197 matches
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul temporal superior. În radiația inferioară talamica sunt prezente și câteva fibre care conectează talamusul cu cortexul temporal (fibre talamotemporale) și al insulei. Fibrele temporotalamice sunt fibre descendente în această radiație. În acestă radiație sunt prezente și fibre temporopulvinariene. Radiațiile acustice (fibrele geniculotemporale), fibrele amigdalotalamice, amigdalohipotalamice și
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
pleacă apoi la Paris unde lucrează în serviciile de Neurologie de la spitalele Salpêtrière și Ivry sub conducerea lui Pierre Marie și, îndeosebi, a lui Charles Foix, împreună cu care va desfășura o activitate științifică laborioasă, contribuind nu numai la descrierea nucleilor talamici, ci și la cunoașterea profundă a altor nuclei mezencefalo-diencefalici, precum și la studiul anatomo-patologic al encefalitei epidemice. Volumul "Les noyaux gris centraux et la région mésencéphalo-sousoptique" (1925) sintetizează rezultatele obținute prin colaborarea celor doi cercetători. Revenit în țară în 1924, Ion
Ion T. Niculescu () [Corola-website/Science/297520_a_298849]
-
anterioare, controlul retinopatiilor diabetice și echilibrarea diabetului zaharat; controlul diabetului insipid și a metastazelor cerebrale de melanom malign, prelungirea vieții bolnavilor cu cancere hormonodependente (sân, prostată), tratamentul bolilor extrapiramidale, al epilepsiei, psihochirurgia; chirurgia durerii în nevralgia de trigemen, a hiperpatiei talamice, dureri intratabile; realizarea radioterapiei interstițiale "in situ" pentru tumorile maligne, cerebrale, de mici dimensiuni. A introdus și folosit în România electrocorticografia, stereoelectroencefalografia, biopsiile cerebrale stereotaxice, reperajul stereotaxic pentru localizarea corpilor străini metalici intracranieni. De asemenea s-a preocupat de atitudinea
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
adaptat în funcție de evoluția bolii, pentru a controla simptomele și a elimina efectele adverse. Pacientul poate controla stimulatorul cu ajutorul unui dispozitiv extern. Implantarea unui stimulator necesita efectuarea de vizite medicale pentru a ajusta parametrii în funcție de modificările simptomelor, pe parcursul evoluției bolii. Stimularea talamică - constă în implantarea unui stimulator la nivelul talamusului. Stimularea talamică reduce tremorul la aproximativ 90% din pacienți dar nu și alte simptome ale bolii Parkinson precum rigiditatea, bradikinezia, diskinezia și fluctuațiile motorii. Candidații pentru stimularea talamică sunt pacienții cu tremor
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
elimina efectele adverse. Pacientul poate controla stimulatorul cu ajutorul unui dispozitiv extern. Implantarea unui stimulator necesita efectuarea de vizite medicale pentru a ajusta parametrii în funcție de modificările simptomelor, pe parcursul evoluției bolii. Stimularea talamică - constă în implantarea unui stimulator la nivelul talamusului. Stimularea talamică reduce tremorul la aproximativ 90% din pacienți dar nu și alte simptome ale bolii Parkinson precum rigiditatea, bradikinezia, diskinezia și fluctuațiile motorii. Candidații pentru stimularea talamică sunt pacienții cu tremor rezistent la medicație și cu rigiditate și bradikinezie minime. Stimularea
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
pe parcursul evoluției bolii. Stimularea talamică - constă în implantarea unui stimulator la nivelul talamusului. Stimularea talamică reduce tremorul la aproximativ 90% din pacienți dar nu și alte simptome ale bolii Parkinson precum rigiditatea, bradikinezia, diskinezia și fluctuațiile motorii. Candidații pentru stimularea talamică sunt pacienții cu tremor rezistent la medicație și cu rigiditate și bradikinezie minime. Stimularea palidală - constă în implantarea unui stimulator în formațiunea numită globus pallidus și controlează toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie) precum și diskinezia. Candidații pentru
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
care sunt implicate în generarea ritmurilor electrice normale ale creierului la diverse nivele ale stării de conștiință și a ritmurilor patologice din cursul diferitelor tipuri de crize epileptice. El a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABAergici din formația reticulată talamică în producerea "fusurilor" de somn. Folosind înregistrări din creier la animale cu electrozi intracelulari și analizând potențialele electrice din cursul somnului la oameni, Steriade a descoperit un nou tip de ritm cerebral de somn, oscilații lente (<1 Hz), generate intracortical
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
sunt. Cred că m-ai auzit venind. Desigur că era o minciună, dar cum fata sărise în sus, părea singura cale s-o liniștească. ― Vai, ce m-ai speriat. Dar vocea îi era calmă și neutră, perfect controlată. "Are reacții talamice foarte controlate, mititica". Se așeză în iarbă lângă ea și încercă să se integreze atmosferei acestei nopți. A doua noapte fără poliție! Totul părea dificil de crezut. Auzea zgomotele orașului, abia perceptibile, fără relief, deloc sugestive. Unde erau bandele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
natură cu certitudinea mea inițială cum aș fi fost căsătorit cu Patricia Hardie, care ar fi murit ulterior, lăsându-mă copleșit de durere. Se întrerupse abrupt și reluă: ― Ce viciu de fond ai remarcat? Răspunsul veni cu o promptitudine tip talamică: ― Identificarea persoanei tale de acum cu acel Gosseyn care a fost ucis. Amintirile tale complete despre acea moarte, despre impactul gloanțelor și a razei de energie care te-au rănit. Judecă puțin la asta și amintește-ți apoi crezul subâhțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
hârtie autoimprituantă, bobinele speciale pentru înregistrări sonore și luminoase. Înainte de a le aranja i le prezentase succint pe fiecare: ― Asta dovedește că noul dumitale creier nu este de structură corticală, iar asta... și asta... și asta... că celulele nu sunt talamice... memoria... asocierea... A! iată și câteva din principalele căi prin care e legat de restul creierului... Nu există nici un indiciu care să certifice că s-ar fi produs, până în prezent, schimburi de influxuri nervoase. Ridică capul. ― Pare evident, Gosseyn, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
niște repere și o porni în lungul crengii masive. După vreo 75 de metri, aceasta se încrucișă cu o altă creangă enormă, a unui alt arbore. Văzând-o se înfioră de plăcere. Cățăratul în copaci generează un sentiment de bucurie talamică. Iar venusienii probabil că practicau foarte des acest sport, tocmai datorită satisfacției de ordin animal pe care o procură. Din partea lui, ar fi rămas sus chiar și zece kilometri, numai pădurea să nu se termine, căci atunci... Abia dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
crize epileptice generalizate convulsive tonico‑clonice și de alte tipuri, cu frecvență mai mare de una până la trei pe lună, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecvență medie, hiperkinezie, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Notă: Copiii cu aceste deficiențe pot fi încadrați în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosocială. b) deficiențe funcționale accentuate: 7. deficiențe în statică și mers care fac ca persoana afectată să se poată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
proceselor cognitive, teza rigidității structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o nedezvoltare structural‑funcțională a scoarței din cauza suprimării aportului de stimuli la acest nivel; se știe că, prin programul genetic, în primii ani de viață, dezvoltarea legăturilor nervoase, prin creșterea numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral și măduva spinării. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulospinală, talamică, rinencefalică și corticală. În felul acesta, regiunea hipotalamică constituie o veritabilă răspântie anatomică și funcțională, cu rol coordonator al celor mai variate forme de activitate nervoasă, începând cu starea de veghe și somn și sfârșind cu manifestările comportamentale din timpul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțional distinct. Acțiunea lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși autori admit în prezent existența a două sisteme ascendente, unul activator situat în partea rostrală a formației reticulate din mezencefal, hipotalamus și subtalamus și altul inhibitor, reprezentat de sistemul talamic nespecific cu proiecție difuză. Ambele sisteme sunt legate de bulb și punte prin fibre reticulodiencefalice scurte, caracteristice articulațiilor polisinaptice reticulare (după Magoun și Moruzzi), sau lungi (după Scheibel) și prevăzute cu capacitatea de a forma prin terminațiile lor directe și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axo-somatice, acestea sunt simetrice, în timp ce sinapsele numeroase, în cazul altor neuroni, sunt atât simetrice, cât și asimetrice. Sinapsele axo-somatice sunt mai numeroase la nivelul celulelor piramidale, ale celulelor Purkinje, fiind mai reduse în neuronii din nucleul caudat sau în cei talamici. Ele sunt dispuse sub formă de buton terminal, în calice sau coșuleț. Prin studii ontogenetice s-a constatat că apariția sinapselor axo-somatice este relativ tardivă în procesul de maturare a neocortexului cerebelos, fiind corelate cu nivele crescute ale activității excitatorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact cu alt axon, se structurează o sinapsă axo-axonală. Aceasta este o sinapsă chimică și a fost descrisă de Gray (1962) în măduva spinării la mamifere, iar recent în sistemul nervos al numeroaselor vertebrate, la nivelul nucleului geniculat, în nucleii talamici, în substanța gelatinoasă, în nucleul trigemenului. Sinapsele axo-axonale sunt implicate în fenomenul de inhibiție presinaptică, întrucât acțiunea lor tinde să reducă din cantitatea neurotransmițătorului eliberat de axonul terminal postsinaptic. Uneori, sinapsele axo-axonale sunt aranjate seriat, astfel că un proces este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în prezența enzimei glutamic-decarboxilaza (fig. 56). Decarboxilarea acidului glutamic are loc la nivel neuronal atât în creier și măduva spinării, cât și în unii neuroni ai sistemului nervos periferic folosind piridoxal-fosfatul drept coenzimă. La nivel central predomină localizările cortico-subcorticale, hipocampice, talamice și ale nucleilor bazali. La nivelul neocortexului, neuronii gaba-ergici participă la circuitele inhibitorii locale ale scoarței somato-senzitive și vizuale. Contacte sinaptice inhibitorii realizează neuronii gaba-ergici corticali cu celule piramidale și extrapiramidale descendente alături de dopamină. În talamus, hipotalamus, mezencefal și punte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferentă vegetativă urcă de-a lungul substanței cenușii periependimare, traversând releele polineuronale ale acesteia, până în formațiunea reticulată a trunchiului cerebral. De aici, calea vegetativă a sensibilității viscerale străbate rețeaua polisinaptică a formațiunii reticulate ascendente pentru a ajunge la nucleii reticulați talamici și a proiecta difuz mesajele interoceptive pe întreaga suprafață a scoarței cerebrale. Datorită acestui fapt, stimularea receptorilor viscerali determină potențiale evocate simultan în diferite arii corticale. Fibrele căii aferente interoceptive care au făcut sinapsă cu neuronii medulari exteroceptivi vor transmite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu de diferențiat. Excitarea unei zone corticale dinaintea suturii coronare și imediata vecinătate a centrului gustativ determină mișcări de masticație, în timp ce distrugerea acesteia face imposibilă prehensiunea alimentelor și masticația. Centrii corticali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și retur, creând unele circuite închise și, de asemenea, cu partea ventrală a globus pallidus din corpul striat, care face parte din sistemul motor extrapiramidal. Alături de corpii striați, un rol important în manifestările motorii alimentare îl joacă nucleul ventral anterior talamic, de asemenea, componentă a sistemului extrapiramidal. Există dovezi (Mogenson, 1980) privind rolul dopaminei din accumbens în facilitarea scurgerii informațiilor senzoriale din sistemul limbic spre globus pallidus, care activează căi talamice ascendente și motorii extrapiramidale, potențând arcuri senzorio-motorii ce orientează mental
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
important în manifestările motorii alimentare îl joacă nucleul ventral anterior talamic, de asemenea, componentă a sistemului extrapiramidal. Există dovezi (Mogenson, 1980) privind rolul dopaminei din accumbens în facilitarea scurgerii informațiilor senzoriale din sistemul limbic spre globus pallidus, care activează căi talamice ascendente și motorii extrapiramidale, potențând arcuri senzorio-motorii ce orientează mental și comportamental animalul spre răsplata alimentară. La aceasta se adaugă sistemul ascendent dopaminergic din substanța neagră spre caudat-putamen, ce inițiază activitatea și orientarea animalului spre aliment. Vederea unui aliment preferat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]