75 matches
-
oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul Bacău. În anul 1968 s-au desființat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Cucu, care erau stăpânii suprafețelor de pământ și ai tuturor bunurilor comunei, chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari și perceptori. Printre învățătorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasiliu Tancret, Vasile Țarălungă, Grigore Puțanu, Maria Grosu și Ada Bertea. Școala cu clasele I-IV, înființată în 1927, a funcționat până în zilele noastre în diferite case din sat. Biserica din Tomozia a fost construită de Ceciliu Cosor. Satele Tomozia, Taula, Gorghești și Onceștii Vechi erau așezate pe moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și stejarul lui Ștefan cel Mare, care marca hotarul între Oncești și Godinești. Taula Taula este un sat așezat în partea de est a comunei. Numele așezării vine de la „tău”, "staul" sau Tăuleanu, toate variantele fiind demne de luat în seamă. Primele familii vechi mai răspândite în sat au fost Tăuleanu, Maftei, Dimofte, Zaharia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și stejarul lui Ștefan cel Mare, care marca hotarul între Oncești și Godinești. Taula Taula este un sat așezat în partea de est a comunei. Numele așezării vine de la „tău”, "staul" sau Tăuleanu, toate variantele fiind demne de luat în seamă. Primele familii vechi mai răspândite în sat au fost Tăuleanu, Maftei, Dimofte, Zaharia, Păvăluță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fălcii, dar din cauză că nu locuia în zonă, acesta a vândut moșia lui Toader Vasiliu. Ocupațiile de bază ale locuitorilor acestui sat erau agricultura și creșterea animalelor. Via hibridă ce a luat locul viilor indigene care acopereau dealurile din jurul satelor Taula, Gorghești și Valea Boului a fost adusă de Nică Păvăluță. Mori de vânt au avut Toader Dimofte și Ghiță Dimofte. Școala a fost construită după primul război mondial, în 1932, funcționând cu învățătorul Anton Zaharia, înainte copiii fiind învățați de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind învățați de tatăl acestuia, preotul Zaharia. Alți învățători ai acestei școli au mai fost: Vasile Țarălungă, Ion Bălănescu, Didina Paraschiv, Miluță Țarălungă, Neculai Glod, Vasile Ciulei și Aurica Mardare. În anul 1986, din cauza scăderii numărului de copii, școala din Taula a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit „Dealul Stârcului”, la o depărtare de peste doi kilometri de locul unde este așezat în prezent. Acolo se cunosc urmele satului, constând dintr-o suprafață de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de stat și asupra construcțiilor proprietate individuală (1951) a făcut necesară organizarea în fiecare sat a unei formații voluntare de pompieri (comandantul pe comună era Toma Tabarcea). Dintre cele mai remarcabile realizări care au schimbat fața comunei menționăm: electrificarea (satul Taula a fost electrificat abia în 2004), construirea a 5 școli: două în Tarnița (1960- 1970), una în Satu Nou (1956), una în Oncești (1975) și una în Dealul Perjului (1962), 3 magazine universale, un dispensar medical uman, o brutărie, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești, dat în folosință în 2002; Sediul Primăriei Oncești, clădire modernă, cu etaj; Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s- au executat: construiri de garduri împrejmuitoare și sobe de teracotă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rutiere din cadrul comunei păstrează artera principală din timpul orânduirii feudale, dar care a fost dimensionată corespunzător traficului actual și de perspectivă. S-au pietruit drumurile, s-au construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și mărfuri, legume, fructe, cereale, animale ș.a. Transportul de călători este organizat în zonele I: Bacău - Bârlad, II
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
km, drumul are o singură cale de rulare, este din pământ iar starea de viabilitate este rea, nepermițând circulația autovehiculelor cu o viteză mai mare de 15 km/h. Drumul comunal 55 B face legătura între localitățile Dealu Perjului și Taula. Traseul drumului are o lungime de 2,3 km și dispune de două benzi de circulație. Pe o lungime de 1,2 km, calea de rulare este din balast, iar 1,2 km sunt din pământ. Acest drum are o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
V. Samoilă, care a ieșit la pensie în 1989. Oficiul central funcționa la Stănișești în perioada deceniului cinci al secolului trecut și era condus de dirigintele Vasile Cozma. Activau în acea perioadă doi factori poștali: Vasile Dimofte ce deservea satele Taula, Dealu Perjului, Onceștii Vechi și Bărboasa și Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981. Electrificarea s-a efectuat în anul 1964, la Oncești, Dealu Perjului, Satu Nou și Bărboasa în 1966, prin linie de 25 km de la termocentrala Borzești, iar în anul 2003 s-a electrificat satul Taula. Transportul energiei electrice la Oncești este după 1966 prin axul LEA 20 km. Și prin posturile de transformare: - pentru consumatorii casnici și edilitari: P.T. 1-100 Kv.A și P.T. 2-250 Kv.A; - pentru agricultură: P.T. 3-250 Kv.A; - diverse: P.T.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și foamete în anumite perioade, totuși sporul natural a fost influențat de condițiile social-economice interne, de dependența față de marile puteri care ne- au agresat. În urma legilor rurale din 1864 și 1871, s-au dezvoltat satele de împroprietăriți: Onceștii Vechi, Tarnița, Taula și s-au modernizat căile de comunicații, ceea ce a favorizat creșterea numerică a populației. În perioada 1941-1948, procesul populării a fost grav afectat prin pierderile mari din război și de creșterea mortalității. După anul 1948 și până în 1966, datorită ameliorării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu plante pentru masă verde, dar după 1989 au scăzut treptat, până la desființare. Fânețele și pășunile naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei. Frecvența cea mai mare o au pășunile și fânețele în satele Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale; după anul 1989 această
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădure și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună un număr de trei mori cu motor, fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]