6,480 matches
-
ca părinții mei, m-am ferit multă vreme de orice fel de responsabilitate publică, oricât de modestă. N-am „ieșit din front", cum se spune, decât împins de la spate și cu o profundă angoasă că voi dezamăgi, că voi fi taxat că urmăresc avantaje sau că tânjesc să-mi satisfac orgoliile așa cum în sinea mea îi taxam, de fapt, pe alții Am oroare de înregimentări, de grupuri și organizații (vizibile sau secrete), și nu pot uita, în ruptul capului, că „partid
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
modestă. N-am „ieșit din front", cum se spune, decât împins de la spate și cu o profundă angoasă că voi dezamăgi, că voi fi taxat că urmăresc avantaje sau că tânjesc să-mi satisfac orgoliile așa cum în sinea mea îi taxam, de fapt, pe alții Am oroare de înregimentări, de grupuri și organizații (vizibile sau secrete), și nu pot uita, în ruptul capului, că „partid" vine de la „parte", adică de la încrengături de interese cât se poate de jenante: putere, bani, influență
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept "un pas enorm și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum un critic, nu-l poate face fără să devină ridicol, ca să nu spun mai mult". Vasăzică, cel ce surprinde
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
sfătuiește dl Michael Guest, ambasadorul american, să luăm de coarne taurul corupției și să renunțăm să facem pe proștii când vine vorba de controlul structurilor securiste asupra economiei. Câțiva isteți vor sări imediat cu gura și vor invoca uzanțele diplomatice, taxându-l pe unul dintre puținii susținători autentici ai României de obrăznicie și nerușinare de amestec în extraordinarele noastre "afaceri interne". Bine că nu și de "pericol la adresa siguranței naționale" Mai vine și dl Verhaugen și te anunță, rostind cuvintele ca
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
o pneumonie, dar cu o oarecare distanță față de această sensibilitate, practicînd bicicleta și autoturismul, locuind, în anii de început în mansarde austere și chetuindu-și toți banii pentru vreo carte rară. În acest jurnal-dicționar sui generis nu domină înduioșarea și nostalgia - taxată de altfel destul de sever -, ci umorul și ironia, gustul pentru maximă și butadă, o irepresibilă pornire pentru asociații și aluzii culturale, pentru promenade etimologice. Peste tot se simte ochiul autorului ce a dat Relația estetică, atent la arte vizuale, la
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
împrejurări ce stîrneau gelozia semidoctului Gheorghiu-Dej, dar - aci Liana Cozea s-ar fi cuvenit a face o precizare - la fel de intolerant și de abuziv ca și "tovarășii" săi a căror victimă a ajuns. Pedeapsa ce i s-a aplicat Lenei Constante, taxată drept "dușman al poporului", etichetă predilectă a "justiției" bolșevizate (Tzvetan Todorov: "pedeapsa precede stabilirea vinovăției, ba mai mult, îi ține locul"), a fost din cale afară de inumană. Pictorița s-a aflat nu mai puțin de 3000 de zile într-o
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
ce s-ar cuveni a-și efectua propria corecție de orbită. Oricît de controversabil în unele din numeroasele-i texte întinse pe aproape o jumătate de veac, Nicolae Manolescu nu ni se pare în nici un caz că ar putea fi taxat drept "un post-călinescian întîrziat ce uzitează fastidios un neoimpresionism critic debusolat, pasabil numai cînd se aplică asupra fondului metafizic al textului literar", care "devine prolix și este nevoit să capoteze în fața mecanismelor textuale ce comandă noile forme de conținut și
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
al doilea paragraf, Dumitru Ioncică își înfige, temerar, degetele în beregata noastră, a cititorilor, afirmând tranșant și dezarmant, lăsându-ne fără replică: ,, Dacă un asemenea demers ar fi venit din partea unui istoric român, în mod sigur, acesta ar fi fost taxat drept paranoic și ar fi fost trimis la tratament sau, în cel mai bun caz, ar fi fost ignorat cu condescendența cuvenită. Totuși, lucrurile stau un pic altfel”. Urmează un microportret, pe cât de concis, pe atât de relevant, al autorului
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
și mai responsabili decât pesediștii, raportau către țară, răspunzând la câte o întrebare, evident televizată, că totul e pregătit pentru ca prosperitatea să-și arate, în sfârșit!, colții. E drept că ici-colo se mai anunța amenințarea câte unui tarif, impozit, sau taxă (4% la energie electrică, 5% la gaze naturale, 34% la abonamente telefonice etc.), dar, în urletele lui Dan Negru de la blindata și imuna emisiune Ciao Darwin, cine mai sta să mai priceapă ceva? Apoi, ne-a impresionat demențial (vorba lu
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
hrăni porcii cu ghindă din pădure), ierbărit (pentru pășunarea vitelor), grosărit (taxă pentru cei aflați "la gros", adică la închisoare), săpunărit (asupra producției de săpun). Denumirile nu sînt totdeauna transparente, și nu presupun neapărat relații de același tip: tutunăritul era taxa pe producția de tutun, dar fumăritul reprezenta impozitul pe casă (casa în care se făcea foc). E cert că ultima denumire stârnește cel mai mult imaginația și provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
unei subiectivități nesemnificative, înglodată în senzații pasagere și afecțiuni obscure. Jurnalul de călătorie al lui Stendhal arată - după părerea criticului - "că marele creator a fost întotdeauna un memorialist mediocru", pierdut într-o "perfectă ariditate și insensibilitate față de lucruri" (p. 45, taxat aspru ca "simplu notes prozaic" încă o dată, la p. 257). Logica inutilității unei astfel de experiențe a scrisului non-fictiv merge mai departe: "Înseamnă zilnic pe hârtie cine nu poate transforma experiența în ficțiune artistică. Dacă jurnalul e un caiet cu
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
știți de ce. Și nu e frumos... Fila 9 bis. După o jumătate de oră, Haralampy revine din bucătărie cu DEX-ul în brațe și zice revoltat: -Domnule, nu ți-am găsit apărcat-ul... -Păi, sigur că nu l-ai găsit, îl taxez cu superioritate, fiindcă habar n-ai să citești într-un dicționar, domnule! Asta e... Ia vezi: scrie la pagina 1137, coloana 2, rândul 14 de jos UPERCUT 4) ? -Da, scrie - și ? -Domnule, acesta e unul dintre cuvintele românești care, se
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
la un impas propriu unei abordări mai generale, de fapt o forma mentis deja, faimosul relativism. Pornind de la celebrele exemple ale concepțiilor de filozofie politică oferite de Platon și Aristotel, Andrei Cornea demonstrează că ambele, deși radical diferite, pot fi taxate drept utopice, sau inadecvate realității atîta vreme cît evaluarea pornește de la premise adecvate unui alt proiect, realizînd astfel ceea ce autorul numește o comparație extrinsecă. Cornea demonstrează că putem descrie viziunea expusă de Platon în Republica sa drept utopică în baza
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
guvernul, adică o instituție, oferă cu mărinimie bani e de prost augur. Nu știu cum se vor fi simțind autorii care vor avea pe carte inscripția că banii pentru tipărire provin din buzunarul unui individ pe care electoratul începe să-l cam taxeze. Și nu știu dacă niște cărți ce nu pot apărea decât cu o astfel de sponsorizare umilitoare chiar merită să apară. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar încercarea de a-i cumpăra pe unii scriitori e un blam la adresa
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
după cum arată Ion Pop în minuțioasa Prefață a cărții de care ne ocupăm, Gherasim Luca tatonează o soluție medie, un compromis onorabil. L-a dezamăgit, evident, excesul propagandistic pe care-l ilustra aripa comunizată a suprarealismului ce nu ezita a taxa mișcarea lui André Breton drept o dovadă a decadenței erei burgheze. Astfel încît, spre a cumpăni situația, vorbește despre două fețe ale suprarealismului, una agonică, alta novatoare, nu fără a sesiza închistarea retrogradă a lui Ilya Ehrenburg prin intermediul căreia glăsuia
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
complot la Roma unde totul se afla sub controlul trupelor de securitate și sub supravegherea delatorilor, au declanșat acțiunea în provincia Gallia, adică acolo unde nimeni nu se aștepta. Propaganda neroniană s-a pus imediat în mișcare și l-a taxat pe Vindex ca fiind un adversar al Romei, nu al lui Nero, că era mânat de ambiții separatiste. Simultan, patru din cele opt legiuni care asigurau granița renană au pornit în marș forțat spre Gallia. între timp, revoltei antineroniene i
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în cauză dispare ca prin magie? De ce n-am renunța la toți termenii jenanți pentru supiranții trecutului? Dl Poantă nu ezită a
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
impact pe care l-au avut asupra opiniei publice așa-zisele pamflete din săptămînalul România mare, începînd de la amenințările cu moartea și încheind cu vorbele jegoase, de chivuță beată, cu care Alcibiade, dovedit apoi a fi Corneliu Vadim Tudor, își taxa adversarii de tot felul ? Să mai amintesc și că pamfletul de tip România mare a fost luat ulterior drept model de ziariști care, chipurile, voiau să-l înfrîngă pe CVT, folosind armele sale? Despre lumea asta scriu unii dintre prozatorii
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
a cedat. S-a văzut, cu acel prilej, că în CNSAS există două grupări. Una, condusă de Onișoru, adeptă a nepublicării listelor. Cealaltă, avându-i ca protagoniști pe Pleșu, Dinescu și Patapievici, presa pentru publicare. Aceștia din urmă au fost taxați de senatorul PSD, Ion Predescu, drept "răsculativi" din cauza atitudinii lor față de pomenitele liste. Vine momentul în care CNSAS trebuie să decidă dacă președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor a făcut sau nu poliție politică pe vremea lui Ceaușescu. Cercetând dosarul fostului
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
nu și al integrității - ființei." Tania Radu Irealitatea TV Am preluat o zicere din cele multe și haioase ale Cîrcotașilor. Băieții aștia chiar sînt buni! Și, mai rar în peisajul societății noastre, au autoironie. Din plin. Își etalează și își taxează propriile greșeli, mai nou. Nu au iertat niciodată nici gafele sau erorile postului Prima, unde este difuzată și Cronica lor săptămînală. În felul acesta, totul este credibil, nimeni nu este sus-pus în fața greșelilor, vai, inadmisibile de limbă, de accente în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
care n-aș zice că s-au delimitat atît de categoric), au pretins peste noapte că nu literatura i-a determinat ci.socialul ! Și că numai ei ar fi descoperit socialul sau, mai nou, realitatea dezabuzării postideologice. Predecesorii au fost taxați imediat de manieriști sau calofili care întorseseră spatele realității socialiste jalnice, ocupați exclusiv de futile probleme de stil, în vreme ce condotierii postmodernismului rămăseseră singurii, chipurile, să sape cu furia lor strict instinctivă la temelia comunismului. E un proces de intenție patent
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
pretențios ar putea exclama sarcastic: Și marmota priza praful din staniol!" Această atitudine este anticipată atât de Andrei, precaut la modul ofensiv ("a părut mai preocupat să descrie o stare pe care, dacă și alții ar pricepe-o, ne-ar taxa de distruși cu o ironie mai puțin acră."), cât și de Dragoș, autoironic ("ce mă-sa caut eu pe blog, unde toată lumea pare că vorbește ca să se afle în treabă? Pesemne că și eu fac același lucru."). Aceasta nu înseamnă
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
Daniel Cristea-Enache Dan Lungu a debutat editorial în 1999, cu un volum de povestiri grupate sub un titlu respingător: Cheta la flegmă. Taxându-l ca atare, mai mulți critici l-au întâmpinat totuși favorabil pe tânărul prozator, al cărui talent narativ a atras atenția. El constituia - cel puțin pentru mine - și o bună ilustrare a noului realism postrevoluționar, un realism uneori dur, cu
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
nu vor sau nu pot s-o înțeleagă. Orbirea intelighenției din Vest în fața unor pericole precum cele sesizate mai sus e proverbială. În 1993, când apărea cartea lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor, oricine încerca să citeze părerile acestuia era taxat de către forțele corectitudinii politice drept un retrograd, un xenofob și-un dușman al ,înțelegerii între popoare". A trebuit să vină 11 Septembrie 2001 pentru ca oamenii să înceapă să accepte că, într-adevăr, e ceva-ceva în povestea cu intoleranța și cu
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
de neglijat, ba mai mult, ea devine chiar un factor disuasiv nebănuit, menit parcă să protejeze erorile; într-adevăr, luate individual ori rupte de context, imperfecțiunile par derizorii sau meschine și atunci cel care le comentează se expune ridicolului, fiind taxat de lumea rafinată a literelor autohtone când drept un naiv incurabil sau idealist anacronic, când drept un cârtitor de vocație ori chiar maniac. Se uită însă prea ușor că o cât de mică eroare poate genera, mai ales când vine
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]