2,611 matches
-
alții startul și vin din viitor;dintr-o lume veche și pornesc spre altala care nu ajunge nici pana și nici daltalucrurile merg prost, nu e ceva nouparcă suntem trași la indigou:geaba batem iapa, geaba batem șauadacă are buruieni tarlaua!priviți la doamna care a trecut pe zebrăcă după două ore o să facă febrăundeva mai jos sau undeva mai sus,să nu ziceți că nu v-am spus!noi suntem de vină că părăsim școalaboala noastră-i banul și banul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
că arealul centrat de teritoriul României este locul de unde a pornit civilizațiile ce au urmat. Unele constatări vi le prezint: limba sanscrita, considerată limba arienilor conține peste 1000 de cuvinte românești așa cum sunt pronunțate astăzi. Ex:apă, sută, văduva, tată, tarla, cap, par, iubit, a iubi, prispa, etc. Istoricii susțin că arienii au venit din est, din India și se cheamă indo-europeni. Istoricii indieni susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
40.000 euro, de la un denunțător, cu titlu de mită, se arătă an comunicatul DNA. Moț Ion Florin a acceptat să primească acești bani pentru că, în virtutea funcțiilor deținute mai sus, să semneze/avizeze mai multe documente (planuri de încadrare în tarla și certificatele fiscale aferente) necesare denunțătorului pentru a înscrie în Cartea funciară dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 250 ha situat pe raza comunei Zărand. Istoria presupusului șantaj în care a fost implicat OTV și Dan Diaconescu
Primarul care ar fi fost șantajat de Dan Diaconescu, reținut de DNA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77844_a_79169]
-
cu gropi ale câmpiei camioanele Molotov cu prelată kaki și botul teșit, zdruncinau din arcurile tari la trecerea peste găurile din macadam, împroșcau în jur noroi și pietriș, mângâiau cu lumina galbenă a farurilor bolnave cocenii de porumb uscați pe tarla, gardurile căzute într-o rână, cumpenele obosite ale fântânilor și ici-colo pereții cu tencuiala căzută de la silozurile risipite și goale" (p. 116). Arania lui Daniel Drăgan este un fel de Yoknapatawpha sau de Jormania. Un ținut fictiv, pe care fiecare
Duhul lui Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6908_a_8233]
-
Nu mă lăsa! Nu mă lăsa, Arghi! D′apoi oi, Bădi, vrei să mă taie pe mine pentru tine? Vezi dacă nu ai treabă cum îți faci singur? Mai bine stai acasă, răcnind cât îl ținea gura. Mai la marginea tarlalei era și fiul său cu Rarița, nevastă-sa. Chimircan striga la Ion al lui ca să-l ajute. Văzându-se ajuns lângă nevastă și copil aceștia l-au liniștit, că nu a mai venit la noi, dar nici de măsurat ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de dezvoltare superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume țarc sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens juridic: gardul devine semn de proprietate.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată în revistă: Îți voi culege flori din constelații Să-ți fac din ele cununi, comuna mea, Că-n lutul tău găsesc comori de soare Cînd sap cu mama pe tarla... Ei, ce să mai zici?... Modificările redacției sînt destul de vizibile și nu degeaba s-a înfuriat Bărzăunul. Drept e și faptul că redactorul de la revista respectivă arăta într-o notă care introducea pe cititor în poezia Bărzăunului, că autorul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
degeaba s-a înfuriat Bărzăunul. Drept e și faptul că redactorul de la revista respectivă arăta într-o notă care introducea pe cititor în poezia Bărzăunului, că autorul este elev din mediul rural și că în timpul vacanței muncește alături de părinți pe tarla, dar asta nu l-a încălzit cu nimic pe Bărzăun. Ș-apoi, nici nu era adevărat. El nu lucra pe tarlale. Doar părinții săi lucrau la combinat. Și poate că n-ar fi fost așa de supărat, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cititor în poezia Bărzăunului, că autorul este elev din mediul rural și că în timpul vacanței muncește alături de părinți pe tarla, dar asta nu l-a încălzit cu nimic pe Bărzăun. Ș-apoi, nici nu era adevărat. El nu lucra pe tarlale. Doar părinții săi lucrau la combinat. Și poate că n-ar fi fost așa de supărat, mai ales că după apariția poeziei numele său era pomenit cu multă admirație de majoritatea locuitorilor din comună, dacă nu i-ar fi citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tu până vizavi. Ia să vedem dacă ai coaie. Numai că mai întâi te legăm la ochi și-ți băgăm dopuri în urechi. Și tu traversezi în goană când ai tu chef. Hai să vedem care-i mai șmecher pe tarlaua asta. Mă ascultă destul de absent, așa că nu-mi mai bat gura de pomană. S-a iscat un vânt, de nicăieri. Și vântul ăsta pompează o undă de energie în trupul lui obosit. Apasă pedala accelerației puțin mai tare. Ajunge la
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care astăzi este pe teritoriul comunei Tătăruși; - Bran - partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rezultate din tăierea Zăvoiului între calea ferată și drumul Bursuc Vale și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita dintre Heci și Tătăruși, în continuarea Pădurii Trestioara, spre sud; - La Marinescu - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, din Bursuc Vale; - La Poligon - loc mai ridicat, cam de 100 m, pe la mijlocul Coastei dintre Lespezi și Buda, unde a fost o unitate militară în care se făceau exerciții de tragere în preajma primului război mondial; - La Sâga - loc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
existat un Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai favorizate, principala tehnică de exploatare era tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice de exploatare a terenurilor agricole și posibilitatea folosirii lor an de an au condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]