66 matches
-
a institutelor de ergonomie au fost Închise, iar specialiștii care lucraseră În cadrul lor au fost deportați sau executați În timpul epurărilor staliniste din anii '30. Lenin, „The Immediate Tasks of the Soviet Government”, Izvestia, 28 aprilie 1918, citat În Maier, „Between Taylorism and Technocracy”, p. 51 n. 58. (Pentru traducerea În limba română: Lenin, „Sarcinile imediate ale guvernului sovietic”, În Opere complete, Editura Politică, București, 1965, p. 200). Graham Burchell, Colin Gordon și Peter Miller, The Foucault Effect: Studies in Governmentality, Wheatsheaf
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Haussmann făcând același gest. Cu mâinile rămase libere, cei trei monarhi ar fi ținut o pancartă cu inscripția: „Munciți pe brânci, pentru numele lui Dumnezeu”. Ibid., p. 27. Ibid., p.187. Ibid., p.185. Ibid., p. 70. Influența fordismului și taylorismului este evidentă și În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un adept convins
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În afacerile familiale care Încă dominau În Europa. Acolo, metodele manageriale de modă veche, care combinau un paternalism benign, respect pentru tradițiile artizanale și antagonismele de clasă au acționat ca o frână pentru entuziasmul nestăvilit cu care a fost primit taylorismul În America. Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă eficiența În sfera personală, socială și culturală. Aceasta din nou se datorează modului diferit În care europenii și americanii concepeau manipularea spațiului și timpului În era modernă. Europenii erau mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în condiții de sărăcie însă, o asemenea soluție nu este economic adecvată, preferându-se forma extinsă, mai eficientă în utilizarea unor resurse economice sărace. Discuțiile actuale asupra factorilor determinanți ai organizării muncii iau în considerare mulți factori de tipul P. Taylorismul, cu opțiunea sa netă pentruprincipiul simplificării muncii, a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care a dus la o diviziune extremă a muncii, nu reprezintă o etapă necesară în logica evoluției tehnologiei. Ea a fost impusă mai degrabă de logica unui anumit tip de organizare socială. L.E. Davis (1971) argumentează, de pildă, că succesul taylorismului în America începutului de secol trebuie explicat prin necesități sociale, și nu tehnologice: integrarea rapidă, într-un proces de producție modern, a unei mase mari de imigranți nedisciplinați, extrem de inegali din punctul de vedere al pregătirii profesionale, cu o mare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru mine. Trebuie să Înveți să riști. Când ai un SRL, asta Îți permite să-ți asumi riscuri, dar nu poți să o faci În Întreprinderea de Stat. (Cazul 14, Polonia) Am citit câteva cărți americane de management și, deși taylorismul nu este un sistem foarte uman, era În orice caz un sistem de Învățare a unor reflexe condiționate. Am trimis echipe pentru un stagiu de două săptămâni, după care fiecare făcea gesturi mecanice la locul pe care i-l desemnasem
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Taylor propune stabilirea pe baza criteriilor "științifice" a ceea ce reprezintă "plata pentru o zi corectă de muncă", creșterea salariilor, utilizarea banilor ca stimulent pentru mărirea productivității și recompensarea muncitorilor "la piesă" (acord individual). Taska (1992) critică viziunea clasică ce etichetează taylorismului drept o psihologie simplistă de tip economic. Autoarea consideră că Taylor este un promotor al bunăstării angajaților, realizată prin cooperare, loialitate, autodezvoltare, eliminarea disensiunilor organizaționale, identificarea intereselor comune dintre angajat și angajator. Din această perspectivă, managementul științific apare ca un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și angajator. Din această perspectivă, managementul științific apare ca un facilitator al consensului social, al culturii industriale în care nu există diviziunea claselor sociale sau conflict. "Banii ca motivator" este sintagma ce caracterizează cel mai bine managementul științific. Chiar dacă viziunea taylorismului asupra motivației angajaților este una limitată și are un caracter intuitiv, managementul științific are meritul de a anticipa două direcții de dezvoltare a cercetărilor despre stimularea personalului. Astfel, în viziunea lui Taylor, performanța poate fi obținută prin stabilirea unor sarcini
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivația în muncă, studiile Hawthorne sunt recunoscute pentru capacitatea lor de schimbare a paradigmei, de la centrarea pe sistemul tehnic (managementul științific) la centrarea pe sistemul social (relațiile umane). Sunt autori ce consideră gândirea școlii relațiilor umane drept o dezvoltare a taylorismului, dar istoria studiilor despre organizații consacră cercetării Hawthorne meritul de a schimba viziunea asupra organizării muncii, a recompensării angajaților și a stimulării personalului. 2.3. Institutul Tavistock și teoria sistemelor socio-tehnice Institutul Relațiilor Umane Tavistock a fost fondat la Londra
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
amintim drumul parcurs. Ne spunem atunci că picioarele noastre cunosc drumul. Când, între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, psihologii au studiat formarea deprinderilor, ei au făcut acest lucru mai puțin din considerente teoretice, cât practice (vezi taylorismul). Cercetările care au ca finalitate munca sau educația au la bază situații din viața cotidiană (conducerea automobilului, dactilografierea etc.). Însă rezultatele erau de multe ori identice, iar curba învățării în cazul omului avea mereu aceeași formă: o ascensiune rapidă și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de cooperare etc. Modelul rămâne incapabil să facă față noilor contexte ale piețelor, cu deosebire exigențelor socioumane care impun schimbarea radicală a modului de a concepe și practica activități din „sfera economiei”. Nu ne propunem a trata pe larg caracteristicile taylorismului. Vom prezenta, pe scurt, câteva din elementele sale de bază<footnote Hoffman Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 18, 70-73. footnote>: 1. Disjuncția netă dintre conducere și execuție, golirea execuției de orice autonomie, participare, decizie, interes pentru problemele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
avea ca explicație, fie o cunoaștere incompletă, fie neluarea În considerare a celor cunoscute. 10. Era un management al continuității, lipsei de incertitudine și risc, urmărind evitarea, pe cât posibil, a schimbării. Aceasta pare a deveni una din carențele fundamentale ale taylorismului: considerarea lumii (a individului, societății, clienților, furnizorilor, competitorilor etc.) ca fiind „Încremenită”, În neschimbare. „O linie invizibilă Îi desparte pe toți managerii de azi. Ea nu ține cont de poziție și funcție, separându-i pe cei ce văd actualele schimbări
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Cele două categorii ar putea fi denumite „a factorilor de decizie ai continuității” și „a factorilor de decizie radicali”. „Un grup profesează continuitatea, celălalt recunoaște importanța crescândă a discontinuității.”<footnote Ibidem, p. 26. footnote> 11. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie, ca o concepție de grup. „Taylorismul a fost pe larg acceptat În lumea industrială ca o practică materială și ca o ideologie”<footnote Deetz Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Taylorismul oferă, este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și „a factorilor de decizie radicali”. „Un grup profesează continuitatea, celălalt recunoaște importanța crescândă a discontinuității.”<footnote Ibidem, p. 26. footnote> 11. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie, ca o concepție de grup. „Taylorismul a fost pe larg acceptat În lumea industrială ca o practică materială și ca o ideologie”<footnote Deetz Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Taylorismul oferă, este adevărat, un set de mijloace de acțiune, dar acestea sunt rezultate ale urmăririi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie, ca o concepție de grup. „Taylorismul a fost pe larg acceptat În lumea industrială ca o practică materială și ca o ideologie”<footnote Deetz Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Taylorismul oferă, este adevărat, un set de mijloace de acțiune, dar acestea sunt rezultate ale urmăririi unor scopuri, proiecții conceptuale asupra muncii. Ideea de bază de la care pornea Taylor avea un caracter profund ideologic argumentând necesitatea cooperării Întreprinzătorului și a salariaților
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acțiune În diferitele situații; c) am luat măsurile ce se impun cu „necesitate”. Munca poate fi divizată pe „criterii științifice”, selecția personalului poate fi supusă rigorilor științei, motivația urmează și ea „rigorile” științei, fiind axată pe relația unică efort-recompensă. Extinderea taylorismului s-a putut realiza În măsura În care, cu toate particularitățile socioculturale de la o țară la alta, exista o analogie marcantă privind tipul social al salariaților (oameni cu calificări mai reduse, nivel de trai scăzut, modele de stil de viață ce puneau prioritar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de viață, exigențele se corelează spre aspecte privind dezvoltarea personalității, aprecierea societății etc., pe de o parte, și, pe de altă parte, modelele de consum părăsesc caracteristicile producției de masă vizând calitatea, noutatea, frumosul, personalizarea prin produs, varietatea, schimbarea etc.), taylorismul intră În criză. 3. Criza taylorismului și coordonatele sale sociale Studiul atins de dezvoltarea piețelor mondiale creează, dintr-un prim punct de vedere, un nou context generator de noi cerințe pentru management. Piețele mondiale au devenit mult mai complexe, integrate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
aspecte privind dezvoltarea personalității, aprecierea societății etc., pe de o parte, și, pe de altă parte, modelele de consum părăsesc caracteristicile producției de masă vizând calitatea, noutatea, frumosul, personalizarea prin produs, varietatea, schimbarea etc.), taylorismul intră În criză. 3. Criza taylorismului și coordonatele sale sociale Studiul atins de dezvoltarea piețelor mondiale creează, dintr-un prim punct de vedere, un nou context generator de noi cerințe pentru management. Piețele mondiale au devenit mult mai complexe, integrate și dinamice. Pe aceste piețe au
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de funcționare a organizației. „Trăim o criză, Înainte de toate, culturală și nu doar economică. Întreprinderile se află Într-un mediu care cunoaște mutații tehnico-socioeconomice față de care agenții economici nu sunt pregătiți. Este vorba de a se elibera de cartezianism și taylorism care au dominat modalitățile verbale de gândire și administrare.”<footnote Daigne Jean-François, Re-ingenierie et reprise d’entreprise, Paris, 1995, Editura Economica, p. 63. (x-gândirea raționalistă, lipsită de fundamentarea celorlalte valori ale culturii, xxmanagementul inițiat de F. Taylor (1856-1917), care punea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
întreprinderi, sistemul elaborat vizând, în principal, aspecte privind conducerea activității muncitorilor dar și organizarea și conducerea științifică a întreprinderii. El a situat în centrul preocupărilor sale necesitatea organizării mai judicioase a producției și a acordat o mare atenție "studiului muncii". Taylorismul a apărut ca o concepție organizațional tehnicistă, în care elementul uman este plasat pe un loc secundar. În 1911 Taylor a publicat cartea “Principiile managementului științific” considerată o carte de căpătâi a managementului. Prin studii de natură timp mișcare Taylor
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
pentru recalificarea personalului. d) Tratamentul social al șomajului constă în atenuarea efectelor șomajului prin recursul la: * indemnizații; * lucrări de utilitate colectivă; * stagii diverse. 8.1.4. Spre o nouă organizare a muncii Criza economică a bulversat lumea muncii: criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economică a bulversat lumea muncii: criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a muncii între operațiunile de concepție și cele de execuție și pe parcelarea extremă a sarcinilor. Acest tip de organizare a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o diviziune radicală a muncii între operațiunile de concepție și cele de execuție și pe parcelarea extremă a sarcinilor. Acest tip de organizare a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd în lanț. Astăzi, taylorismul este sursă de contraproductivitate, gestiunea producției devenind prea costisitoare, competența muncitorilor, insuficientă, iar calitatea produselor, în scădere. Fordismul este o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd în lanț. Astăzi, taylorismul este sursă de contraproductivitate, gestiunea producției devenind prea costisitoare, competența muncitorilor, insuficientă, iar calitatea produselor, în scădere. Fordismul este o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se confruntă cu saturația pieței și cu stagnarea puterii de cumpărare. Noi tehnologii și o nouă cerere fac taylorismul și fordismul caduce. Atribuțiile de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Fordismul este o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se confruntă cu saturația pieței și cu stagnarea puterii de cumpărare. Noi tehnologii și o nouă cerere fac taylorismul și fordismul caduce. Atribuțiile de execuție sînt automatizate. Cele de coordonare și control se multiplică. Tehnologiile noi reclamă competența și polivalența lucrătorilor, o cerere foarte variabilă, mai personalizată și mai exigentă înlocuiește consumul de masă. Concurența s-a internaționalizat, inovația
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]