444 matches
-
pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară China. Acesta este cel mai mare eveniment organizat în România, după summit-ul NATO, care a avut loc în urmă cu cinci ani. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești constă în construirea unei hidrocentrale în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea râului Someșul Cald în versantul stâng adiacent acumulării Tarnița, existentă. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) de la Tarnița-Lăpuștești ar urma
Cel mai mare eveniment politico-economic din România în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei mari proiecte cu care Ponta vrea să atragă China by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50562_a_51887]
-
loc în urmă cu cinci ani. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești constă în construirea unei hidrocentrale în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea râului Someșul Cald în versantul stâng adiacent acumulării Tarnița, existentă. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) de la Tarnița-Lăpuștești ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW, fiind formată din patru grupuri reversibile turbină-pompă. Construcția centralei presupune o investiție green-field în jur de 1,164 miliarde
Cel mai mare eveniment politico-economic din România în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei mari proiecte cu care Ponta vrea să atragă China by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50562_a_51887]
-
în investiții Investițiile străine se vor bloca, din cauza că nu există un climat favorabil. În plus, toate cele patru astfel de proiecte pot fi atacate de ecologiști. Pe langă Roșia, Guvernul se baza pe investițiile în lacul de acumulare de la Tarnița, pe gazele de șist și pe centrală de la Cernavoda. Nebunia avizelor de mediu și riscul unor noi manifestații sperie orice potențial investitor. Autostrăzile, podurile și canalul pe care vor să-l contruiască privății ar trebui să genereze un trafic de
După Roșia Montană, Greenpeace vrea și blocarea Cernavodă. Ciutacu, invitat să semneze petiția anti-reactoare nucleare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50846_a_52171]
-
Vilnius, mă tem că se pot produce răsturnări de situație dacă se întorc comuniștii la putere. - Știu că China ar avea disponibilitatea să investească circa 10 miliarde. Lucrurile trebuie privite cu prudență și realism. Dacă vom înșira lista de proiecte - Tarnița, canalul Bărăgan-Siret...- vor rămâne literă moartă. - Ne trebuie atenție, respectarea normelor europene (în relația cu China). Summit-ul trebuie privit cu profesionalism, este o șansă pentru România. S-a dat un semnal al Bruxelles-ului; atenție să nu ieșiți din
Băsescu la RRA: Am obligaţia să returnez bugetul în Parlament by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33974_a_35299]
-
cu Guvernul României. Vor fi semnate mai multe memorandumuri și acorduri. Printre memorandumurile semnate de Guvern se numără, potrivit HotNews: Proiecte energetice - memorandum cu tema: unele măsuri privind cooperarea cu Republica Populară China în domeniul energetic în vederea realizării proiectului Cheap Tarnița Lăpustești. -memorandum cu tema: unele măsuri privind cooperarea cu Republica Populară China în domeniul energetic în vederea realizării proiectului de tip "Green/Brown Field" pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari. - memorandum cu tema: unele
Vin chinezii. O delegație uriașă de oameni de afaceri și oficiali sosește la București. Trei proiecte gigantice by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34047_a_35372]
-
prima ploaie. Este de așteptat ca autoritățile să fi fost mult mai atente în privința lucrărilor la acest obiectiv sensibil. În plus, guvernul a anunțat că va continua lucrările la autostrada Bechtel și va demara, cu finanțare din China, sistemul energetic Tarnița, două proiecte majore pentru dezvoltarea economică. Mesajul este important mai ales pentru PSD, partid care a performat mai puțin în Transilvania, și mai ales în Cluj. Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, devine un atu al PSD în competiția pentru electoratul
A treia inaugurare a centurii Clujului, start în campania PSD pentru Ardeal by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/34041_a_35366]
-
Power Group. Cei doi miniștri au continuat discuțiile avute la Beijing, în 11 iunie, când au convenit ca partea chineză să investească în finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și în alte proiecte energetice (termocentrala de la Rovinari, acumularea de la Tarnița și Complexul Energetic Hunedoara). Ministrul Energiei, Constantin Niță, a anunțat că, până la sfârșitul anului, vor fi încheiate negocierile, astfel încât investițiile să demareze anul viitor. De asemenea, a confirmat că la Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă se va folosi tehnologie
Începe campania în PSD. Liviu Dragnea se laudă cu succesele lui Constantin Niță by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/29108_a_30433]
-
cu drumuri de pământ, rupte de ape, legătura se făcea anevoie. Mai lesnicioasă era legătura dea lungul văilor, până la capătul culmilor de deal, care dădea în altă vale: de pe Valea Dunavățului în Valea Berheciului pentru a ajunge din Lunca până la Tarnița sau Oțelești. Zona este lipsită de orașe, centre economice, administrative și culturale, acestea fiind așezate la extremități: Bacăul, dincolo de Siret, Bârladul și Vasluiul la limita estică, iar în sud Tecuciul și Galațiul. Comuna Filipeni este așezată în partea de nord-vest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944; între 1968-2009. Lucrarea dedicată satelor de pe Valea Dunavățului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa). Poiana Humarului era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români), ajungând pe înserat în vârful dealului numit Glodișoare, unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
faptul că alți învățători, preoți, judecători, din alte localități își trimit copiii la Postoi pentru pregătire, ca să reușească la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și Neculai Lupescu, Virgil Cernat, Constantin Cernat și alții), din Tarnița, Mărăști și Fruntești. Treptat, numele lui și a școlii Lunca ajunge să fie cunoscut de către profesorii liceelor, colilor normale din Bârlad, Piatra Neamț, Bacău și Iași. Gheorghe Postoi era 256 conștient de valoarea sa și cu oarecare notă de umor, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu uneltele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care ni L-a oferit, VIAȚA, noi Îl denigrăm prin comportamentul față de semenul nostru, OMUL ca ființă divină, prin asuprirea și distrugerea sa... Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii. Apoi pașii ne poartă pe meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țara Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de vizavi apare
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
fier. Astfel că noi metale trebuiau scoase la suprafață precum cuprul cu asociații săi mai slab reprezentați în aceste zăcăminte precum aurul și argintul. Dacă în zona Moldovei aveau să apară minele de la Leșul Ursului cu Uzina de Preparare de la Tarnița, în Banat avea să fie deschisă un nou centru minier chiar pe malul Dunării, la Moldova Nouă. Totuși alte centre ale cuprului mai mici erau și la Altân Tepe în Dobrogea, iar în Oltenia pe lângă marile exploatări de cărbune, avea
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
se mai minunau oamenii de aceste întâmplări ciudate, dar erau mulțumiți fiindcă nici o fiară nu venea peste ei și toate se petreceau în bună pace și orânduială în sălașul lor de pe malul râului. Dar într-o zi, de dincolo de dealul Tarniței se auziră sunete crâncene de corn, nechezături și tropote de copite, hămăituri de câini și, pe drumeagul de miază-noapte, se iviră călăreți ciudați, cu ochii pieziși, cu fața gălbejită cum nu se mai văzuseră prin aceste locuri. Pasămite, erau tătarii
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
limba română. Cele șapte Povestiri de la Trotuș incluse în această primă parte a volumului de Povestiri (Editura PIM, Iași, 2016) tâlcuiesc, așadar, pe înțelesul nostru, ce se ascunde dincolo de numele unor ape, culmi muntoase ori cartiere familiare azi comăneștenilor, precum Tarnița, Leorda, Urminiș, Goanța, Cărunta, Lapoș, Nemira, Vermești, Șipoteni și Șupanu, dar pot stârni și frenezia unor căutători de comori, dornici să hălăduiască prin peșteri și să colinde rămășițele pădurilor de altădată, adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
Urminiș, Goanța, Cărunta, Lapoș, Nemira, Vermești, Șipoteni și Șupanu, dar pot stârni și frenezia unor căutători de comori, dornici să hălăduiască prin peșteri și să colinde rămășițele pădurilor de altădată, adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila plină de har a vrednicului domn Comanus, neastâmpărații Leura și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]