429 matches
-
cotului - fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal - fracturi/dizlocări ale mâinii - fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate) - membrul inferior - fracturi/dizlocări ale soldului - fracturi ale femurului - fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei) - fracturi ale talusului și calcaneului - fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene - fracturi ale antepiciorului 2.1.3. Țesutul moale - umăr - coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului - încheietura mâinii - complexul fibrocartilaginos triunghiular - genunchi - meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral - glezna - principalele tendoane și ligamente 2.2. Infecții - osteomielita
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
cotului - fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal - fracturi/dizlocări ale mâinii - fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate) - membrul inferior - fracturi/dizlocări ale soldului - fracturi ale femurului - fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei) - fracturi ale talusului și calcaneului - fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene - fracturi ale antepiciorului 2.1.3. Țesutul moale - umăr - coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului - încheietura mâinii - complexul fibrocartilaginos triunghiular - genunchi - meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral - glezna - principalele tendoane și ligamente 2.2. Infecții - osteomielita
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
Coasta Mării Nordului Trimestrele 3 și 4 Cambulă de Baltică, limbă de mare, crevetă de nisip 117-143 1000 1 Herring Larvae Survey IV, VII d Trimestrele 1 și 4 Hering, larve de șprot 37-45 390 2 Greenland halibut Survey II b talus Octombrie începând cu 1997 Halibut negru 27-33 120 începând de la 300-750 m adâncime 2 Nephrops TV Survey IV a, IV b Trimestrul 2 Langustină 17-21 90 2 Channel Ground Fish Survey VII d Trimestrul 4 German Cod Survey Golful Helgoland
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
și este caracterizată morfopatologic prin redoare fibroasă, ce se osifică după mulți ani (10-15 ani), iar clinic prin durere și redoare subtalară. este caracteristică părții mediale a articulației subtalare. Coaliția tinde să se osifice după 12-15 ani. Deși coaliția dintre talus și calcaneu poate apărea la nivelul oricărei fațete articulare, cel mai des implicată este fațeta articulară medială. Anatomia fațetei mijlocii și a fațetei anterioare este destul de variată de la un individ la altul. Sînt cunoscute 4 tipuri anatomice de fațete articulare
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
apropiat de planul orizontal. Este examinată inversiunea/eversiunea pasivă a călcâiului. Poziția neutră subtalară este aceea în care articulațiile subtalară, talonaviculară și calcaneo-cuboidiană sunt reduse și congruente. Clinic, piciorul este plasat în poziție neutră atunci cînd navicularul este centrat pe talus. După plasarea piciorului în poziție neutră se poate determina varusul/valgusul postpiciorului și antepiciorului. Examinarea inversiunii și eversiunii articulației subtalare: funcțional, mobilitatea subtalară poate fi măsurată prin observarea pacientului din spate, când stă cu piciorul pe o minge, în inversiune
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
pune greu fără CT și uneori chiar și cu CT-ul standard. Coaliția talo-calcaneană devine simptomatică mult înaintea calcificării ei (cu ani buni). Pacientul are multe entorse de gleznă și nu poate face sport. Simptomele principale sunt următoarele: Coaliția dintre talus și calcaneu este greu de diagnosticat radiologic. Fațetele articulare subtalare care pot fi văzute Rx sunt cea mijlocie și cea posterioară. Incidența Harris: permite evaluarea fațetei mijlocii. Pacientul stă în picioare pe masa radiologică, cu talpa piciorului respectiv pe caseta
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și 21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturata se deosebesc 3 tipuri de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și 21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturata se deosebesc 3 tipuri de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturata se deosebesc 3 tipuri de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata articulara ce reprezinta până la 25% din partea cea mai posterioara a suprafeței articulare calcaneene posterioare a talusului ce se articulează cu suprafața talară posterioara a calcaneului. Oricare dintre tuberculi se poate fractură, fie izolat, fie asociat altor traumatisme talare sau ale gleznei. - durere postero-laterală de gleznă - mobilitatea gleznei și a articulației subtalare este limitată și dureroasă. - flexia
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării fațetei articulare posterioare a talusului. 3) radiografia mortezei: ajuta la definirea mărimii fragmentului și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
flexiei piciorului. El poate chiar limita flexia. Conflictul creează durere postero-laterală de gleznă. Este datorat de cele mai multe ori prezenței osului trigonum dar și unui fragment fracturat din tuberculul talar lateral. Osul trigonum este un os accesor situat imediat posterior de talus. Poate fi considerat ca partea neunită a tuberculului lateral talar. Este un os rotund, ovalar sau triunghiular. Mărimea este variabilă. Osul trigonum este prezent la 50% dintre picioarele normale. Provine din centrul de osificare separat de partea posterioară a tuberculului
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
posterior de procesul talar posterior trebuie să amelioreze simptomele. Sînt necesare 2 radiografii: Precizează practic diagnosticul: evidențiază prezența osului trigonum, separat de tuberculul talar lateral și conflictul talar posterior care se observă în T2 ca edem al părții posterioare a talusului și a părții antero-superioare a calcaneului. Poate evidenția și inflamația tecii flexorului lung al halucelui și a tibialului posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o lungime de 20 mm, o lățime de 10 mm și
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. 2) palparea să nu găsească durere la nivelul următoarelor repere osoase: maleola fibulară și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a fibulei, baza celui de-al 5-lea metatarsian, navicularul, talusul, maleola tibială și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a tibiei. 3) pacientul să fie capabil să meargă cu încărcare mai mult de 4 pași. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat pacientul după
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
cu forțare în sertar anterior)": Se face mai greu decât radiografia AP în stress a gleznei. Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie. Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
sertar anterior)": Se face mai greu decât radiografia AP în stress a gleznei. Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie. Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale și marginea posterioară
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie. Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale și marginea posterioară a suprafeței articulare a domului talar. Vorbim de instabilitate (semnul sertarului anterior pozitiv) atunci când această distanță este > 5 mm comparativ cu valoarea sa pe
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
marginea posterioară a suprafeței articulare a domului talar. Vorbim de instabilitate (semnul sertarului anterior pozitiv) atunci când această distanță este > 5 mm comparativ cu valoarea sa pe partea sănătoasă sau când, în valoare absolută, ea este > 8 mm. Translația anterioară a talusului semnifică cel puțin ruptura ligamentului talo-fibular anterior. Pentru obținerea unei radiografii bune trebuie flectate genunchiul și glezna pentru relaxarea complexului muscular gastrocnemieni-solear. Deși forțarea gleznei se face cu ajutorul unui aparat cu forță quantificabilă, gradul mare de variabilitate a laxității gleznei
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
o declanșează, pe gleznele neanesteziate, limitează mai mult acuratețea acestor date. IV. Examenul RMN: Are avantajele neinvazivității și acurateții diagnosticului. Datele RMN privind starea ligamentelor investigate au fost excelent confirmate intraoperator. RMN confirmă de asemenea foarte bine leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
de asemenea foarte bine leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
lui sinus tarsi. Diagnosticul instabilității subtalare se pune pe baza radiografiei BRODEN în stress: piciorul este rotat intern 45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul este forțat în varus. Deplasarea medială a calcaneului în raport cu talusul cu > 5 mm indică laxitatea subtalară. Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular. 4) "Probleme de impingement" 5) "Sindromul sinus tarsi" 6) "Afecțiuni cronice tendinoase" 7) "Fracturi de stress" 8) "Traumatisme nervoase
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
pacienților cu deficiența sau absența funcției mușchilor peronieri. Aceștia au nevoie de reconstrucția neanatomică potențată care limitează mișcarea subtalară. - pacienților cu picior varus. 1) pasul 1: examinarea sub anestezie. Se caută înclinarea subtalară, comparativ cu partea contralaterală. Se notează proeminența talusului pe partea afectată. Este examinată și translația anterioară a gleznei, care se face în ușoară flexie a gleznei. Este evaluată astfel stabilitatea pe care o dă ligamentul talo-fibular anterior. 2) pasul 2: artroscopia. Este folosită înaintea reconstrucției ligamentare, pentru evaluarea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]