74 matches
-
03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate părea o formulare tautologică. Dicționarul academic (DLR, Litera T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în buzunar sau că teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în buzunar sau că teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
Emil Brumaru Mai încearcă, ai răbdarea pregătită la teșcherea, nu se știe niciodată de unde-ți cade-n brațe dovleacul de aur cu vrej subțirel de platină. Umblăreț biped (zîmbetu-i lipit de dinți, sub buze!), nu-i musai să te trezești pocnit de-o veșnic dulce cărămidă-n moalele capului
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15170_a_16495]
-
ofeream câte o băuturică... Pucă era mai ponderat, Pîcă insă, după câteva „vodci, romuri sau coniace” la bord începea să facă spectacol: „Cu bețivii mei să fiu aș vrea/ Pe la crâșme să mai dăm o raită,/ Cu parale toți la teșcherea/ Eu în capul lor vătaf de haită//”. Noi, eram în extaz! Învățasem cu toții poezia pe de rost! Apoi recita, fără frică, epigrame, catren după catren... avându-l ca subiect pe Alexandru Graur, Adrian Păunescu, pe Ceaușescu, pe Ceaușeasca, sau pe
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
ordonă un neînțeles tălmăcit. - Să-mi umple ea paharul și să-mi pregătească patul ! Spăimată-n culme de ochii bulbucați de pofte, fecioara-și face-un plan de fugă. Beiul cu josul în stârneală înghite-n sec și-nfige mâna-n teșchereaua doldora. Apoi scoate un pumn de galbeni pe care îi arată fetei stâlpite, în zornăit căznit. Cu mândrie în scărbă privită ea-mprăștie pe masă mulțimea de bănet și mușcă mâna-ntinsă spre sânii neatinși...Uimire de-ndrăzneală, stârnire îndârjită
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
Guvernul României va cheltui pentru organizarea alegerilor parlamentare 227.700.000 de lei. Cca 13 (!) lei de fiecare alegător. Deh, democrația costă! Fiecare candidat are, teoretic, un buget legal de 75.000 de lei pentru „convingerea” cetățenilor. Cu bani de la teșcherea sau strânși din donații. E vorba de cei aflați pe locuri eligibile, căci ceilalți, fiind puși doar pentru a da bine pe liste, nu-i văd punând sârguincios banul la pușculița comună. Doar dacă li s-a promis ferm vreun
TABLETA DE WEEKEND (174): ALEGERI FIERBINŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368693_a_370022]
-
că mă aflu pe malul Bosforului și ascult muiezinii din minarete chemînd credincioșii la geamie: Lia-illiaha il- Allahu Muhammad Rasul Ulla! În acest timp îmi fac planul pe ziua în curs. Mai întîi o să merg să-mi iau pîine. Deschid teșchereaua făcută în Lituania, dar - shit! - îmi scapă imprecația strămoșească: nu mai am nici un chior de money. Nu-i nimic, mă împrumut la prietenul meu venit din Grecia. Mai întîi voi lucra cîteva ore pe computerul american la traducerea mea rusească
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
bolșevic! Suntem noi, românii, masochiști, dar nici chiar așa! Constat că echipa de zgomote a pedeleilor a preluat, în mare măsură, mesajele celor din piețe. O tehnică de manipulare binecunoscută. Curat plagiat! Cum au bani, fără număr, fără număr, în teșcherele negre, folosesc orice formă de manipulare și intoxicare. Nu contează costurile. Sunt în stare să distrugă o țară, numai să-și scape pielea. Interesant cum au exportat coruperea jurnaliștilor în străinătate! De parcă nu erau suficienți coloneiii + căprarul Cristoiu în interior
TABLETA DE WEEKEND (10): AM APĂSAT TASTA 3 ! CROAZIERA ÎNCEPE PE 29 IULIE 2012! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350174_a_351503]
-
poate aranja între noi, că oameni suntem. - Oameni, oameni, dar să spună odrazla ta, Lenuța, cu cine s-a culcat? - Mă omule, tu vrei ca în loc de nuntă să avem îmormântare? - ... Nu prea aș vrea, dar dacă ai căta tu în teșcherea și le-ai da ceva bani, un hectar-două de pământ și o mașină mică..., poate că ne împăcăm. Ce credeți că s-a întâmplat mai departe? Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
primul milion și dă peste tine cu merțanul. Păi, să nu-l înjuri? Curcanu a mârâit: cam târziu, bă, cam târziu! Ceilalți au rânjit: pentru jmecheri, niciodată nu-i târziu. Credeți c-o să dea de băut când o să-și umple teșchereaua? Mărășteanu îi asculta privind năucit la ei. Se mira de ce nu poate să înghită măcar un strop din băutura lor. Ar fi aruncat fiecăruia în obraz câte un pahar de băutură și i-ar fi dat în mă-sa. Dar
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Perle și aberații, Culese în recreații. Pământul este lat, Cubul este un pătrat! Piramida lui Keops, Păzită de un câine mops! Cine merge în Egipt, Are sigur puiul fript! --- PAR PARA Par para în zeflemea, De simpla tinichea, Pusă-n teșcherea, Zațul de cafea, Dintr-o ifigea, Care și frigea! Referință Bibliografică: Aberații / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 506, Anul II, 20 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ABERAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358230_a_359559]
-
se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Teșchereaua le e plină, Țin de toartă o pațachină: Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... Apoi a crâcnit Gigel Și privind... ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Și-a turnat în pălărie Vreo trei stropi, ca
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
se întorceau, dar erau niște concluzii. Cine avea posibilitate, își lua cal și căruță și cutreiera satele vecine sau târgurile după ce numim noi astăzi articole deficitare pe care apoi le vindea pe sub mână în sat. Un drum două, banii la teșcherea și pofta vine mâncând. Dar ce te faci când și alții mirosiseră cum stau lucrurile și atrași de această fata morgană a prosperității, începuseră să bată aceleași căi și să le râdă în nas făcându-le concurență? Simțiseră și ei
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
membri, plus cei de la intervenții, pază și ordine, pompierii, serviciul circulație, etc... Fiind deci cam nouăzeci la sută din populația orașului Mârleni cu certificat de revoluționar, acesta deveni prin Înalt Decret: Oraș Martir iar Ghiocel având ceva cheag adunat la teșcherea intră în parlament pe listele unui partid. Acela care, în fapt, patrona toată afacerea cu certificate de revoluționar. Ba chiar, după vreo optsprezece ani de la fastele evenimente, într-o bună zi, în biroul de parlamentar din teritoriu, apăru Pardailan însoțit
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
poate aranja între noi, că oameni sunte. - Oameni, oameni, dar ă spună odrazla ta, Lenuța, cu cine s-a culcat? - Mă omule, tu vrei ca în loc de nuntă să avem îmormântare? - ... Nu prea aș vrea, dar dacă ai căta tu în teșcherea și le-ai da ceva bani, un hectar-două de pământ și o mașină mică..., poate că ne împăcăm. Ce credeți că s-a întâmplat mai departe? Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
atât de mult și celălalt, pentru mii de franci, să nu fie obligat a ști nimic? Ce se cere la noi pentru a fi general, locotenent - colonel, adiutant regal? Patru clase primare - întrebînd pe generalul de la Bacău - plus poate o teșcherea de drept de prin Italia, plus unul sau două acte de înaltă trădare. Care e echivalentul material al feloniei și trădării? Lefuri de mii de franci. Teoria echivalenților este, onorabili confrați, împumutată din științele exacte. În aceste științi nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pricepi - se mironoseau lent-coloneii - dar dacă nu aduci teancul ăla de date, ca mâine începe războiul și poimâine se desființează și școala de partid». Tălică pricepea. IF-ul era băiat parfum. Oprea câte un amărât pe stradă și îi umplea teșchereaua de sute: Tataie - îi șoptea apucatul - acum tu te duci și-ți cumperi un lucru cum dorește plăcerea ta. O vară și o toamnă luase în grijă un azil de bătrâni. Spărgea și aducea...” Boschetari, skizii lui Marco, „societatea secretă
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
pe moarte, deși, pe bune, nu-ți dădeai prea bine seama, fiindcă locuitorii erau neașteptat de veseli față de aplaudacii lui Ceaușescu. Ei bine, în holul Hotelului Cosmos, seara era plin de lume. Până și șeicii arabi, băieții cu petrodolarii la teșcherea, își scoteau cele patru neveste la preumblare și le fâțâiau de colo-colo să le vadă lumea calitatea diamantelor cu care erau tivite vălurile de pe față. La noi în grup se dăduse plecarea. În sfârșit, toate achizițiile celor zece zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
strâmbându-mi degetele: ce face bătrânul?. Ea lăsă țigara și schiță rapid câteva gesturi: dracu’ știe! zace în camera aia și nu mai crapă odată. Dar n-ați chemat un doctor? Ei na! da’ ce, scoate el vreun ban de la teșcherea? n-avea rost Intr-un târziu am schițat un semn de la revedere și am plecat spre camera bătrânului. Tauberger avea un soi de paralizie a membrelor inferioare; din burta enormă mai rămăsese prea puțin. De la moartea lui nevastă-sa (Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se înțelege că și acești bani, pe lângă cei adunați din vânzarea produselor mănăstirii - care aveau averi nemăsurate - ajungeau în “teșchereaua” egumenului mănătirii Galata, care era om venit de la Ierusalim. Acesta, după obicei, cu “țâdulă” și pecetea mitropolitului Moldovei, îi depunea în mâinile patriarhului. ― O dovadă că orice produs al mănăstirilor se prefăcea în parale este și faptul că în documente
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
proțap Cu faimă grobiană încolonată, Poți pune țara -n cumpeni înc-odată! Cu atestate de schizofrenie, Poți să dai foc, să furi o visterie! Tou-i ca legi să răsucești springar, Și te chivernisești vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai săraci? Băgară la buticuri cozonaci... Cu țigaretele zvâcni ideal sprințar, Profesiunea nouă de tunar. Legi de patrimoniu nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
lui. „Cum să-ți placă așa ceva? Ei se vând de bună voie și ție îți place?” Apoi de plăcut nu mi-ar fi plăcut dacă ar fi fost luați robi fără ca ei să vrea. Dar așa... „doaâdzăci lei bătuți” la teșcherea...Unde mai pui faptul că Panaite o fi dus-o și bine pe lângă stăpânul lui, fiindcă uite ce spune el: „... să lucrăm la meșterșugul nostru de toate ce va hi poronca stăpânească.” „Ce fel de meșteșug avea Panaite? Din cuprinsul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe mâna acestei babe și-n somn tulburătoare de liniști prin sforăitul horcăit, și la vreme de zi, prin lătratul maidanez multiplicat în colții atâtor perverși lingușitori, lichele nerușinate, pleavă în bătaia vântului purtată dintr-un partid într-altul cu teșchereaua plină de furăciuni pe care cu orice slugărnicie vrea să le salveze. Între Savel și alter-egoul său, se ciocnesc întrebări, mirări, răspunsuri incomplete, peste tot, fel de fel de opinii și soluții de consecvent patriot, de așezat moldovean pe linia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
la bordeleze. Singura chestie e că Mantinela mă bagă la tariful minim, de începători. Clătină capul, trist, neîncrezător. Oftă învins: - Parcă citește Tomnea ăsta listele cu ăia de cere bani... Are contabili, casieri, magazioneri care face treaba. El doar deschide teșchereaua! Pancratz nu-l mai urmărea. Își continuă gândul. - Tata tot intendent în diplomație a fost. Dacă-ți spun cu cine stătea la masă, ai să zici că vorbesc pe limbi străine. Ai auzit de Blaremberg? Da de Lahovari ai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]