89 matches
-
bateristul Enric Canada, se desfășoară seducătoarele contorsiuni improvizatorice ale lui Marc Egea și Jordi Molina. Aceștia utilizează două instrumente de tradiție în Catalunya: zanfona (o flașnetă portativă, dând uneori impresia unui "moog synthesizer" medieval) și, respectiv, tenora (un fel de taragot cu ancie dublă și corpul dintr-un lemn de culoarea fagotului). Depășind pura excentricitate timbrală, grupul catalan prelucrează vechi melodii autohtone cu maxim fler jazzistic. Institutul Polonez din București i-a prezentat la Chișinău pe remarcabilii Jacek Namyslowski/trombon, Lukasz
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) și b) . Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta pentru susținerea probei I și probei a II-a la pian. ... 4. Instrumente populare - nai, țambal, taragot, acordeon, saxofon Proba I Recital instrumental: a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite de
ANEXE din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259155]
-
sub titlul Anniversary Song, cântat apoi de Crosby și de Sinatra, iar în Franța de Quintetul Hot Club. Maria Tănase, cântând în franceză, înregistrare făcută la Paris în 1950 și încununată în 1965 cu Marele Premiu al Academiei Charles-Cros. Străvechiul taragot, simbol al luptei antihabsburgice a maghiarilor interzis de Iosif al II-lea, azi obiect de muzeu în Ungaria, dar uzual în Transilvania, instrumentul cu care Dumitru Fărcaș a luat același premiu ca Maria Tănase. Pățaniile Saniei cu zurgălăi pe care
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
ele ca Haralampy la soacră-sa când s-a întors dintr-o vizită la Botoșani însoțită de patru nepoței gemeni în vârstă de 3 ani, fiecare component al cvartetului fiind dotat cu câte o trompețică-jucărie care scotea sunete cam cât taragoturile lui Dumitru Fărcaș și Luca Novac, Taraful de la Vața și cimpoiul lui Marin Chisăr la un loc în timpul emisiunii ,Tezaur folcloric". Acestea fiind datele problemei, în calitate de psihosociolg părând proaspăt picat în cap din arborele genealogic al gânditorului de la Hamangia, la
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
și „Expotim“, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. ( D. B.) Cursuri Universitatea Populară de pe lângă Casa de Cultură a Municipiului Timișoara organizează cursuri de limbi străine (engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă), de interpretare a muzicii la instrumente populare (taragot, clarinet, saxofon, acordeon, țambal, vioară), cursuri de dans sportiv și de societate, cercuri de pregătire profesională în domeniile design vestimentar, informatică, contabilitate computerizată, tehnică fotografică. Înscrieri la C.C.M. (str. Miron Costin nr. 2, Sala Lira), informații la telefonul 0256-498 214
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca-n cripta unui sfînt dintr-o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul taragotului care se prelingea peste cîmpie, și atunci aruncă țigara pe podea și o stinse cu cizma sa de husar căreia Îi fusese desprins pintenul. „Domnilor, sînt gata!“ Aleasă anume pentru simplitatea-i cazonă, scurtă ca ordin, fermă precum o sabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și pentru Dromichaites și Sfatul oamenilor buni și bătrâni, pentru Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Maramureș-plai cu flori, Din Țara Moților noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal și Ghiocel de la Dobrogea, Pentru talăngile vacilor și taragotul lui Fărcaș, pentru Rapsodiile de primăvară, Vara la țară, Emoție de toamnă, Iarna pe uliță, pentru bradul de Crăciun și ouăle de Paști, pentru Brătianu, Titulescu și Coposu, pentru cerul senin al Munteniei și pentru monahia Maria Oltea (mama lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a lungul carierei mele artistice am cântat alături de cei mai
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
etc. Nu lipsesc nici instrumentele muzicale, aduse la târg de specialiști renumiți: Sava Nicolae și Cernătescu Miron. Sava Nicolae, originar din Chișinău, stabilit din anul 2000 în Bistrița, este absolvent al Facultății de Clarinet, artist emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
și de absolvenți care au rămas în ansamblu și după terminarea studiilor: studenți, medici și un polițist, o adevărată familie unită prin dragostea pentru muzică, muncă, seriozitate, perseverență. Sunt specializați în muzică instrumentală, interpretată la vioară, braci, violoncel, contrabas, acordeon, taragot, clarinet, fluier, ocazional țambal. Își însușesc repertoriul soliștilor cu care cântă: Furdui Iancu, Veta Biriș, Sava Negrean, Dumitru Fărcaș, Cornelia Radocea, Laura Lavric, Daniela Condurache etc. Pe scena de la Gurghiu impresionează atât prin profesionalismul interpretărilor, ținuta scenică elevată, cât și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a inspirat și o parte din cântecele sale. Atât prin cântec, cât și prin profesia de medic și-a propus să aline sufletele oamenilor. Speciile muzicale preferate sunt romanțele și doinele. Adresează gânduri bune și mari spectatorilor. Dumitru Fărcaș, regele taragotului românesc, s-a născut în Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
spectatorilor. Dumitru Fărcaș, regele taragotului românesc, s-a născut în Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Total 30-33 31-33 30-33 30-33 NOTE SPECIFICE 1) Organizarea specializării pe secții și subsecții (se va analiza oportunitatea introducerii unei subsecții pentru jazz instrumental) Secții Subsecții I. Secția Interpretare instrumentală I.1. Instrumentele orchestrei simfonice, harpă, chitară, saxofon, nai, acordeon, țambal, taragot I.2. Pian, orgă clasică II. Secția Interpretare vocală II.1. Canto clasic II.2. Canto muzică pop - muzică de jazz II.3. Canto popular III. Secția Studii teoretice muzicale ... 2) Precizări privind curriculumul de specialitate (CS). Număr de ore/săptămână I. Secția Interpretare instrumentală
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299366]
-
1. Instrumentele muzicale care pot fi studiate în învățământul vocațional, profil artistic, specializarea muzică sunt următoarele: pian, orgă clasică, vioară, viola, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, corn, trompetă, trombon, tuba, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot și, de asemenea, canto (clasic, muzică pop și muzică de jazz, popular). ... 2. Predarea disciplinelor de specialitate se efectuează astfel: – individual, la disciplinele: Instrument principal, Instrument secundar, Instrument la alegere, Pian complementar, Acompaniament, Elemente de improvizație instrumentală, Corepetiție, Canto clasic
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299366]
-
harpă) și percuție; ... – din clasele a III-a sau a IV-a - instrumente cu corzi grave (violă, violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție; ... – din clasa a IV-a, pentru instrumentele de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot), instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă), instrumente populare (țambal și acordeon), cu respectarea prevederilor art. 31 . În acest caz, clasa a IV-a se constituie în an pregătitor; ... ... b) instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
IV-a se constituie în an pregătitor; ... ... b) instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu clasa a V-a sunt: – corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică, harpă); ... – instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot); ... – instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă); ... – instrumente de percuție; ... – țambal și acordeon; ... ... c) discipline noi principale care pot fi studiate, la specializarea muzică, începând cu clasa a IX-a sunt: – orgă clasică; ... – artă vocală interpretativă/canto clasic; ... – muzică
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
folcloric. Acesta a debutat cu o suită de dansuri de pe Valea Crișului, prezentate de membrii Ansamblului „Florile Bihorului" de la Palatul Copiilor și Elevilor, urmat de un moment muzical susținut de orchestra ansamblului formată din prof. Marius Marcu, conducătorul orchestrei, la taragot; insp. prof. Ioan Fluieraș, la acordeon; prof. Petru Șinca, la vioară cu goarnă, și elevul Ionuț Pop, la tobă. Frumoasele costume populare, mișcările ritmate și vocea inconfundabilă a tinerei interprete Anamaria Gal i-au ținut cu răsuflarea tăiată pe oaspeții
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) și b). Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta pentru susținerea probei I și probei a II-a la pian. ... 4. Instrumente populare - nai, țambal, taragot, acordeon Proba I Recital instrumental compus din: a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > DUMITRU FĂRCAȘ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > DUMITRU FĂRCAȘ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]