122 matches
-
considerassero le cose da un'angolazione imprevista. Probabilmente, la costante dei rapporti tra i tre intellettuali era proprio costituita dalla capacità di Sraffa di rendere più complessa la situazione per sottoporre ad una sorta di procedura di verifica le loro teși. Da questa complessificazione mi sembra che le teorie di entrambi ne abbiano tratto giovamento. . Note 1 A. Gramsci, Lettere 1908-1926, Einaudi, Torino 1992, p. 65. 2 Ibidem, p. 78. 3 L. Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Einaudi, Torino, 1979, pp. 78-79. 4
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
De Ruggiero e l'amico Fausto Nicolini?27 La risposta gentiliana è conciliante nei toni durissima nella sostanza. Dopo un esordio affettuosamente ironico, Gentile premette che l'idealismo attuale non è cosa recente perché îl suo pensiero, fin dalla sua teși di laurea, ha sempre affermato l'idealismo attuale come negazione di ogni distinzione 28. Illustrate tutte le difficoltà e le contraddizioni în cui cade a suo părere la filosofia di Croce con le "distinzioni", Gentile afferma che esse sono risolte
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
26. L'esperimento mirava ad esplorare la possibilità di migliorare la qualità della deliberazione online attraverso la comparazione di un forum tradizionale con un software a mappa argomentativa (mappe concettuali, che argomentano un tema sinteticamente attraverso schemi che rappresentano: tematica, teși, antitesi, sintesi, în modalità virtuale) strutturata per ottimizzare l'argomentazione delle idee. I risultati con l'analisi dei dați sono în fâse di pubblicazione e mostrano per la prima volta în letteratura che è possibile raggiungere un buon livello di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un'elaborazione naturale, reiterativa, minuziosa, dell'eco che seguì îl Verbo originale"51. Al di là delle evidenți suggestioni dostoevskijane, îl richiamo al Premio Nobel russo e a questa audace sintesi dei punți del suo labirintico pensiero maggiormente aderenți alle teși che intendiamo sostenere, si spiega în vista dello sforzo di designare la poesia non quale un pre-linguaggio, dai tratti primitivi, mă, al contrario, come più volte rimarcato finora, quale formă artistică în grado di veicolare la tonalità cromatică del piacere
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
loro volta, si scindono în ipotetici e în categorici. Questi ultimi assumo la forma del 'devi' puro e semplice, di legge etică. I. Kant, Fondazione della metafisica dei costumi, Paravia, Torino, 1954, p. 70. Sul punto și veda anche la teși di M. Catarci, Îl pensiero disarmato, cît., pp. 44-45, che di Capitini richiama questo aspetto autodefinitorio, connettendolo intimamente con la quasi inevitabilità dello sbocco anti-istituzionale quando și prendano le messo dalla teoria della compresenza. 23 Se ne legga la lucida
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cu toată priceperea lui la oameni, nu știa unde să-l plaseze. Era ceva în el care nu ținea nici de servitori, nici de moșieri, nici de nobili. Capul cu fruntea bombată și nasul acvilin era frumos, dar bărbia era teșită. Ochii îi scânteiau, dar buzele îi atârnau fleșcăite, lăsând să i se scurgă balele. Totuși expresia feței, în ansamblu, te intriga. Nu avea nimic din liniștita și impunătoarea stăpânire de sine care face ca fețele nobililor să fie atât de
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
Vei fi un om născut prea târziu. Ursitoarele au uitat de tine Pe când teșeau firul Subțire de păinanjen Și îl înnodau la covorul De ițe pestrițe al destinelor. Vei fi un om întârziat. În noiembrie este atâta dor de moarte. Vântul spulberă praful de pe ruine Și după cumpenele de lemn De arin ale fântânilor
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
o zărim?! Hai s-o zărim! Cum spuneam, era o femeie cât malu forfotind printre drumeți cu o mână în șolduri, cu cealaltă trăgând după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ajung finalmente să își folosească doar mâinile pentru a putea supraviețui social în traiul de zi cu zi sunt văzuți ca fiind rebuturile societății, ca fiind cei ce nu au reușit în viață. Kabir a fost întrebat “maestre de ce mai teși ?” el fiind priceput la războiul de țesut, “la vârsta ta numai trebuie să lucrezi” el fiind la aceea dată în etate. Răspunsul său ar trebui să ne trezească din letargia obișnuinței de a mai repeta greșeli ale trecutului “cum aș
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
gardă dar și cele care-l însoțesc la înfulecarea „prăzii”, deocamdată aflată nesinchisită la mese și ospătându-se, neștiind nici măcar de vreo ipotetică primejdie... Izvoare arteziene din loc în loc de la baza zidurilor din bolovani măricei și bine „sudați”, șlefuiți și teșiți la colțuri pentru a nu răni pe cei dornici să puie și mâna, amfore, ulcioare și alte vase de lut pe un țărm presupus caraibiano-mediteraneean - aici istoria și adesea geografia se încurcă rău și nimeni nu se gândește să le
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
când lumera a fost slabă/ Întreabă-i cât au plătit ?!/ Cu mult deasupra capului/ Sunt lumini care vor licări/ Departe, departe/ Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
au deschis Tăcuți-n noapte se ascund acum Căci joacă pitulușu-n paradis! * M-ascund și eu pe după brațul tău Să fur din trupul cald o-mbrătișare Când crengi lovesc blesteme-n geam și zău Că-mi pare noaptea înfricoșătoare. * O plasă teși în jurul meu de șoapte Ca un păianjen în brațe mă cuprinzi Aprinzi în suflet focurile de noapte Și-ntre cearceafuri ardem suferinzi. * Sunt florile de apă înecate Nici luna nu mai râde la ferești Că aburite-s geamurile toate Când
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
si eu - Să dau și eu, dar legea nu-mi permite - Săltați ștacheta, pan’la Dumnezeu, C-au sânge bun, bătrânele lui vite... CÂNTECUL SEMIRAMIDEI Din care pierdere marină și stelara Albastra-verde, până de sidef, Si netrezita Galateee de povară, Teși ochii tăi, cu Terra, pe gherghef? O lebădă pe care o chemară Beți de otravă, treji de diabet - Să-ți cânte frumusețea cea amară Din ger, salvata-n casă - un poet - Cum tremura privirea ta, să moară - De nu as
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Life is beautiful you tell me at nightfall Here's how seconds measure time The bud saps have burdened me And the sky snows on me for the ninth time. [18] EU VEGHEZ Iar te strecori Ca o apă... Îți teși trecerea pe o pânză de păianjăn de la miazăzi la miazănoapte păsările fac ocol pentru că acum din frunze toamnă trece-n trupul gol. Eu veghez și-mi este teamă Și prin ceruri mă strecor. [18] I WATCH You sift ouț again
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
să se întâmple se va întâmpla, fie că vrei tu sau nu. E.G.(furios): Îți zdrobesc capul. ȘARPELE (ironic): Încearcă. Ai o veșnicie pentru aceasta, însă nu uita: au mai încercat și alții, care nu au reușit decât să-mi teșească țeasta, să-mi lustruiască solzii și să-mi deformeze abdomenul. E.G. (nervos): Nu mai am timp. Trebuie să încerc oprirea unei catastrofe petrecute încă înainte de începuturile istoriei. ȘARPELE (cu emfază): Astfel, „căderea în timp se va estompa în arborele vieții
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ...Ploaia... ...Ploua la ceas de seară cu picături imense... Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor... Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre... Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste... Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor... de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010 Referință Bibliografica: ...PLOAIA... / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristian Gabriel Groman
...PLOAIA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355930_a_357259]
-
catedra) învățătorului, un dulap pentru păstrarea hârtiilor, o putină pentru apă. Prima bancă din fața clasei era construită în așa fel încât să fie acoperită cu nisip. Aici elevii începători făceau exerciții de scriere cu un bețișor ascuțit la cap și teșit la celălalt ca, după ce scria să poată nivela nisipul. Se trecea apoi la scrierea pe tăblițe în bănci. Băncile erau lungi, în ele încăpeau 8-10 elevi. La fiecare bancă corespundea un semicerc. În ce privește organizarea învățământului în clasă, sistemul lancasterian preconiza
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
284 din 11 octombrie 2011. ...Ploaia... Ploua la ceas de seară cu picături imense... Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor... Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre... Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste... Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor... de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010 ... Citește mai mult ...Ploaia...... Ploua la ceas de seară cu picături imense...Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor...Lovindu-se de frunze, spargandu-se
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
August 2010 ... Citește mai mult ...Ploaia...... Ploua la ceas de seară cu picături imense...Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor...Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre...Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste...Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor...de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010... XXVIII. ...INEPȚII..., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011. ...INEPȚII... Mi-a spus odat-un nene distins și cumsecade... Să nu
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Mă poți strigă pe nume, să nu simți mângâieri, Deșertul suferinței l-a spulberat speranța, Mi-ai adunat iubirea din șoapte și tăceri, Măsori și tu secundă, să micșorezi distanță ? Copilărești o noapte în raiul meu de stele, Să-mi teși cu ele vise, nimic să nu mai doară, Respiri oare parfumul albastrelor zorele, Sau nuferii uitării m-au șters cu ploi de vară ? Când ai să-nfrângi tristețea, din timpul ce-a rămas, Să mă adormi pe brațe de dragoste
DIN TIMPUL CE-A RĂMAS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369129_a_370458]
-
la durere când un vânt rece de toamnă trece, trezindu-mi din vis rădăcina. Sunt copac mângâiat de suflarea unei clipe ce zace-n speranța aștept lacrima soarelui să spele de păcate, coroană abandonată ciorilor stinghere... O toamnă, zeița care teși visarea, măi lasă-mi, frunzele să-mi acopere gândurile ce mor de dorul iubirii, să-mi aducă a veșniciei adiere păsările să mă atingă cu degetele fericirii. Referință Bibliografica: Sunt copac / Elenă Lavinia Niculicea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUNT COPAC de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354344_a_355673]
-
se consumă mai mult!” De atunci a invatat Titina să gândească pe termen scurt: „O să văd eu ce fac mâine! Fiecare zi are un mâine...” Și mama Titinei era analfabeta și făcea copii pe bandă rulantă. Și lucra cânepă și teșea în război și coșea cămăși cu arnici roșu și albastru pentru băieți și cu mărgele pentru fete... Și era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol la Sfatul
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
Cu ce iți hrănești atâția copii ce cutreiera țara asta în lung și-n lat Cantandu-ti povestea, spunandu-ti istoria, laudandu-ti frumusețea? Tu, ie milenara, zbuciumata de dor și patimă, Cât de inepuizabil e firul din care te teși? Cum de rătăcești încă în modernitate Cu atâta nonșalanta? Referință Bibliografica: Tu, ie / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TU, IE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341602_a_342931]
-
alerg acum spre tine Ai nume mandru și chip voievodal Zîmbești ... Iar eu mă tem prea bine Știu ești vifor sau meteor astral Mă tem de logosul tău blînd De îngerii ce mi-i trimiți în somn De binecuvîntate insomnii teșind Mirajul enigmaticului Domn Cu încărcături nuntite în lumina furate întunericului cel des, învins Mă tem nu de clipă cea deplină Ci de golul ce urmează după vis. Referință Bibliografica: LAGUNA VISELOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634
LAGUNA VISELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343854_a_345183]
-
de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiada. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alunga zorii, nimeni să ne vadă. *** Referință Bibliografica: Iubindu-te, m-am preschimbat în munte
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]