicilor, tăticilor, bunicilor și a unui public numeros. * Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” invită bucureștenii, sâmbătă și duminică, începând cu ora 10,00, la „Weekend-ul copilăriei”, dedicat sărbătoririi Zilei Internaționale a Copilului. Tot la Muzeul Național al Satului, sâmbătă, începând
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală by http://uzp.org.ro/manifestari-dedicate-zilei-copilului-in-capitala/ [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
displăcea nici unuia. Eram însă cuminți deși dese ori dansam seara după un păhărel cu alți colaboratori. Viață de șantier cu micile ei avantaje și dezavantaje. Într-o bună zi Veronica mă roagă să-i repar televizorul. Fiul ei primise de la tătic un calculator Spectrum care necesita un televizor. Fostul soț încercase să repare unul din televizoarele din pod dar nu a reușit. Poate, din două, reușesc eu să fac unul bun. Am acceptat stabilind vizita pentru sâmbătă când aveam program scurtat
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431674591.html [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
reușesc eu să fac unul bun. Am acceptat stabilind vizita pentru sâmbătă când aveam program scurtat. Sâmbăta pe la unu am plecat împreună de la serviciu. Acasă o aștepta mămica ei care ne-a servit masa. Flăcăul căpătase permisiunea să viziteze pe tătic spre a mai discuta despre noul calculator atotpotent. După masă m-a condus în cămăruța de mansardă care servea drept cameră de oaspeți. Pe o masă erau cele două televizoare. În cameră era sufocant de cald așa că a trebuit să
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431674591.html [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
suferi și pentru asta, mamă! Aș dori ca tata să mă viziteze din când în când și desigur și eu pe el. Voi putea, mamă? — Nu se pune o astfel de întrebare scumpa mea! Cum să nu se poată? E tăticul tău care te iubește atât de mult, ești convinsă de asta, da? Delia își strânse fiica în brațe sărutându-i părul moale. Sosise de câteva minute de la Judecătorie. Venise veselă, câștigase iar un proces destul de greu, cu martori ce îi
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1473882580.html [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
Mondial, când ostașii români mureau cu miile pe front, și uneori după arestările din regimul comunist, se cânta tristul colind de care îmi amintesc: „Moș Crăciune, Moș Crăciune, dacă vii și pe la noi, să-mi aduci te rog Bătrâne, pe tăticul înapoi...”. Viața de astăzi, individuală și socială, cu problemele ei materiale copleșitoare, ne îndepărtează uneori de adevărata viața spirituală, aruncând între materie și spirit un văl întunecos. Sărbătoarea Crăciunului fiind o sărbătoare a sufletelor noastre, oamenii dau la o parte
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]