1,790 matches
-
degenerat. R.L. s-a apropiat de A.D.D. și au început să se îmbrâncească. Inculpatul a căzut la pământ, iar adversarul său s-a aplecat amenințător peste el. Fără să se mai gândească la consecințe, A.D.D. a scos din teaca prinsă de cureaua pantalonului un cuțit și l-a înjunghiat de două ori pe adversarul său. Victima a căzut pe spate, plină de sânge și a decedat la scurt timp, în ciuda intervenției medicilor. Inculpatul a încercat să se apere spunând
Agenda2003-28-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281234_a_282563]
-
îndoială adevăratul magistru de la care Soviany a invatat nu numai meserie, dar l-a ros pînă la os și a supt din el măduva poeziei, rămîne Fracois Villon: "Cunoașteți domnilor colegi/ Deviza artă pentru artă / Voi cu pumnale noi în teci / Și toți semnăm în marea Carta // Sîntem frumoși ne credem regi / Și n-aveam căpățina spartă / Cunoașteți domnilor colegi / Deviza artă pentru artă // Cu histrionii cînd petreci / Să fii de-a pururea în gardă / Noi căi troieni voi oaspeți greci
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
sadica în felul în care pisicile sau felinele în general se joacă delicat cu victimele prinse și amorțite, dîndu- lovituri ușoare, gingașe uneori cu lăbuțele, cu labele lor, ale căror ghiare fioros scoase mai înainte, acum fuseseră retezate, băgate în teaca, temporar, pentru joc. * * * Tot Cheia. Călugărul orb de la mănăstirea locală în spatele căreia japonezii au construit demult "urechea" albă, farfuria rotundă imensă care prinde semnalele sateliților. În aceeași zi aflai "tehnică" celor două lumi. A tehnicienilor japonezi, care au construit, "radarul
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
căutat. Dacă le făcea plăcere, am căutat. Era un joc nou. Am găsit-o în spatele perdelei. Mama!... Era o sabie cum n-am văzut în viața mea! De la București. Avea o cingătoare cu fireturi galbene și de ea atîrnă o teaca argintie, lucitoare, de metal. Cred că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat, galbenă și îndoita, cum avea Regele Mihai. Și tăia
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
vicios, periculos, ale cărui efecte nu întîrzie să se înfățișeze în fondul și forma spectacolelor. Un disconfort psihic dă tîrcoale actorilor angajați într-o instituție de stat. Sînt locuri în care se vîră cu forța două sisteme diferite în aceeași teacă. Cei retribuiți lunar se întîlnesc într-o distribuție cu cei care primesc sume stabilite pe baza unui contract de colaborare, ofertant, care face din meseria de actor o profesiune realmente liberală. Și nu întotdeauna valoarea îi așează în tabere diferite
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
spiritului". Materializat, spiritul se manifestă în încleștările metaforice, a căror substanță încordată îl fixează, atribuindu-i, prin mirabila-i intermediere, însușiri obiectuale: ,,poemele mele sînt tari ca pietrele și poemele mele sînt tăioase ca sticla sînt osoase ca bricegele cu teaca de tibie de urs de pădure: (dona juana face baie în capul meu ca-ntr-un eleșteu plin ochi cu delfini). Ori: ,,poemul perfect le străpungea din mers cu versuri magnifice era o străpungere stranie ca o acțiune curioasă în
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
trece anotimp în care președintele țării (cum se va fi chemând el, Iliescu, Constantinescu) să nu reverse peste noi ligheene întregi de generali. Desigur, forme de a răsplăti fidelitatea, pentru că alte merite nu le văd acestor ucenici ai lui Moș Teacă, ruginiți în jocuri politice funeste. Noua configurație mondială pare să anunțe un rol mai accentuat al uniformelor. Să stăm liniștiți: nu e vorba de uniformele alor noștri. Gradați cotropiți de grăsimi, măgădani împleticiți la limbă și gândire, ei nu vor
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
cei care-l țineau ostatic să afle. Acum, capul său, ori, mai bine zis, gloria se mută sub o altă sabie, sabia lui Vadim. Va fi el capabil să înțeleagă că, într-un fel, aceeași sabie, doar mascată în altă teacă, îl amenință?" Prelipceanu spune mai jos că "asigurați de președintele comunist basarabean, moscoviții tiraspoleni au înțeles că pericolul apropierii Republicii Moldova de România s-a îndepărtat definitiv, sau, în orice caz, pentru mult timp, încît își pot permite să renunțe la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
pendulând între extreme, fantezia lui Ragaiac se încinge pornind de la elementele concrete dezvăluite de Iliad: imaginează desmierdări, "pipăie în gol aeriene forme", inventează conversații și gesturi de familiaritate: "Seara, imaginile sunt extrem de lascive; scoaterea treptată și divină a piciorului din teaca lungă a ciorapului, băile părului, încălzitul la gura sobei, oboselile dulci ale iubirilor momentan săturate, o grămadă de familiarități care mă tulbură și mă torturează până la neurastenie" (p. 185). Fantasma idealului feminin riscă să fie compromisă de fantezia erotică a
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
la uriaș. Cu unul dintre cei patru pumni ai lui, uriașul a parat fără probleme lancea lui Don Quijote. Ha, ha, ha, biet cavaler zdrențuit, a râs el, chiar crezi că mă poți învinge? Atunci Don Quijote și-a scos paloșul din teacă și iar a atacat. Dar la fel de ușor, cu al doilea pumn, uriașul i-a smuls paloșul din mână și a azvârlit cât colo și cavaler, și bidiviu. Rocinanta s-a chinuit să se ridice în picioare. Cât despre Don Quijote, el
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
a fi la fel de anormal ca toți ceilalți. 1124. Lumina este identitatea gândului. 1125. Graba este o măsură a uitării de unde ai plecat și unde vei ajunge. 1126. Taina este o torță a Destinului. 1127. Seducția este sabia simțirii scoasă din teaca deșertăciunii. 1128. Zorii sunt geana adormită a luminii din noi. 1129. Forma este îmbrăcămintea Iluziei Vieții. 1130. Frumusețe fără formă este ca și cum ar fi viață fără gând, sau iluzie fără haina sa. 1131. Ornamentul este tactica deșertăciunii de a și
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
a lăsat liniștea, urmată de ecoul râsetelor noastre în hohot. Eram doar noi și râsul. Fără atmosferă. Atunci am decis “să fie muzică!”. Pe când soarele se scufundă în spatele clădirilor, au venit oamenii pe roți și ne-au împărțit cercei, mărgele, teci pentru telefoane și petru tablete, brățări și tablouri. Am hotarat “să fie un târg și mai mare!”. Cand au plecat, deja luna era cocoțata pe stâlpul din piață. Pierdusem drumul spre casă. De dincolo de statuie s-a apropiat de noi
IN ori [Corola-blog/BlogPost/98854_a_100146]
-
ascuțit de pinioane ruginite zgâriindu-mi timpanul zodia cancerului iar urcă pe cer înălbind orizontul și-obrajii pântec ai celui pe trei surcele vândut muștele bâzâie insistent prevăzându-l curând frugală masă suculentă și dureros oftez răsucindu-mă în strâmta teacă a pielii stăruind în măcănitul iritant al zilei să mai adorm încă un an lumină. Referință Bibliografică: PE TREI SURCELE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania
PE TREI SURCELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383650_a_384979]
-
se întîmplă cu onestitatea de breaslă, cum și de ce se înfruptă unii din popularitatea altora, chiar și atunci cînd e vorba doar de un simplu sondaj. Dacă era un concurs cu premii, precis s-ar fi scos multe săbii din teacă. Războiul gratuit se poartă, nu mai e o noutate. Noutate nu mai e nici faptul că președintele țării a fost din nou huiduit, de data aceasta la Țebea. Nici nu cred că-i vreo problemă, s-a învățat cu fluierăturile
RoşiaMontană teren de luptă între doi tîlhari [Corola-blog/BlogPost/94241_a_95533]
-
Își luă fiul și, în ziua stabilită, se întâlniră la mijlocul distanței, în mare taină, pe pământurile Împăratului Albastru. De pe colina albastră unde avea loc sfatul de taină, se vedeau turnurile înalte ale castelului albastru. Prințul Roșu își scoase sabia din teacă și o înfipse în pământ: - Nu am să atac acest castel! Îmi place fata Împăratului Albastru și chiar mi-ar place să-mi fie soție! Atunci, Prințul Galben se repezi la el: - Ba nu, eu am să mă însor cu
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
alta nu găsești în mall. Colorat și aglomerat. Ne pierdem printre rafturi. Trec vreo zece, cinșpe, douăzeci de minute, habar n am. Mă uit după ea, n-o mai văd. Mereu trece timpul altfel pentru noi în librării sau biblio teci. Câteodată mă întreb dacă nu suntem două ciudate - pe noi de ce nu ne pasionează hainele și bijuteriile? Dau de o carte despre care vorbiserăm de curând și-o răsfoiesc zâmbind. Mă întorc și o caut cu privirea să-i arăt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tăietură nobilă, frumos cizelat în ochii puțin bulbucați și-n despicătura nărilor, în plină forță a bărbăției lui, cu șolduri musculoase, pieptul puternic, arcuit ca o platoșă, fumuriu pe spinare și roșcat-alburiu în partea dorsală, din care se contura proeminentă teaca însemnelor lui nobiliare sub moliciunea burții spuzită cu-o ușoară spumă sidefie. Dacă se dovedește adevărată vestea pe care zici că mi-o aduci, îi declară, patetic, Cerboaica, ai de la mine un bolovan de sare! Tudor scoase un muget slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
haina de catifea, în pantofii de lac, în rochia de voal sau de bumbac, în inima sângerândă, că nu se mai recunoaște în oglindă... Poate ar trebui să mă plâng, ca orice nătâng din mahala! Sinceri, cu sufletul scos din teacă, așteaptă înghețul cu ninsori și promoroaca urcată până la frunte! Zăbovesc tânguindu-se, răcnind peste punte. Arinna îmi spune printre suspine, nu pleca... eu o aud, deși sunt la poartă în așternutul aspru, în lumea mea moartă. * * * Aș vrea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a prins drag de el, acordându-i „onoarea” să-i compună discursurile, de fiecare dată cu exclamații măgulitoare: „De ce nu am eu condeiul tău?! Scriitor m-aș face, Bacalbașa al zilelor noastre!” ( Primul citea și recitea o singură carte: Moș Teacă...) Radu Mercea roșea de plăcere, la gândul că va fi „promovat” curând. Și nu a așteptat prea mult. Șefia ziarului îi surâdea, până ce într-o zi i-a râs în hohote. La vreo săptămână după ce a trecut pe la „Partid”, ca să
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
la Londra, la numirea ambasadorului Suediei, oamenii contelui de Watteville și ambasadorul Spaniei, s-au certat aprig cu lacheii contelui d'Estrades, ambasadorul Franței; aceștia din urmă au tăiat hamurile de la trăsura ambasadorului spaniol. Au fost scoase imediat săbiile din teci și, la scurtă vreme, mulți francezi, spanioli și englezi, zăceau însângerați pe caldarâm. Grație cerului, de atunci încoace nu s-au mai văzut astfel de încăierări, și aceasta datorită "îmblânzirii" moravurilor și a faptului că ambasadorii pot pleca astăzi la
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
spun fraze memorabile și privesc melancolic în zare, unde se află ireverențioasă posteritatea, femeia care se lasă cel mai greu cucerită. Într-una din scene, Carol I se plimbă aiurea pe coline cu sabia în mână, nu belicos scoasă din teacă, s-ar fi putut opri ca un grigorescian păstor să se sprijine gânditor în ea fără ca acest lucru să te mai mire. Scena votivă s-ar putea intitula: "Carol meditează". Pe patul morții, are loc o scenă înduioșătoare, intimistă. Carol
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
să ne indice prețul. Lucrul se poate, desigur, explica prin vechea convenție a criticii de întâmpinare, mai mereu tatonantă când vine vorba de autori aflați la prima carte. Entuziasmele gratuite sunt - laolaltă cu malițiile sau nemulțumirile - temperate domolite, retrase în teacă. Traseul unui scriitor nu se poate aproxima din prima carte publicată, iar surprizele sunt, îndeobște, mai așteptate chiar decât confirmările seci ale verdictelor. Pe de altă parte, o lectură atentă și dispusă să înțeleagă, o privire reconstitutivă și, uneori, tautologică
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
angajații săi se raliază la mișcările cu pricina: "Eu îl știu de pe vremea când se întorcea seara în Pantelimon pe scara trăsurii - marțial; când în timpul mișcărilor din 1919 a circulat prin atelierele fabricii în uniformă și cu sabia scoasă din teacă..."7 În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu pare să fie afectat de persecuțiile aplicate populației evreiești din România, datorită probabil și faptului că statutul său de "evreu de categoria a doua" îi punea la adăpost familia de măsuri
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]