75 matches
-
fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s- au executat: construiri de garduri împrejmuitoare și sobe de teracotă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rutiere din cadrul comunei păstrează artera principală din timpul orânduirii feudale, dar care a fost dimensionată corespunzător traficului actual și de perspectivă. S-au pietruit drumurile, s-au construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și mărfuri, legume, fructe, cereale, animale ș.a. Transportul de călători este organizat în zonele I: Bacău - Bârlad, II
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
km, drumul are o singură cale de rulare, este din pământ iar starea de viabilitate este rea, nepermițând circulația autovehiculelor cu o viteză mai mare de 15 km/h. Drumul comunal 55 B face legătura între localitățile Dealu Perjului și Taula. Traseul drumului are o lungime de 2,3 km și dispune de două benzi de circulație. Pe o lungime de 1,2 km, calea de rulare este din balast, iar 1,2 km sunt din pământ. Acest drum are o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
V. Samoilă, care a ieșit la pensie în 1989. Oficiul central funcționa la Stănișești în perioada deceniului cinci al secolului trecut și era condus de dirigintele Vasile Cozma. Activau în acea perioadă doi factori poștali: Vasile Dimofte ce deservea satele Taula, Dealu Perjului, Onceștii Vechi și Bărboasa și Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981. Electrificarea s-a efectuat în anul 1964, la Oncești, Dealu Perjului, Satu Nou și Bărboasa în 1966, prin linie de 25 km de la termocentrala Borzești, iar în anul 2003 s-a electrificat satul Taula. Transportul energiei electrice la Oncești este după 1966 prin axul LEA 20 km. Și prin posturile de transformare: - pentru consumatorii casnici și edilitari: P.T. 1-100 Kv.A și P.T. 2-250 Kv.A; - pentru agricultură: P.T. 3-250 Kv.A; - diverse: P.T.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și foamete în anumite perioade, totuși sporul natural a fost influențat de condițiile social-economice interne, de dependența față de marile puteri care ne- au agresat. În urma legilor rurale din 1864 și 1871, s-au dezvoltat satele de împroprietăriți: Onceștii Vechi, Tarnița, Taula și s-au modernizat căile de comunicații, ceea ce a favorizat creșterea numerică a populației. În perioada 1941-1948, procesul populării a fost grav afectat prin pierderile mari din război și de creșterea mortalității. După anul 1948 și până în 1966, datorită ameliorării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu plante pentru masă verde, dar după 1989 au scăzut treptat, până la desființare. Fânețele și pășunile naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei. Frecvența cea mai mare o au pășunile și fânețele în satele Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale; după anul 1989 această
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădure și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună un număr de trei mori cu motor, fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte din categoria celor cu pivot central, de mărime mijlocie, cu un singur rând de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este o moară ca și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare de vânt”. În 1928, în Oncești existau 4 mori de vânt, la Taula, Dealu Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de mai multe familii înrudite sau învecinate. De obicei, cazanul se împrumuta în schimbul unei recompense în natură. În recensământul Moldovei din anii 1772, 1773 și 1774, era consemnată existența în zonă a un număr de trei rachieri, la Oncești, Taula și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești (Huștiu, Țarălungă, Lehănceanu și Ciuche), unul la Bărboasa (Galan), două la Dealu Perjului (Oprișan și Jugaru) și două la Taula (Paraschiv și Dimofte). Cazanul cu capac, prevăzut cu 1-3 țevi, era montat pe un cotlon cu vatră. Țevile de la cazan se prelungeau printr-o cadă sau butoi cu apă care se numea dulbacă. Ele străpungeau vasul cu apă în partea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei, despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei, despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic și un regim neuniform. Primăvara, când se topesc zăpezile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri. Dintre molisoluri evidențiem
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ioan Guțu. Au mai participat la luptele pentru obținerea independenței României și Tănasă Chirilă, Dumitru Mihăilă, Gheorghe Dascălu, Alistar Dobraniș și Nicolaie Șerban. În cadrul Regimentului 12 și 13 Dorobanți, sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prezentăm, mai jos, datele de înființare a școlilor din comună: în anul 1890 - școala Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea învățătorului Bichescu urmând cursurile un număr de 62 de elevi, după cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]