107 matches
-
P. pasiv *Compilație după: 1. Martinou J.A. 1995; 2. Alien, Fr. și colab., 1997; 3. Helts S.W. 1998, 4. Dănăilă N. și colab. 1999, 5. Savill J. și colab. 2002, 6. Slauson D.D., Cooper B.J. 2002. IOAN PAUL20 TANATOLOGIA TISULARA Nivelurile de structuralizare a organismelor animale sunt: celulele, organele și sistemele organice. Am prezentat câteva aspecte ale morții celulare. Începe prin moartea celulară programată genetic și participă efectiv la sculptarea diferitelor forme de organe, în raport cu specificul funcțional al acestora
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
organ sau de la țesut la țesut, în raport de structură histologica a acestora și etiologia procesului necrotic. Sunt tipice focarele de necroza ale ficatului produse de tetraclorura de carbon, sau de infecțiile clostridiene; necroza din corticala rinichilor, rezultat al TANATOLOGIA 21 obliterării ramurilor arterei renale - infarctul alb, necroza mușchilor din hiposelenoza tuturor speciilor în boală mușchilor albi, a maniamentelor adipoase de la taurine, etc. Necroza de coagulare propriu-zisă se caracterizează prin focare de mărimea unei gămălii de ac - focare miliare - sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
variate aspecte la toate speciile de animale. GANGRENA Gangrena este o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată, umedă și gazoasa. Gangrena uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
asemeni posibilitatea calcificării focarelor necrotice cât și a intervenției diferiților germeni, cu transformarea focarelor în procese inflamatorii. Destul de frecvent de la nivelul teritoriilor necrozate sau gangrenate se pun în libertate cantități mari de toxine, care vor induce moartea generală a animalului. TANATOLOGIA 25 MOARTEA GENERALĂ Moartea celulară extinsă la întregul organism conduce la încetarea vieții acestuia, la instalarea morții organice, a morții totale, decelabila macroscopic. În raport cu momentul ciclului vital în care se produce, moartea poate fi: tardivă și prematură sau patologica. Moartea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dar și lipsa de oxigen, apa sau diferite substanțe nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în cazul electrocutării, înecului, inhalării de gaze nocive, intoxicării cu stricnina - moartea subita sau apoplectiforma; - treptat, cum se constată în majoritatea proceselor patologice - moartea lentă. Cauzele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fiziopatologic se caracterizează printr-o insuficientă oxigenare a țesuturilor, reducerea tensiunii arteriale, fenomene de staza periferica, dispnee mai mult sau mai putin accentuată etc. Este rar semnalată la animale și numai de către unii cercetători la om (Scripcaru G., 1988, 1993Ă. TANATOLOGIA 29 2. Fază de agonie sau agonia - vită reducta - este perioada de 1-2 ore, dar și de 2-3 zile în care se duce lupta dintre viață și moarte, zbaterea vieții în ghearele morții (Emil Ciorană sau golul dintre viața care
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cadavrului; 2. rigiditatea și rezoluția; 3. acidifierea; 4. modificările globilor oculari; 5. hipostaza și petele hipostatice; 6. coagularea post mortem a sângelui; 7. deshidratarea. III. Fenomene cadaverice tardive sau dezintegrante: 1. autoliza; 2. hemoliza, imbibiția și petele cadaverice; 3. putrefacția; TANATOLOGIA 31 IV. Fenomene cadaverice conservatoare: - macerația; - mumifierea; - saponificarea; - lignificarea și pietrificarea; - congelarea; - îmbălsămarea. I. Fenomenele cadaverice abiotice imediate. Constituie primele semne ale morții biologice. Cum activitatea nervoasă reprezintă una din lațurile triadei vitale, încetarea acesteia se vă exterioriza prin: pierderea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
doar după 6-12 ore de la moarte. Rigiditatea cadaverica (rigor mortisă este expresia unei contracții susținute a musculaturii netede, miocardice și striate. Ea este datorată unui complex de reacții biochimice la nivelul sarcomerelor, reacții asemănătoare celor care se produc în timpul contracțiilor TANATOLOGIA 33 musculare din timpul vieții. În timp ce în fibrele musculare vii, succesiunea fenomenelor de contracție și relaxare este legată de procesele ciclice de degradare și resinteză a ATP și a glicogenului, după moarte, resinteza ATP devine imposibilă prin degradarea definitivă a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
proceselor distructive autolitice care se produc în cadavru după moarte, starea de rigiditate lasă locul rezoluției (resolutio mortisă, proces prin care se înțelege o stare de relaxare a musculaturii corporale cu revenirea mobilității articulațiilor. Ea este consecința dizolvării legăturilor actino TANATOLOGIA 35 miozinice și a deblocării, astfel, a filamentelor de actină și miozina, care își pot relua glisarea. Rezoluția se instalează în 12-30 ore vară și 24-48 ore iarnă, în aceeași ordine în care s-a instalat și rigiditatea și este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea peste suprafață de secțiune cu un burete ud. Echimozele TANATOLOGIA 37 postmortale cedează sângele sub forma unor mici coaguli, pe când cele din timpul vieții, nu. Pe de altă parte, ultimele se oxidează în contact cu aerul și au un aspect mai neregulat și adesea arboriform prin infiltrația sanguina mai abundență
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
zona medulara, tiroidele, ficatul, mucoasa digestiva, epiteliul tubilor uriniferi și cel al retinei sunt deosebit de sensibile și la nivelul lor fenomenele autolitice sunt precoce. Dimpotrivă, organele bogate în țesut conjunctiv sunt mai rezistente și se autolizează mai lent. Importantă acestor TANATOLOGIA 39 elemente este deosebită atât din punct de vedere macroscopic cât și microscopic. Hemoliza, imbibiția și petele cadaverice. Sângele coagulat cât și cel necoagulat, după o perioadă variabilă de timp (în general concomitent cu rezoluțiaă suferă hemoliza. Se pun astfel
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în cenușă vulcanică și de asemenea congelarea la poli. Merită reținută sublinerea lui Scripcaru G. (1988Ă că „fenomenele conservatoare constituie ultimele servicii aduse de moarte vieții" căci prin cercetarea creierelor lignificate cu o vechime de 7500 ani s- au putut TANATOLOGIA 41 evidenția fragmente de ADN, mitocondrii, etc., dovezi ale existenței vieții. Împiedicarea fenomenelor distructive cadaverice se face prin îmbălsămare, operație puțin practicată în medicină veterinară. Ea constă în fixarea organelor și a țesuturilor cadavrului prin injectarea de formol sub presiune
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
humaine, Maloine, Paris, 1903; Mihăilescu M. - Anatomie patologica. Lito, Fac. Med. Vet., București, 1942; Mornex F. și colab. - Revue du practicien, Paris, 44, 8, 1003-1010, 1994; Murphy F.J. și colab. - Current Opinion în Pharmacology, 3, 412- 419, 2003; Paul I. - Tanatologie Medico-Legală Veterinară. În Medicină Legală Veterinară (Tr. Enache, coord.Ă vol. I, 133-266, Ed. All, București, 1995; Paul I., Coțofan O. - Apoptoza sau moartea celulară programată. Lucrările șes. St. anuale a F.M.V. Iași, 1993; Pellegrini N. - Tecnica delle autopsie. UTET
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și agregării plachetare TXA2 TXB2 Plachetele Leucocitele Vasoconstricție Agregare plachetară LTB4 Granulocitele neutrofile Macrofagele Mastocitele Chemotaxie Creșterea permeabilității, secreția de ÎL-1 Fagocitoza LTC4 LTD4 Macrofagele Granulocitele neutrofile Bronchoconstricție Vasodilatație venulară Vasoconstricție arteriolară IOAN PAUL60 ROLUL CASPAZELOR Am aratat în capitolul Tanatologie că familia caspazelor are cel putin 14 membri, dintre care 8 participa la inducerea și desfășurarea apoptozei, iar 6 caspaze - 1, - 4, - 5, - 11, - 12 și - 13 (Murphy și colab., 2003Ă sunt implicate în desfășurarea inflamației. În această direcție considerăm
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
biochimia, biofizica). Există o interdisciplinaritate de metodă, în sens larg: metodele disciplinelor matematice și mai recent, ale informaticii se aplică în studiul statisticilor realizate în sfera medicală. Medicina legală este un alt exemplu de interdisciplinaritate epistemologică: activitate medico-legală, medicina legală, tanatologia medico-legală, raportul de cauzalitate, traumatologie medico-legală, expertiza medico-legală, regimul juridic in alcoolism, expertiza medico-legală de amânare, expertiza medico-legală a capacității de muncă, expertiza medico-legală a filiației etc. Conexiunile conceptuale, informaționale, metodologice dintre medicină, ca disciplină- recipient și disciplinele-sursă sunt auxiliare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care omenirea a traversat-o, începând cu perioada respectivă, Elisebeth Kübler-Ross (1969/2008), printr-o lucrare-ancoră Despre moarte și a muri, valorificând câteva prestații meritorii (dar izolate) a pus bazele unei științe insolite, dar atât de necesare, care se numește tanatologie. începând cu acei ani, stupidele cenzuri proferate la adresa acestui subiect s-au volatilizat treptat, ridicând ecluze, degajând terenul și, mai ales, impulsionând cercetările din domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
susținut că procesele neuronale din creier nu condiționează apariția conștiinței, dimpotrivă, aceasta din urmă, coordonează funcționarea sistemului nervos. în plus, travaliul îndelung și devotat de la căpătâiul bolnavilor terminali (metodă regală pentru a descifra tainele morții), i-a determinat pe toți tanatologii de calibru să adere fără dubii la ideea supraviețuirii spiritului uman după moartea trupului, ceea ce consonează perfect cu tradiția ezoterică de pretutindeni. Iar cuvintele formulate de E. Kübler-Ross (2010, p. 201) sunt pe deplin edificatoare: „înainte să lucrez cu pacienți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2010, p. 201) sunt pe deplin edificatoare: „înainte să lucrez cu pacienți aflați pe moarte, nu credeam că există o viață după moarte. Acum însă cred într-o astfel de viață, dincolo de orice umbră de îndoială”. Prin contribuțiile concertate ale tanatologiei, psihologiei transpersonale, biologiei moleculare, fizicii cuantice etc. s-au sedimentat o serie de argumente, din ce în ce mai riguroase din punct de vedere metodologic, care atestă că moartea nu înseamnă distrugere integrală, neantizare, deoarece spiritul uman supraviețuiește corpului. Desigur nu vom invoca exhaustiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de medicină legală precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de medicină legală (ANEXA III) 1.7. Evaluarea cunoștințelor teoretice și practice se va face: 1.7.1. La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirurgie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico-legală, etc.). Examen scris și oral, nota minimă: 7 1.7.2. La sfârșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă: 7. Eliminatoriu pentru a putea intră în anul următor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar 3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății Publice Anexa I. Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea medicină legală și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu 1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni Cursuri predare conform programei analitice (100 ore). 1.1. DEFINIȚIE Definiție: știința care se ocupă cu studiul asupra morții și semnelor morții precum și a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieții. 1.2. DURATA: 6
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
2. DURATA: 6 luni 1.3. STRUCTURA STAGIULUI 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate 1.3.2. Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). 1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem 1.4. CONȚINUTUL STAGIULUI 1.4
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). 1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem 1.4. CONȚINUTUL STAGIULUI 1.4.1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului Tematica lecțiilor conferință 1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medicolegale. 2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. 3. Legea privind organizarea și funcționarea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
20 cazuri 2. Organizarea și managementul instituțiilor medicale Manopere: 5 cazuri 3. Managementul bazelor de date Manopere: 5 cazuri Anexa II. Liste de baremuri privind necesarul minim de execuții tehnice stabilit medicilor pe perioada pregătirii de specialitate (medicină legală) I. Tanatologie și Patologie medico-legală 1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. - Manopere: 100 execuții 2. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
muncitorilor prevăzuți la lit. B pct. 3; 3. personalul din cabinetele medicale de psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă, precum și personalul din laboratoarele de sănătate mintală. D. Spor de 50% din salariul de bază: 1. personalul care lucrează la histopatologie, toxicologie medico-legală, tanatologie, genetică medico-legală, în cabinetele de medicină legală, compartimentele de medicină legală, laboratoarele de medicină legală, precum și în celelalte structuri medicale din institutele de medicină legală și din serviciile de medicină legală județene; 2. personalul care lucrează în celelalte compartimente din
REGULAMENT din 7 iulie 2005 (*actualizat*) privind acordarea sporurilor la salariile de baza în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 115/2004 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169382_a_170711]
-
muncitorilor prevăzuți la lit. B pct. 3; 3. personalul din cabinetele medicale de psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă, precum și personalul din laboratoarele de sănătate mintală. D. Spor de 50% din salariul de bază: 1. personalul care lucrează la histopatologie, toxicologie medico-legală, tanatologie, genetică medico-legală, în cabinetele de medicină legală, compartimentele de medicină legală, laboratoarele de medicină legală, precum și în celelalte structuri medicale din institutele de medicină legală și din serviciile de medicină legală județene; 2. personalul care lucrează în celelalte compartimente din
REGULAMENT din 7 iulie 2005 (*actualizat*) privind acordarea sporurilor la salariile de baza în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 115/2004 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199276_a_200605]