1,982 matches
-
Cristina ca pe ochii mei din cap, dar cum să-i fi răspuns eu ei, când o luam de la școală, când mă întreba cu ochișorii ei de veveriță trecând prin mine ca lama de cuțit: -Tu de ce nu ești tânără, tanti Adina? Mămicile toate sunt tinere, dar matale ești mai bătrână.... Nu-i plăcea deloc și încerca să se îmbrace tinerește, să arate cât de cât bine, să se machieze, ruj de buze întotdeauna, ba se și vopsise roșcată o dată, doar-doar
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
Violeta primea un telefon și dispărea ca-n farmec, așa cum și apăruse, te pupă mama, trebuie să plec că nu mai prind cursa de vineri sau de luni, mereu erau alte zile, să fii cuminte și s-o asculți pe tanti Adina, iubita mea, te sună mama cât de curând și îți trimit păpușică și ciocolată, pa, tanti, pa! Și chiar așa făcea Violeta, trimitea jucării și dulciuri, și bani întotdeauna, da' nu suna decât din an în paștele mă-sii
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
plec că nu mai prind cursa de vineri sau de luni, mereu erau alte zile, să fii cuminte și s-o asculți pe tanti Adina, iubita mea, te sună mama cât de curând și îți trimit păpușică și ciocolată, pa, tanti, pa! Și chiar așa făcea Violeta, trimitea jucării și dulciuri, și bani întotdeauna, da' nu suna decât din an în paștele mă-sii de iresponsabilă și tot ei, Adinei, îi venea asta mică plângând noaptea în pat și strigând după
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
pat și strigând după mamă-sa. -E plecată, puiule, în lumea largă, da' ea te poartă, iubito, în suflet și uite ce ursuleț drăguț ți-a trimis de-acolo, uite ce girafă lungă sau ce cățel de pluș.... hai la tanti să te sărute și dormi, păsărică dulce, că mâine e școală. Cu vremea, se obișnuise Cristina și cu stilul inconfundabil al mamă-si, cu venirile și cu plecările intempestive, ai noroc, Violeta, că fetița asta e un înger și măcar
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
de puține ori pe stradă, Adina, atunci când se nimereau împreună tustrele... Le lăsa să meargă în față și le observa de la distanță, fluturașul și omida! Adinei îi dădeau lacrimile și dacă aia mică, mai grijulie, se întorcea strigând-o, hai, tanti, mai repede, de ce rămâi mereu în urmă, intra repede într-un magazin ca să aibă timp să-și revină și să-și compună altă expresie, doar-doar o mai păcăli-o pe Cristinica. Violeta, în schimb, călca sigur și nu se împiedica
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
mâncarea omenească și m-aș întoarce bucuros la prima mea hrană minunată și care mi se potrivește, cuvintele. Cred însă că între timp chiar am pierdut războiul și am devenit altul, mă hrănesc și eu cu ce se hrănesc toți. Tanti marioara Tanti marioara a spus visătoare: "Eu uit totul, încurc totul, nu țin minte nimic, nici măcar suferința, sunt ca râul pe luciul căruia nu rămâne nicio urmă, curge înainte senin, netulburat." După ce a rostit aceste cuvinte, a izbucnit în râs
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
și m-aș întoarce bucuros la prima mea hrană minunată și care mi se potrivește, cuvintele. Cred însă că între timp chiar am pierdut războiul și am devenit altul, mă hrănesc și eu cu ce se hrănesc toți. Tanti marioara Tanti marioara a spus visătoare: "Eu uit totul, încurc totul, nu țin minte nimic, nici măcar suferința, sunt ca râul pe luciul căruia nu rămâne nicio urmă, curge înainte senin, netulburat." După ce a rostit aceste cuvinte, a izbucnit în râs cu glas
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
vrea să-și strângă că buldozerele sunt afară, nu mai e timp, începe demolarea casei sale, șantierul blocului întârzie din pricina încăpățânării ei, nu-și pot realiza planul... Și chiar au trecut la fapte: au vrut s-o gonească din casă. Tanti marioara a țipat ca din gură de șarpe. Sau de tigru, sau de lup. S-a pus jos și n-a vrut să se miște din loc. |ia nu s-au lăsat: i-au înghesuit într-o valiză câteva lucruri
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
întâmplare, haine, prosoape, câteva tacâmuri de argint, fețe de masă. Au învelit-o cu forța într-o haină de blană peste capotul de mătase și au aruncat-o în stradă. Câinele rex credincios a-nsoțit-o lătrând ca apucatul. Suferința, despre care tanti marioara crezuse toată viața că o ocolește, a izbit-o într-o clipă, s-a răzbunat, cu vârf și îndesat! De atunci, în stradă a locuit tanti marioara: vara și iarna, o vedeai ici-colo prin craiova, cu haina ei de
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
-o în stradă. Câinele rex credincios a-nsoțit-o lătrând ca apucatul. Suferința, despre care tanti marioara crezuse toată viața că o ocolește, a izbit-o într-o clipă, s-a răzbunat, cu vârf și îndesat! De atunci, în stradă a locuit tanti marioara: vara și iarna, o vedeai ici-colo prin craiova, cu haina ei de blană, cu câinele ei din ce în ce mai costeliv și mai neputincios, cu valiza ei murdară în care aduna tot soiul de nimicuri. Adeseori se oprea în english-park și privea
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
-o în fața blocului celui urât, înghețată. Câinele său o veghea tăcut. N-am fost în stare nici măcar să plâng. Mi se încleștaseră dinții, gata-gata să o iau și eu razna. Însă povestea ei nu s-a încheiat. După o vreme tanti marioara mi-a reapărut în fața ochilor. Apoi, a devenit o regulă: Când și când, se ivește și zice "Eu uit totul, încurc totul, nu țin minte nimic, nici măcar suferința, sunt ca râul pe luciul căruia nu rămâne nicio urmă, curge
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
urmă, curge înainte senin, netulburat." Pe urmă râde. Alteori zice Angelo, vine demolarea peste noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață care știe, m-aș
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
înainte senin, netulburat." Pe urmă râde. Alteori zice Angelo, vine demolarea peste noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață care știe, m-aș lămuri. Dar
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Pe urmă râde. Alteori zice Angelo, vine demolarea peste noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață care știe, m-aș lămuri. Dar n-am cum
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
un unic vorbitor!...). Peregrin prin trecutul meu, peregrin cucerit de acest drum care se făurește pe măsură ce înaintez pe el, caut migălos pepitele de aur din memorie, mierea strălucind în unghere umbrite, lumina incomparabilă ce așteaptă uitată în creierul meu. Pe tanti mary așa o văd: fragilă, delicată, are o privire arzătoare și o piele translucidă, de sfântă. În momente diferite (în curtea casei sale de la cioroiași, pe pajiștea verde, sub nuc, la umbră, degustând dulceață de vișine și bând apă proaspătă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
cioroiași, pe pajiștea verde, sub nuc, la umbră, degustând dulceață de vișine și bând apă proaspătă scoasă din fântâna de alături; sau acasă la noi, la calafat, în sufrageria modestă; sau la craiova, venită în vizită, ca și mama, la tanti marioara...), ea rostește totdeauna aceeași frază (i se adresează de fiecare dată mamei): "Angelo, dacă aș putea eu să dau timpu-napoi!..." Are un mod special de-a vorbi: cuvintele ei sunt cumva lăcrimoase, parcă lichide, curg cum curge pârâiașul sau
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
te plimbi prin viața ta, încoace și-ncolo, ca pe bulevardul cu castani din centrul orășelului nostru. Iar când ajungi într-o zonă care nu-ți place, o zbughești și te așezi în altă parte, ocolești răul. Mă uitam la tanti mary cu infinită admirație și mă întrebam: "Oare, dacă tot vorbește mereu despre asta, ea o fi reușit să dea, măcar puțin-puțin, timpu-napoi?" Eu bănuiam pe atunci că da. Și se pare că nu m-am înșelat pe de-a-ntregul
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
o adevărată zgardă de câine. Îl iau de o parte și îl întreb direct: "- Ia zi moșule, unde găsesc și eu niște "marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
din Brăila stau fragmente dintr-o istorie, instantanee dintr-un destin. O lumină divină se revarsă asupra lor tandru, învăluitor. Și în chioșc, fanfara cîntă doar pentru auzul meu, "barca pe valuri plutește ușor...", nimeni nu mai știe nimic de tanti Elvira, mă cufund în noapte, pe un drum întunecat ce mă duce înapoi în București, în țara mea care nu există, Dimi nu răspunde la telefon. Un marinar îmi zîmbește pișicher.
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
își ascunde crizele de ulcer și tentativele eșuate de a se lăsa de fumat, dar nici preocupările stilistice sau incertitudinile în ce privește informațiile legate de personajele sale. Autoironia caracterizează fiecare apariție a vocii auctoriale la nivelul textului: ,Se prea poate ca tanti Jeni să nu-mi fi relatat atît de detaliat episodul nunții, dar, în fotoliul din camera ei de zi, am ajuns la concluzia că, așa cum ulcerul e un dușman al dialogului, brandy-ul e un aliat al imaginației, probabil unul
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
ascunsă, în amalgamul de timpuri cîntărite foarte diferit. Pentru Petruș, arheologul tînăr căzut în patima monografiilor, durata se măsoară cînd în folii de ranitidină sau în intervale care-l despart de următoarea criză de ulcer, cînd în flirturi întîmplătoare. Pentru tanti Paulina, în microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu care cad, sigur fiindcă așa a ieșit în cărți, din spărturi în pereți. Pentru călugărul Onufrie, zis Gherghe, zis demult Moțatul, în cît îi ia să crească smocului ca de
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte boul Marii e tot bou pe un orificiu plat nu-ncape un alivanti el iubește indiscret și incestuos o Tanti cu un sfert de duduiță și o clipă onanistă nu poți face vreo halviță: dar În rime doar există virgulă și de la cap ca un limax balerin ce-a-nghițit un handicap printre tufele de crin preoții nu pot ierta gândul care
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
din pat și nici măcar să țipe. Cel care Îndrăznea era făcut totuna de vânătăi. Un fel de teroare se așternuse peste Întreaga clădire. Spre seară, personalul a fost adunat Într-o ședință de partid. Fără nici un comentariu, pentru fapta săvârșită, tanti Maria a fost sancționată și mutată disciplinar la o altă creșă. Nu i-a picat bine, mai ales că din salariul ei, oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și extenuantă. Am lăcrimat pe ascuns când am
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
nenorocitule, că-mi pare rău! Nu sunt ca tine! Până mâine... Până mâine!? După tine, până mâine poate să și crape! Știi tu? Și dacă o crăpa... A murit el, Stalin! Ai auzit, fă, de Stalin? ...Ai auzit pe dracu! Tanti Nicolița m-a luat În brațe și am ieșit. În urma noastră, am auzit supraveghetorul urlând. Și voi ce căscați, bă, gura? În genunchi, că v-a luat mama dracu! Pute lumea de putori! ...Și voi la fel! Fir ați ai
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
A Toată noaptea au pieptănat-o: nașa Lena, verișoara Pulheria, mătușa Zizi și tanti Sofica. îi împletesc părul. Părul ei este negru, la soare se înroșește. Se înroșesc și cele cîteva fire albe. Cîteva. Poți să le numeri pe degete. Ea nu mai doarme de mult. Cîte una mai ațipea cu pieptenii în mînă
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]