30 matches
-
dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
mare parte a habitatului pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România că specii vulnerabile, periclitate sau critic
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de deșert (Populus euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de mare Juncus maritimus sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum și specii de Suaeda. Dintre mamiferele erbivore în toate zonele
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]