83 matches
-
formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
a fost următoarea: Anca Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Anca Munteanu, Lazăr Novak, Elena Jurjescu Todi, Mircea Cârtișoreanu, Stana Stepanescu, Otilia și Neluțu Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
muzică populară. Articolul 4 Se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a următorilor: - Angela I. Buciu, solist vocal muzică populară, Sălaj; - Lucretia Ciobanu, solist vocal muzică populară; - Maria Ciobanu, solist vocal muzică populară; - Dumitru Farcaș, solist muzică populară, taragot; - Paul C. Felican, tehnician-arhitect, restaurator, București; - Nicolae Furdui Iancu, solist vocal muzică populară; - Maria Gh. Haiduc, solist vocal muzică populară, Oradea; - Irina Loghin, solist vocal muzică populară; - Sofia Micu (Vicoveanca), solist vocal muzică populară; - Ionela I. Prodan, solist vocal muzică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
prevăzută în curriculumul la decizia școlii (CDȘ). IV. SECȚIA FOLCLORICĂ a) Instrumente populare*1) ... Numar de ore/săptămână Disciplina Clasa a IX-a Clasa a X-a Educație artistică specializată ---------- *1) Instrumentele populare care pot fi studiate sunt: țambal, acordeon, taragot. Pentru elevii claselor a X-a din anul școlar 2009-2010, naiul se poate studia în continuare ca instrument popular. *2) Disciplina principală de specialitate. Pentru disciplina Instrument principal, în afara celor două ore prevăzute în curriculumul diferențiat (CD) se alocă și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră. 4. Ansamblul coral, instrumental, orchestral, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în 3 ore/săptămână, astfel: - pregătire pe grupe sau pe partide, cu un efectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
specializată --------- *1) Disciplina principală de specialitate. *2) Instrumentul la alegere poate fi selectat din următoarea listă: instrumentele orchestrei simfonice, pian, orgă, chitară, saxofon. 4. SECȚIA FOLCLORICĂ a) Instrumente populare*1) ... --------- *1) Instrumentele populare care pot fi studiate sunt: țambal, acordeon, taragot. Pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a din anul școlar 2009-2010, precum și pentru elevii clasei a XII-a din anul școlar 2010-2011, naiul se poate studia în continuare ca instrument popular. Numar de ore/săptămână Disciplina Clasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe or��. 4. Disciplinele Ansamblu coral, orchestral, instrumental, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în 3 ore/săptămână, astfel: - pregătire pe grupe sau pe partide, cu un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
scena Casei de Cultură a Sindicatelor. La Casei de Cultură a Sindicatelor începeau să vină să concerteze ansambluri renumite, de exemplu, Corul Filarmonicii din Cluj-Napoca a concertat în comun cu Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare. La începutul secolului XX, clarinetul și-a început cariera în muzica de jazz, bucurându-se de atenție în stiluri diferite ale genului (New Orleans, cool jazz). Genurile rock și pop l-
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
mai dificilă decât la alte filme, din cauza faptului că a trebuit să se apropie de realitatea țărănească descrisă. Muzica a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci), interpretul la taragot fiind Dumitru Fărcaș (creditat Dumitru Fărcașu). Rolul lui Ilie Moromete i-a fost oferit inițial de regizor lui Gheorghe Dinică, un actor care interpretase roluri negative în cele mai multe filme. Dinică a acceptat în prima fază, dar a renunțat ulterior la
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica românească, cântărețul și naistul Fănică Luca surprinde trăsături atât ale folclorului, cât și din muzica ușoară la modă) și muzica de jazz. Acesta din urmă a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adică saxofonul sopran și alte saxofoane, clarinetul, contrabasul ș.a.) și pentru stabilirea structurii secției ritmice (în mod deosebit „mersul” contrabasului din muzica swing a inspirat dezvoltarea unui nou stil la contrabas). Interesant este de remarcat cum aceste trăsături sunt redate
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi. Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, învață autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului. și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu
Dumitru Fărcaș () [Corola-website/Science/303381_a_304710]
-
și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul 1953
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
dată pe o scenă, interpretând la acordeon cântecul celebru ”Prin pădurea bradului”, iar la Căminul Cultural, cântând și la chitară, într-un spectacol de sfârșit de an școlar. În familie au mai primit instrumente și cei 2 frați, Gheorghe un taragot și Sandu un set de tobe, singurul care cântă alături de artist și acum, fiind Gheorghe.Trairile de la țară din copilărie au avut impact asupra a ceea ce a urmat, atât în comportament, cât și în compunerea pieselor muzicale. Din anul 1976
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri. În Primul Război Mondial, pe frontul italian, reușește să oprească lupta cântând la taragot „La Paloma” și câteva cântece românești. A fost aplaudat și ovaționat de ambele părți. Vine la București, împreună cu familia, în 1923. Aici cântă mulți ani, la început în restaurantul-hotel „Regina” (vis-a-vis de Tribunal), apoi în Piața Amzei. S-a bucurat
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
bateristul Enric Canada, se desfășoară seducătoarele contorsiuni improvizatorice ale lui Marc Egea și Jordi Molina. Aceștia utilizează două instrumente de tradiție în Catalunya: zanfona (o flașnetă portativă, dând uneori impresia unui "moog synthesizer" medieval) și, respectiv, tenora (un fel de taragot cu ancie dublă și corpul dintr-un lemn de culoarea fagotului). Depășind pura excentricitate timbrală, grupul catalan prelucrează vechi melodii autohtone cu maxim fler jazzistic. Institutul Polonez din București i-a prezentat la Chișinău pe remarcabilii Jacek Namyslowski/trombon, Lukasz
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor, Timișoara, 1997; Octavian Goga și mesianismul, Timișoara, 1998 ; Domnul Eminescu sosește iarna, Timișoara, 2000; Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac), Timișoara, 2000; Peregrin prin Siberia,Timișoara, 2001; Cântece de pe spada Iancului, Timișoara, 2002; Orfeu s-a născut în Banat (Viața romanțată a lui Ion Luca Bănățeanu), Timișoara, 2003. Ediții: Virgil Birou, Răzbunarea lui Stolojan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
de la Motrici la Pîrțu, adică vreo sută și ceva de metri. Uneori banda cobora cîntînd, alteori trăncănind și rîzînd. În primul caz, atenția mea se concentra asupra trompetistului și taragotistului. Deoarece în anumite momente erau îndreptate către cer, trompeta și taragotul mi se păreau instrumente solare. La sunetul lor vibram, mă umpleam de elanuri. În schimb, aproape că nu băgam în seamă vioara, iar toba și bombardonul îmi evocau ceva leneș și comic. Alți copii se țineau de bandă, o însoțeau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sorocu și Prălocu“ la Festivalul de Folclor de la Bremen și München și multe altele. A format și modelat în tainele artei muzicale numeroși soliști vocali, interpreți binecunoscuți azi: Vasile Conea, Elena Moldovan, George Adam, Eugenia Eurelaru, precum și instrumentiști: Silviu Golban (taragot), Costel Moldovan (vioară), Mița Juchescu (acordeon), Cristi Juchescu (orgă), Alexandru Abraham (contrabas), Ion Marian (saxofon), Ionel Bogdan (saxofonist și dirijor al orchestrei). Pentru devotamentul față de orchestră și profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul anilor în formarea unei
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]