39 matches
-
trece la „tabernaculul care nu este făcut cu mâinile”, adică, modelul celest al tabernaculului, pe care se consideră, de la Filon încoace, că l-a văzut Moise pe Sinai, credință a cărei bază o constituie Cartea biblică a Exodului 25, 40. Tabernaculul, după cum îl interpretează Sfântul Grigorie, este Hristos, Care, atunci când El a venit „să locuiască printre noi”, a devenit din ceresc ființă pământeană, a devenit om creat, fiind și Dumnezeu necreat. În chiar întunericul care Îl înconjoară pe Dumnezeu, vedem tabernaculul
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Tabernaculul, după cum îl interpretează Sfântul Grigorie, este Hristos, Care, atunci când El a venit „să locuiască printre noi”, a devenit din ceresc ființă pământeană, a devenit om creat, fiind și Dumnezeu necreat. În chiar întunericul care Îl înconjoară pe Dumnezeu, vedem tabernaculul, pe Hristos. Structura celei de-a treia teofanii, are o adâncă semnificație. Învățătura sa teologică rezidă în aceea că a-L vedea pe Dumnezeu înseamnă să nu încetezi niciodată să dorești a-L vedea sau, mai simplu, în limbajul evangheliilor
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
sate. Biserica evanghelică este așezată în interiorul unei incinte. După 1970, nava bisericii a fost reamenajată prin adăugarea unui tavan cu stucaturi; corul păstrează vechea boltă cu penetrații , care se sprijină pe colonete bogat decorate. Pe peretele nordic se află un tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
un fir de crin în mâna dreaptă. Ornamentul central al capelei patrulatere, cu lob triplu și terminații în absidă este Isus răstignit pe cruce. Lângă acestea se află statuia Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan Botezătorul, ambele datând din 1800. Tabernaculul, singurul mobilier rămas din biserica veche, se află în capela Sfânta Cruce. Pe tabernacul este reprezentat simbolul abnegației: pelicanul care își sfâșie pieptul, pentru a-și hrăni puii cu propriul sânge. Simbolul pelicanului este foarte rar întâlnit în bisericile romano-catolice
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
triplu și terminații în absidă este Isus răstignit pe cruce. Lângă acestea se află statuia Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan Botezătorul, ambele datând din 1800. Tabernaculul, singurul mobilier rămas din biserica veche, se află în capela Sfânta Cruce. Pe tabernacul este reprezentat simbolul abnegației: pelicanul care își sfâșie pieptul, pentru a-și hrăni puii cu propriul sânge. Simbolul pelicanului este foarte rar întâlnit în bisericile romano-catolice, mai curând apare ca ornament în biserica reformată, pe boltele amvonurilor și a tavanelor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
În secolul al XVI-lea vechea bazilică Sf. Petru a lui Constantin cel Mare a fost demolată pentru a face loc actualei Bazilici San Pietro. În bazilica "San Pietro in Vincoli" („Sf. Petru în lanțuri”) din Roma se păstrează în tabernaculul de sub altar presupusele lanțuri cu care Petru ar fi fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile din „Carcera Mamertinică”. Lanțurile din Ierusalim ar fi fost aduse la Roma de către Eudoxia, fiica împăratului Theodosius (379-395), soția co-împăratului Valentianus al II
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
de șindili, biserica are 2 uși și 6 ferești, padimentată cu scânduri, închinata S Arhangheli Michail și Gavriil, numai binecuvântata. Boltitura de scânduri văruita din lontru. Interiorul bisericii: sanctuarul cu masa de lemn în estensiune 1,10/0,9 m tabernacul de lemn sculptat văpsit și aurit în mărime 70/50 cm. Ciboriul de metal aurit cu voal de matase. Feșnice pe altar 4 de arama, picsidă pentru viaticul de sticlă cu linguriță și săculeț de mătasă. Pe masa altarului 3
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Axente Sever și Agârbiciu, s-a încercat construirea unui turn deasupra corului, dovadă în acest sens stând grosimea pereților existenți astăzi. Lipsurile financiare au împiedicat, însă, realizarea acestui proiect. Pe peretele din nordul corului se poate vedea o nișă de tabernacul cu un frumos baldachin, ferestrele corului păstrând încă mulurile traforate în arc frânt. În anul 1625, ferestrele naveiau fost tranformate în formă rectangulară, au fost ridicate portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
care în secolul al XVIII-lea a fost boltită în stil baroc. Corul a fost pictat de trei ori înainte de Reforma religioasă iar la degajarea din 1911 nu a fost recuperată nicio scenă completă. Decorul spațiului este întregit de un tabernacul încastrat. La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din sudul Transilvaniei, biserica din Dealu Frumos a fost înconjurată și ea cu o incintă sub formă rectangulară datată la începutul secolului al XVI-lea. Cele două turnuri principale ale sale au la
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
sacristiei care se regăsește sub acelaș acoperiș al bisericii și care se ridică deasupra etajului de apărare cu 16 metri. Asemănător cu biserica fortificată din Moșna, corul păstrează parțial boltirea originală prevăzută cu penetrații. Se poate vedea și coronamentul unui tabernacul care lasă impresia unei marimi considerabile similare cu cel din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
foc. Corul și sala sunt prevăzute cu boltă semicilindrică cu penetrații. În vest există un balcon pentru orgă, adăugat mai târziu. Orga este din 1812 și a fost reparată de meșterul Karl Einschenk în 1914. Din perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV-lea - XVI-lea. În partea de sud este situat turnul de poartă și clopotnița. Turnul este datat în partea de sud 1601, acesta servind ca clopotniță, având o înălțime de aproximativ 32 m.
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
arc frânt către colaterale și în arc triumfal către cor. Similar s-au modificat și portalurile și plastica arhitectonică precum și ferestrele. Absida are formă poligonală și are o boltă cu penetrații, iar corul prezintă o travee boltită-n cruce. Un tabernacul, încoronat cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este prezent și în bisericile de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș, el fiind o rezultantă directă a operelor goticului popular transilvănean
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
și aproape tot Leviticul. Se estimează că sursa preoțească ar fi fost creată cca 600-400 î.e.c. Sursa preoțească îl prezintă pe Yahweh ca pe o zeitate interesată în rituri. Legământul de circumcizie, legile cu privire la alimentație și accentul pe construirea Tabernaculului conform modelului divin sunt atribuite sursei preoțești.
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]