44 matches
-
Arab Tabiei? Părând că voiește să vină în ajutorul României în momente grele, Austria esploatează tocmai asemenea situațiuni pentru a câștiga de la micul stat vecin fel de fel de foloase. Pentru ca Austria să ia asupră-și mediațiunea în cestiunea Arab Tabiei, România a trebuit să-i facă diferite concesii. Ar mai marge aceasta daca interesele nici uneia din țări n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă când, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă când, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba chiar sinuciderea. Din capul locului oamenii nu prea erau mulțumiți cu rezultatele mediațiunei austriace în cestiunea Arab Tabiei; totuși însă aveau cea mai bună opinie asupra intențiilor Austriei și primiseră cu mulțumire serviciile ei. Astăzi, când erau în drept de-a crede că istoria aceasta o să se mântuie odată, Austria pune condiții nouă pentru definitiva soluție a acestei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe ale ei și să se lase împinsă deoparte. În acest înțeles cred c-a răspuns d. Brătianu la propunerea baronului Calice, după care acesta a dat a înțelege "că Austria va ținea in suspenso soluțiunea definitivă a cestiunei Arab Tabiei până ce va fi câștigat toate foloasele câte le cere de la Romînia". Diplomatul austriac a făcut guvernului român imputarea că nu e îndestul de amic față cu Austria, deși aceasta nu lasă să-i treacă nici o ocazie pentru a ține parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și acela al Principatului nostru relativ la prezența unor revoluționari nihiliști adunați la granița noastră s-au aplanat în urma esplicațiilor safisfăcătoare date în privirea aceasta. Chestiunea Arab Tabiei va fi asemenea, regulată definitiv, lăsîndu-se locul acesta României și acordîndu-i-se Bulgariei o compensație teritorială împrejurul cetății Silistrei. Despre puțina consistență internă a noului cabinet Brătianu - Teriachiu foaia din Bruxelles găsește asemenea ocazie a se esprima: Soluțiunea extraparlamentară a crizei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe deplin interesele și impulsele Occidentului și cunoaște foarte bine pericolele ce amenință din partea Rusiei. S-a privit cu răbdare cum s-au răpit de la România părțile Basarabiei; ea a fost tratată aspru în cestiunea jidovească, și în afacerea Arab Tabiei interesele ei au fost reprezentate cu puțină căldură. Toate acestea au fost de natură a pune pe gânduri pe cei din București și a-i umplea de multe îndoieli în privința ajutorului ce ar putea aștepta de la Europa. Acum tot mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iunie 1887, a prințului german Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha drept principe al Bulgariei 1594. Cu toate că România și-a păstrat neutralitatea în timpul războiului sârbo-bulgar de la finele anului 1885, în sudul Dobrogei existau încă neînțelegeri în legătură cu delimitarea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. De altfel, chestiunea delimitării frontierei româno-bulgare s-a aflat timp de câțiva ani în atenția autorităților române, precum și a marilor puteri europene. În acest sens, după stabilirea traseului definitiv al frontierei româno-bulgare din sudul Dobrogei, s-a constituit o comisie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5 septembrie 1885, Percy Sanderson, însărcinatul cu afaceri al legației Marii Britanii la București, expedia o telegramă adresată marchizului Salisbury, secretarul de stat pentru afaceri externe al Marii Britanii. Aceasta cuprindea informații despre dificultățile survenite în stabilirea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. În cuprinsul acestui document se preciza că domnul Ion Câmpineanu, ministrul de Externe al României, îl informase pe însărcinatul cu afaceri britanic asupra faptului că "membrii bulgari ai comisiei, dar mai ales prințul Hilevo, au depus eforturi pentru a stabili
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Ion Câmpineanu, ministrul de Externe al României, îl informase pe însărcinatul cu afaceri britanic asupra faptului că "membrii bulgari ai comisiei, dar mai ales prințul Hilevo, au depus eforturi pentru a stabili linia de frontieră mult mai aproape de Arab Tabia decât ar fi fost trasată de Comisia Internațională"1595. Ministrul de Externe român denunța această atitudine, considerând că scopul acesteia ar fi "să anuleze într-o mare măsură valoarea strategică a locului"1596. De altfel, Ion Câmpineanu susținea că "înainte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au stabilit un punct de trecere (...) într-un loc care fusese recunoscut ca făcând parte din teritoriul românesc (...) la 2 km est de punctul unde începea linia de frontieră"1597. Din această cauză, guvernul român a dispus "ca însăși Arab Tabia să fie ocupată de o mică desfășurare de forțe"1598, apreciată de către Percy Sanderson a fi "undeva la 12 oameni"1599. În cuprinsul aceleiași telegrame Percy Sanderson informa Foreign Office asupra faptului că "bulgarii s-au plâns că în direcția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telegrame Percy Sanderson informa Foreign Office asupra faptului că "bulgarii s-au plâns că în direcția Mangalia românii au instalat puncte de frontieră dincolo de frontiera propriu-zisă cu toate că punctele de graniță nu au fost stabilite"1600. Delimitarea frontierei în zona Arab Tabia avea o importanță aparte pentru autoritățile române ce doreau construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre pentru realizarea legăturii feroviare între Dobrogea și restul țării. În cele din urmă, guvernului român i s-a comunicat decizia marilor puteri prin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
române ce doreau construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre pentru realizarea legăturii feroviare între Dobrogea și restul țării. În cele din urmă, guvernului român i s-a comunicat decizia marilor puteri prin care, deși păstra poziția de la Arab Tabia, România pierdea o mare parte din teritoriul atribuit inițial de către comisia europeană de delimitare. În aceste condiții, "noua linie făcea cu neputință construirea unui pod, ba încă a oricărei legături între cele două maluri ale Dunării"1601. În perioada 1876-1888
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comisia a adoptat un act final ce a fost, ulterior, ratificat de către guvernele semnatare, trecându-se la trasarea graniței de sud a Dobrogei și la instalarea bornelor de frontieră. Comisia și-a încetat activitatea ca urmare a conflictului privind Arab Tabia, lucrările comisiei europene pentru delimitarea frontierei româno-bulgare fiind reluate în cursul lunii iulie 1879. Cu acest prilej s-au constituit două subcomisii însărcinate cu studierea situației de pe teren. În decembrie 1879 s-a decis convocarea unei conferințe a ambasadorilor la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decembrie 1879 s-a decis convocarea unei conferințe a ambasadorilor la Constantinopol. În cadrul acesteia, Austro-Ungaria a propus un traseu al frontierei trecând la est de orașul Silistra adăugând un teritoriu de 4-5 km2 Bulgariei dar lăsând poziția strategică de la Arab Tabia României. Astfel, după mai bine de un an de la semnarea tratatului de pace de la Berlin, se stabilea traseul definitiv al frontierei româno-bulgare în sudul Dobrogei. Acesta a fost acceptat de către toate puterile europene. Imperiul Otoman a recunoscut frontiera româno-bulgară în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un moment de cotitură al istoriei sale, care nu va mai fi la fel peste câțiva ani. Asta i-a atras pe regizori atât de diferiți precum Benicio del Toro, Pablo Trapero, Julio Medem, Elia Suleiman, Gaspar Noé, Juan Carlos Tabio, Laurent Cantet. Filmul a câștigat premiul „Un Certain Regard, Cannes 2012”. Ultima zi se încheie cu proiecția filmului După dealuri, al lui Cristian Mungiu, care a câștigat premiul pentru scenariu și dublu premiu de interpretare la Cannes. Filmul spune povestea
Les Films de Cannes à Bucarest, 19-25 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/81039_a_82364]
-
țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-o parte, ura a tot ce e românesc și apucături străine și, de alta, înrîurirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere orice propunere directă de amicie, s-a crezut că influența pierdută în urma anexiunii Basarabiei și a cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea dunăreană și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a lui Maico a fost prima rădăcină(fondatorul) din Istria iar neamul jegos a lui Ene s-a pus cu japca pe moșia vecinului mutînd hotarul și ocupînd întăritura care era la graniță. Pe macedonenii care erau mercenari în această tabie, i-a pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cu minciuni meșteșugite s-a dus să înșele atenția geților care judecau și să ne gonească din toriștea(ocolul) noastră. După rugăciunea de seară cînd macedonenii s-au culcat, Eno, în timpul nopții i-a gonit și acum stă și ține tabia. Atenție! că știu și alte neamuri toată istoria Istriei pentru care neamul meu a dat cenușă(trupul incinerat al morților) și avere. Este pentru a treia oară cînd toți jegoșii mă cheamă pe mine Maico la judecată să mă șterpelească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]