426 matches
-
calcaneonavicular plantar are un rol mare la formarea cavității concave de recepție a articulației, formată din navicular și calcaneu. Rolul acestuia în formarea cavității de recepție devine foarte evident pe o piesă osoasă a piciorului de la care s-a extras talusul. Ligamentul calcaneonavicular plantar este constituit, de fapt, din două părți una infero-laterală fibroasă, iar alta supero-medială fibrocartilaginoasă. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
iar alta supero-medială fibrocartilaginoasă. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Planul anterior întărește capsula articulară; acest plan se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul cervical al sinusului tarsului (neomologat de Terminologia Anatomica), numit și "ligamentul talocalcanean extern", "ligamentul talocalcanean anterolateral", "ligamentul talocalcanean anterior", "ligamentul interosos anterolateral" este un ligament puternic și rezistent situat în segmentul anteromedial al sinusului
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
jos în șanțul calcaneului aflat pe față superioară a calcaneului, medial de inserția mușchiului extensor scurt al degetelor ("Musculus extensor digitorum brevis pedis"), de unde se îndreaptă oblic în sus, înainte și medial și se inseă pe fața inferolaterală a colului talusului. Are un rol important în stabilizarea piciorului și este singurul ligamentul al articulației subtalare care frânează inversiunea piciorului. Ligamentul bifurcat sau "ligamentul în Y" ("Ligamentum bifurcatum") este un ligament foarte rezistent și puternic în formă V sau Y al articulației
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior pe fața superioară (dorsală) a colului talusului, de unde se îndreaptă înainte și se prinde pe fața superioară (dorsală) a navicularului; este acoperit de tendoanele mușchilor extensori ai piciorului.
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
și este caracterizată morfopatologic prin redoare fibroasă, ce se osifică după mulți ani (10-15 ani), iar clinic prin durere și redoare subtalară. este caracteristică părții mediale a articulației subtalare. Coaliția tinde să se osifice după 12-15 ani. Deși coaliția dintre talus și calcaneu poate apărea la nivelul oricărei fațete articulare, cel mai des implicată este fațeta articulară medială. Anatomia fațetei mijlocii și a fațetei anterioare este destul de variată de la un individ la altul. Sînt cunoscute 4 tipuri anatomice de fațete articulare
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
apropiat de planul orizontal. Este examinată inversiunea/eversiunea pasivă a călcâiului. Poziția neutră subtalară este aceea în care articulațiile subtalară, talonaviculară și calcaneo-cuboidiană sunt reduse și congruente. Clinic, piciorul este plasat în poziție neutră atunci cînd navicularul este centrat pe talus. După plasarea piciorului în poziție neutră se poate determina varusul/valgusul postpiciorului și antepiciorului. Examinarea inversiunii și eversiunii articulației subtalare: funcțional, mobilitatea subtalară poate fi măsurată prin observarea pacientului din spate, când stă cu piciorul pe o minge, în inversiune
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
pune greu fără CT și uneori chiar și cu CT-ul standard. Coaliția talo-calcaneană devine simptomatică mult înaintea calcificării ei (cu ani buni). Pacientul are multe entorse de gleznă și nu poate face sport. Simptomele principale sunt următoarele: Coaliția dintre talus și calcaneu este greu de diagnosticat radiologic. Fațetele articulare subtalare care pot fi văzute Rx sunt cea mijlocie și cea posterioară. Incidența Harris: permite evaluarea fațetei mijlocii. Pacientul stă în picioare pe masa radiologică, cu talpa piciorului respectiv pe caseta
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului. Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente colaterale puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe articulare. "Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale" este așezat pe fața laterală a articulației, pe care o întărește. Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este format din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. "Ligamentul colateral medial al articulației talocrurale" este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
lame triunghiulare și de aceea se mai numește și ligament deltoidian al articulației talocrurale. Își are originea superior pe marginile și pe vârful maleolei mediale a tibiei și de acolo se răspândește în evantai în jos la oasele tarsiene posterioare (talus, calcaneu, navicular). În constituția lui intră două straturi: superficial (ligamentul deltoidian propriu-zis) și profund. I se descriu patru părți sau fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular, tibiocalcanean și tibiotalar posterior. Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
reprezentând un segment de circumferință. Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-o circumferință; suprafața talară reprezintă a treia parte dintr-o circumferință. În consecință scoaba tibiofibulară este mai redusă sagital decât scripetele talusului și, prin urmare, totdeauna va rămâne o parte a acestui scripete în afara contactului cu tibia. Cele două segmente de circumferință nu sunt reprezentate de câte un arc de cerc regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Cele două segmente de circumferință nu sunt reprezentate de câte un arc de cerc regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite. Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1,5-2 mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate. "Față articulară inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată de trohleea talusului, care este o proeminență articulară voluminoasă cu trei fețe: fața superioară a trohleei talusului, fața maleolară medială și fața maleolară laterală. "Fața superioară a trohleei talusului" mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată de trohleea talusului, care este o proeminență articulară voluminoasă cu trei fețe: fața superioară a trohleei talusului, fața maleolară medială și fața maleolară laterală. "Fața superioară a trohleei talusului" mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa 120° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată de trohleea talusului, care este o proeminență articulară voluminoasă cu trei fețe: fața superioară a trohleei talusului, fața maleolară medială și fața maleolară laterală. "Fața superioară a trohleei talusului" mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa 120° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat. Elementele acestui scripete sunt următoarele
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
concav în sens transversal, mai mult lung decât lat. Elementele acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri inegale (cel mai mare fiind cel lateral), un șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă. Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei. "Fața maleolară laterală a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
următoarele: două povârnișuri inegale (cel mai mare fiind cel lateral), un șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă. Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei. "Fața maleolară laterală a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. "Fața maleolară medială a talusului" este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
fața articulară inferioară a tibiei. "Fața maleolară laterală a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. "Fața maleolară medială a talusului" este ușor excavată și are forma unei virgule culcate, care are capul înainte și coada înapoi. Ea se articulează cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Capsula articulară ("Capsula articularis") este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. "Fața maleolară medială a talusului" este ușor excavată și are forma unei virgule culcate, care are capul înainte și coada înapoi. Ea se articulează cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Capsula articulară ("Capsula articularis") este formată din două straturi: unul extern, stratul fibros
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
sinovială. "Stratul fibros al capsulei articulare" este un manșon fibros, care se inseră la periferia cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular (în afară articulației) cele două maleole, iar în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin. Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este mult mai laxă și mai subțire, dar rezistentă, în partea anterioară și posterioară. De capsulă aderă intim tendoanele mușchilor extensori, care o feresc de a
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
între oasele gambei, pentru sindesmoza tibiofibulară. Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale ("Ligamentum collaterale laterale articulationis talocruralis") este așezat pe fața laterală a articulației, pe care o întărește. Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este constituit din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. Fasciculul anterior sau "ligamentul talofibular anterior" ("Ligamentum
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]