143 matches
-
(1997) (titlu original "Talion: Revenant") este un roman fantasy al scriitorului american Michael A. Stackpole. Este primul roman scris de autor, în 1986, având inițial titlul "Talion: Justițiarul". Editorii au considerat că un volum de 175.000 de cuvinte este prea riscant pentru un debut, așa încât Stackpole a fost îndemnat să-și facă întâi un nume prin intermediul seriilor BattleTech și Războiul stelelor. În prezent, autorul lucrează la
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
considerat că un volum de 175.000 de cuvinte este prea riscant pentru un debut, așa încât Stackpole a fost îndemnat să-și facă întâi un nume prin intermediul seriilor BattleTech și Războiul stelelor. În prezent, autorul lucrează la o continuare, intitulată "Talion: Nemesis". Stackpole imaginează o lume care, în trecut, a fost dominată de un imperiu. Căderea și fărâmițarea acestuia a dus la apariția a numeroase regate între care pacea este menținută cu ajutorul unei autorități (aproape) general recunoscute, cea a Talionilor. Cantonați
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
intitulată "Talion: Nemesis". Stackpole imaginează o lume care, în trecut, a fost dominată de un imperiu. Căderea și fărâmițarea acestuia a dus la apariția a numeroase regate între care pacea este menținută cu ajutorul unei autorități (aproape) general recunoscute, cea a Talionilor. Cantonați în Talianna, aceștia se antrenează pentru a deveni membri ai uneia dintre șapte grupuri: Romanul urmărește două fire narative alternative, ambele referitoare la viața lui Nolan. Primul privește fuga acestuia din țara sa, cucerită de armatele unui regat invadator
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
deveni membri ai uneia dintre șapte grupuri: Romanul urmărește două fire narative alternative, ambele referitoare la viața lui Nolan. Primul privește fuga acestuia din țara sa, cucerită de armatele unui regat invadator care i-au omorât familia. Decis să devină Talion pentru a-i răzbuna pe ai săi, trece toate probele și intră în casta cea mai de sus, Justițiarii. Deși unii Talioni ereditari nu văd cu ochi buni acest lucru, Nolan reușește să-și facă prieteni și să fie apreciat
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
acestuia din țara sa, cucerită de armatele unui regat invadator care i-au omorât familia. Decis să devină Talion pentru a-i răzbuna pe ai săi, trece toate probele și intră în casta cea mai de sus, Justițiarii. Deși unii Talioni ereditari nu văd cu ochi buni acest lucru, Nolan reușește să-și facă prieteni și să fie apreciat de superiori. Metodele prin care depășește probele anuale tradiționale se dovedesc revoluționare, chiar dacă nu respectă întotdeauna regulile. În timpul uneia dintre ele se
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
menit să-i ajute. Al doilea fir narativ îl urmărește pe Nolan devenit deja Justițiar. El urmărește banda unui răufăcător pe nume Morai. După ce îi ucide pe râmnd pe toți însoțitorii acestuia, este învins prin vicleșug. Revenit în Talianna, reședința Talionilor, este trimis în misiune pentru a-i ajuta tocmai pe cei care-i cuceriseră țara. Deși reticent la început, înțelege că acel lucru este necesar pentru a asigura pacea în regiune, mai ales că pericolul vine din partea unei creaturi magice
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
Dayworld terminus"” - Editură Lucman Finder, J. - „"Puteri extraordinare"” - Editură RAO Guieu, J. - „"Cavernele de pe Wolf"” - Editură Antet Jones, R.F. - „"Creierele cibernetice"” - Editură Antet Jones, R.F. - „"Extraterestrul (carte)"” - Editură Antet Jones, R.F. - „"Locuitorul celor două lumi"” - Editură Antet Klein, G. - „"Legea talionului (carte)"” - Editură Lucman Koontz, D.R. - „"Mr. Murder"” - Editură RAO Lem, S. - „"Catarul"” - Editură Nemira Morus, Ț. - „"Utopia"” - Editură Mondero Pitea, F. - „"Necropolis"” - Editură QED Rice, A. - „"Diavolul Memnoch"” - Editură RAO Rowling, J.K. - „"Harry Potter și prizonierul din Azkaban"” - Editură Egmont
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
unei sume (adesea în natură, dar în monedă în zonele de contact cu Imperiul Roman), se considera că problema era rezolvată. Dacă nu, cealaltă formă comună de reparație în această epocă era revanșa prin sânge, numită "faida", aidoma cu "Legea talionului" (întrucâtva conservată în vendetta, practicată încă în Corsica și, mai ales, în Sicilia). Legea salică, regula de drept privat al francilor salieni, era inițial bazată în mare parte pe sistemul "Wergeld", dar de-a lungul modificărilor succesive, regele a impus
Wergeld () [Corola-website/Science/321811_a_323140]
-
După asasinarea celui de-al treilea calif , Osman , în 656, a devenit al patrulea calif, și și-a stabilit capitala la Kufa (Irak). Imediat după preluarea califatului, este contestat de o parte a supușilor săi pentru că nu a aplicat Legea Talionului asasinilor lui Uthman. În fruntea acestora se afla Aișa, văduva profetului Muhammad aliată cu doi pretendenți la conducerea califatului, Talha bin Ubayd-Allăh și Abd-Allăh bin al-Zubayr, pe care i-a învins în apropiere de Basra (în Irakul de astăzi) în
Ali () [Corola-website/Science/313958_a_315287]
-
au devenit Ulpia Traiana Sarmizegetusa la 40 de kilometri distanță de cele originale, denumite cu un nume rămas cu multe nebulozități arheologice și semantice. Civilizarea a fost continuată cu măsuri moral-juridice luate de împărați, care au interzis sacrificiile omenești, legea talionului și alte norme și practici arhaice. Dacă regimul lui Alexandru cel Mare a anexat cetăți, Roma a dat autonomie, libertate și subvenții cetăților. În felul acesta s-a stimulat dezvoltarea comerțului și a manufacturilor variate, din care vor apărea capitalurile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
statale”) contituite pe fondul amorf al hoardei (concept sociologic, concept-limită), cum ar fi legăturile de familie sau de rudenie. „Legătura de sânge, anterioară, În linie maternă, constituie legătura primelor unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion”ului, În perioada „gentilică” a evoluției istorice. Statul se formează, ca urmare a unirii ginților, Într-o „unitate superioară, pentru necesități temporare, apoi permanente, de conciliere sau de apărare; Statul ar fi deci, În mod esențial, o unitate supragentilică”. 2
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Croația, au devenit operative o serie de acte legislative având caracter naționalist și rasist, cărora le-au căzut victime cu deosebire sârbii, dar și alte minorități trăitoare în acest spațiu. Cetnicii au reacționat cu o violență semănând aproape cu legea talionului, în timp ce partizanii lui Tito au dat multă vreme dovadă de reținere și moderație, datorită numărului mare de croați din rândurile lor. Chiar și viitorul președinte al Croației, Franjo Tudjman, a parcurs o strălucită carieră militară, urcând până la gradul de general
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, de unde va fi exclus în 1952. Debutează în „Contemporanul” (1947), cu poemul 14 000 000. A colaborat la „Contemporanul”, „Tânărul muncitor”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Literatorul”, „Caietul cultural CGM”, „Arici-Pogonici” ș.a. Sub pseudonimul Talion a semnat rubrica hipică a revistei „Săptămâna”. Scrie scenariile pentru filmul Ciocolată cu alune și - în colaborare cu Fănuș Neagu - pentru Lumină de iulie, Lișca, Punga cu libelule și Sania albastră. În 1986 se stabilește la Paris, iar zece ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
ci din cinci straturi diferite: sentințele date de Moise ca individ alcătuiesc o parte, sentințele bătrînilor Israelului alta, iar trei părți derivă de la Demiurg. La rîndul lor, acestea se Împart după cum urmează: Decalogul este o expresie perfectă a Justiției; legea talionului - expresia perfectă a injustiției, deoarece contrazice Decalogul, a cărui poruncă este de a nu ucide (Exodul 20:30); o a treia secțiune, figurativă și simbolică, a fost transmisă prin intermediul Demiurgului de Însăși Pleroma transcendentă. Această parte a fost Întotdeauna Înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
socotire, fie din termenul poenitentia, adică pocăință, căință 58. Unii autori consideră că, în evoluția umană, pedeapsa a apărut la un nivel mai ridicat de civilizației, ca rezultat al unor transformări succesive: răzbunarea privată a fost, mai întâi, temperată de talion și de compoziție, apoi a fost succedată de pedeapsa religioasă și, mai târziu, de pedeapsa publică. Studii mai recente resping această ipoteză și încearcă să demonstreze că răzbunarea a coexistat cu compoziția și cu pedeapsa colectivă. Durkheim arată că, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atestată în Grecia antică, la triburile germanice și la evrei, a supraviețuit până în secolul trecut la majoritatea populațiilor din bazinul mediteranean, iar cercetătorii confirmă existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional au constituit un veritabil progres, limitând răzbunarea la răul pricinuit victimei. Talionul este menționat în vechile coduri la majoritatea popoarelor antice: în Codul lui Hammurabi 64, la greci în legile lui Solon, la romani în Legea celor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la majoritatea populațiilor din bazinul mediteranean, iar cercetătorii confirmă existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional au constituit un veritabil progres, limitând răzbunarea la răul pricinuit victimei. Talionul este menționat în vechile coduri la majoritatea popoarelor antice: în Codul lui Hammurabi 64, la greci în legile lui Solon, la romani în Legea celor XII Table, la evrei în cărțile lui Moise, dar el s-a păstrat până la constituirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul retributivist are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte și viață pentru viață". Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, iar prima și cea mai importantă problemă este stabilirea vinovăției
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fără să se încline într-o parte mai mult decât în cealaltă. Numai dreptul la răzbunare poate să dea determinant calitatea și cantitatea pedepsei, dar bineînțeles în fața justiției"99. Este adevărat că filosoful german susține că pedeapsa stabilită conform legii talionului este unicul instrument de înfăptuire a justiției, dar talionul în concepția sa nu are semnificația originară de "ochi pentru ochi și dinte pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
decât în cealaltă. Numai dreptul la răzbunare poate să dea determinant calitatea și cantitatea pedepsei, dar bineînțeles în fața justiției"99. Este adevărat că filosoful german susține că pedeapsa stabilită conform legii talionului este unicul instrument de înfăptuire a justiției, dar talionul în concepția sa nu are semnificația originară de "ochi pentru ochi și dinte pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100. Astfel este combătută critica celor care au evidențiat că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca atare încă o dată asupra făptașului fără a încălca legea omeniei.101 Faptul că lex talionis este folosit de Kant mai mult în sens figurat și nu în sens riguros științific este susținut de afirmațiile sale prin care recunoaște imperfecțiunea talionului în aplicarea sa la realitatea externă. Spre exemplu, o persoană care a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sentimentul general al popoarelor și al indivizilor în privința crimei este și a fost întotdeauna acela că crima merită pedeapsa și că criminalului trebuie să i se întâmple ceea ce el a făcut"116. Autorul arată că, în accepțiunea ei tradițională, legea talionului este greșită pentru că presupune o confuzie între "egalitatea specifică" și "valoare". Egalitatea specifică se referă la faptul că două lucruri, evaluabile empiric, sunt asemănătoare în exterior, iar valoarea desemnează egalitatea interioară a lucrurilor care în existența lor exterioară sunt diferite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este foarte ușor de a prezenta răsplătirea pedepsei (astfel hoția pentru hoție, tâlhăria pentru tâlhărie, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, pe lângă că ne putem reprezenta pe făptaș ca fiind chior și fără dinți) ca fiind o absurditate"117. Legea talionului cere egalitatea specifică, dar infracțiunile și pedepsele sunt egale ca valoare. Prin urmare, "dacă nu este prinsă legătura ce există în sine a crimei și a distrugerii ei și apoi gândul valorii și al comparării ambelor după valoare, atunci se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s-a întâmplat, deoarece el vede aici pusă în mod exact în aplicare proporția între bunăstare și bună purtare, pe care rațiunea i-o pune în mod inevitabil înaintea ochilor"151. Cea de-a treia obiecție, referitoare la aplicarea legii talionului în practică, atrage atenția asupra marii varietăți de fapte la care aceasta lege este dificil de aplicat sau chiar inaplicabilă. De exemplu, ce pedeapsă trebuie aplicată unui violator potrivit lex talionis? Poate statul să stabilească violarea făptuitorului ca o pedeapsă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]