74 matches
-
Temelie. / Ei fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și Temelie Trancă“, Ghimpele, an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu avem certitudinea că autorul acestor versuri ar fi D.N. Saphir. 44. T. Greceanu și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bună-ziua. La pensie nici n-a avut unde să se ducă. A stat câțiva ani într-un canton, până s-a îndurat fi-su’ să-l ia la el la bloc. Ălălalt, deștept, a făcut vreo trei case. Mereu cu teșchereaua plină. Când intra în cârciumă, să trăiți, nu vreți să beți ceva? De când i-am zis lu’ Adrian (așa-l chema pe pădurar) de chestia asta, la el în pădure nu mai cresc fragi, zmeură, nimic. A dat ăia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
asociali, în sensul că s-au opus societății. Ăștia care scriu ca mai-nainte nu se opun, ci chiar sunt creația, produsul societății. Apoi, poezia e anacronică. Azi poezie nu mai pot scrie decât bancherii, senatorii și noii îmbogățiți cu teșchereaua plină. Cei care au o viață aparent senină. Poezia se poate scrie doar dacă ura e orientată, direcționată. Trebuie să ai ceva de propus lumii. Sau s-ar mai putea scrie dacă te simți împlinit sufletește. Ca un mare mahăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
rost mai au atunci teoriile din ședințe despre „grija față de om”, pe care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării, exploatat de o zgripțuroaică (mutra o arată) cu teșchereaua plină, și al altor umiliți? Cerșetoria e o realitate. Ni-i teamă s-o recunoaștem? Am recitit, aproape cu lacrimi, scrisoarea primită de la Lucica, în care îmi descrie starea în care se află tata, că „orice ar mînca i se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e o problemă de stat. Or, statul are o mulțime de obligații în privința bunei desfășurări a vieții comunitare, dar nu poate face nimic pentru fericirea individuală a cetățenilor săi, dacă prin „fericire“ înțelegem altceva decât „pâine și circ“, bani la teșcherea și legi funcționale. Cel care, podidit de mâhnire, nefericit în plan personal, destrămat sufletește, iese pe stradă și dă foc caselor din jur nu duce o luptă politică, nu se opune „sistemului“. Nu are un scop înalt și altruist. Își
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ce sfori se trag acolo, ce bani se aruncă în joc, ce pasiuni se mistuie pentru câștigarea statutului de vedetă? Asta nu vrea să spună că au câștig de cauză doar mediocritățile cu picioare lungi, homosexualii, francmasonii, ori gangsterii cu teșchereaua plină cu bani. Câștigă, foarte des, și valorile, dar și artiștii mai modești care se bucură de protecție. Mai pe scurt, cred că debutantul, scriitorul în genere, trebuie să se dezbare de mentalitatea de ființă asistată și să-și facă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român). Când au aflat asta, guvernanții au pus-o de mămăligă fiecare pe cont propriu și s-au retras strategic spre alte izvoare de bani, mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Emil Brumaru Mai încearcă, ai răbdarea pregătită la teșcherea, nu se știe niciodată de unde-ți cade-n brațe dovleacul de aur cu vrej subțirel de platină. Umblăreț biped (zîmbetu-i lipit de dinți, sub buze!), nu-i musai să te trezești pocnit de-o veșnic dulce cărămidă-n moalele capului
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15170_a_16495]
-
pe lume un băiețel drăgălaș. Firește, cel dintîi care i-a cerut iertare a fost Natl. Persida decide că băiețelul nou-născut să fie botezat în religia catolică de vreme ce părinții lui au fost cununați ortodox. Bătrînul Hubăr vine la lăuza cu teșchereaua plină, acoperindu-l pe nou-născut cu mulți galbeni. A venit și Mara, care, ne asigură autorul, "Mulțumită, voioasa, omenește fericită nu era decît Mara, care le uitase toate și se perduse cu desăvîrșire în clipa de acum". Dar banii aduși
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
ai României de după 1989. Iar acolo unde sunt politicieni e și presă. Unde e presă, e scandal. Și unde e scandal e bine pentru politicieni! Evident că nu trebuie să ne culcăm pe lauri, să credem că succesele scriitorilor și teșcherelele dolofane ale editorilor chiar înseamnă salvarea culturii române. Peste tot în lume industria cărții e în declin. România nu face excepție de la această regulă, deși târgurile de carte reprezintă semnficative zvâcnete - dacă nu chiar neașteptate salturi înainte - într-un domeniu
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate, de ce să ne mirăm că ei se simt nu atacați, ci răsfățați? Iar cu fiecare milion de dolari adăugați la teșcherea, diminutivele devin tot mai suprarealiste. Atât de suprarealiste încât n-ar fi exclus ca din numele României înseși să nu mai rămână decât fostul județ Romanați.
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
cu un sens parțial modificat. Astfel, un enunț al lui Farfuridi, dintr-o serie de acuzații adresate direct lui Cațavencu, poate apărea ca ușor contradictoriu multora dintre cititorii actuali: „pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!” (O scrisoare pierdută, actul III, scena III). Contextul și direcția atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global incriminatorie, sensul exact al cuvintelor
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global incriminatorie, sensul exact al cuvintelor din replică, lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. Substantivul familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
valoarea global incriminatorie, sensul exact al cuvintelor din replică, lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. Substantivul familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate părea o formulare tautologică. Dicționarul academic (DLR, Litera T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. Substantivul familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate părea o formulare tautologică. Dicționarul academic (DLR, Litera T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate părea o formulare tautologică. Dicționarul academic (DLR, Litera T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în buzunar sau că teșcherea se referă de
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar” poate părea o formulare tautologică. Dicționarul academic (DLR, Litera T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în buzunar sau că teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
T) plasează citatul din Caragiale ca prim exemplu pentru sensul „pungă cu bani”, probabil în ideea că punga poate fi pusă în buzunar sau că teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
teșcherea se referă de fapt la conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
se așeze. Pentru astfel de indivizi, nu are importanță că drapelul respectiv flutură peste un morman în descompunere, peste munți de cadavre sau peste o mare acidă. Important e să le meargă lor bine, să se îmbuibe și să îngroașe teșchereaua. Sunt uluit că Iliescu nu și-a pus, măcar teoretic, problema efectului devastator pe care-l are asupra societății românești. Cum naiba de i-o fi ieșind totul pe dos, cum de tot ce ating mâinile lui se transformă în
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
Ceaușescu? Mă bazez pe logica sistemului, pe uniformitatea reflexelor ce funcționau de la Moscova până în ultima cocioabă a coloniei sovietice. E improbabil ca Fidel Castro să fi acumulat această avere într-un an sau doi. Sutele de milioane de dolari din teșchereaua lui provin, desigur, din ceea ce paupera Cubă vinde lumii: țigări de foi, arme, droguri, prostituție. Se știe că regimul comunist al lui Ceaușescu era adânc vârât în tranzacțiile deocheate de pe piața neagră a planetei. Învârtelile cu petrol și arme, tranzitul
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
de intersecție: instituția armurierului. Pentru câteva zeci de dolari, vizitatorii primeau haine de epocă și se puteau fotografia duelându-se sau țintind cu o halebardă spre inamici din alte timpuri: în Occident, istoria e o afacere profitabilă. Între hanger și teșcherea Pasiune mistuitoare pentru unii, afacere bănoasă pentru alții, comerțul cu arme vechi, de colecție, își are rețelele lui cel mai adesea ilicite. Cea mai scumpă piesă cunoscută a fost, se pare, un iatagan turcesc cu mâner de aur și pietre
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
știi să le ceri operatorilor să se bâțâie lasciv cu camere cu tot, efectul e garantat: mesajul se va opri undeva în zona între-picioarelor, adrenalina stimulată din greu va face restul, iar banii vor curge lin, lin de tot în teșchereaua marilor manipulatori. S-a mers atât de departe încât a devenit obligatoriu în cazul televiziunilor avertismentul aplicat reclamelor la băutură și țigări: "Uzul de televiziune dăunează grav sănătății". Incultura crasă, iresponsabilitatea, primitivismul multora dintre realizatorii de emisiuni transformă posturile tv
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere... a precizat Hliboceanu. Mitruță a întrebat: La vreme de seară îți fi bucuroși de oaspeți cu teșchereaua plină?... Când n-am fost noi bucuroși, de oaspeți oameni buni? Da’ ce văd eu? Ați rămas singurei, dragilor. Nu vi-i urât? Păi cum să nu... Unde-i luleaua lui moș Pâcu, care fumega ca o hornoaică? D-apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și de elevii recenți, pe care nu-i interesează decît fițele, că ele te fac mare și tare. Dacă ești dirijor bun, te mănîncă orchestra mediocră. Dacă ești arhitect bun, te compromit colegii care contruiesc ororile pe care le dictează teșcherelele doldora. Dacă ești scriitor bun, te neagă vreo gașcă de închipuiți. Dacă ești actor bun, vine cineva și spune că nu faci mai nimic, apari odată două ore pe scenă, și cu asta, cam basta. Pentru ce ar mai fi
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]