62 matches
-
luptat așa. Mai apoi, stăteam pe jos și am văzut un glonț retezând firul de iarbă din locul pe care tocmai cu 5 minute înainte îl părăsisem. Dacă pe acesta îl trăgea primul... Am stat apoi 11 luni în spital. Tecuceanul care mi-a luat locul a murit pe front. Ce ți-e și cu norocul ...” La terminarea războiului, în 1946, Bădia a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul și s-a întors acasă, să-și facă un rost nou, în
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor despre care vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare)". De o inclementă caracterizare are parte și Eugen Jebeleanu, cu o intuiție vaticinară am fi tentați a afirma, căci "steaua" poetului ce dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
CARTEA LUI D.V. MARIN NAȘTE AMINTIRI, pp. 184 189. Vasile Ghica, „NASC ȘI LA TECUCI OAMENI”, mic dicționar enciclopedic, ed. PIM, Iași, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Bârlad, 2002, vol II, p. 85. Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei, Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
marea diplomație a domnului Paul era că știa să refuze. ,.Nu pot nici cu 10.000. Am clientela mea!" Victimele refuzului erau selectate uneori după aspect si alteori după toanele domnului Paul și ale premierului inițiat. Prin-tr-o întîmplare, premierul era tecucean. Duioasă concetățenie cu Lică. Cunoștea pe Braim croitorul, cafeneaua Jigal și grădina publică. Uneori Lică îsi scotea vestonul și încerca vreunul abia terminat, croit după ultima modă. Băiat bine făcut, îi sta bine, deși îl schimba mult. Deprins cu aspectul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
zise Lina mulțumită. Ce nostimă e fata asta și ce idei bune are. - Simple, foarte simple! întîmpină Nory cu modestie. Sufrageria Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o canapea îmbrăcată cu creton, un dulap vechi de nuc drept bufet, scaune desperecheate și o ladă "adorabilă", declarau Mini și Nory. O ladă de acelea, zise brașovenești, legată în cercuri de fier, cu balamale mari și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
asta era o dezmoștenită, avea o sobă de zid și lampă cu petrol. Amintiri provinciale pâlpâiau astfel în jur. Toată istoria gospodărească a Moldovei licărea subt poclitul abajurului de porțelan sau în tăciunele răzleț. Lampa Linei ardea orânduit în sufrageria tecuceană, cum ardeau la punct cu regulatoare precise sterilizatoarele din sala de spital, instalate după ultimele modele ale hi-genei occidentale. Aci ca și acolo, Lina părea în cadrul ei, păstrîndu-și apucătura, pe când numai instrumentele își schimbau forma în mâinile ei tradiționale. Tăceau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
părea inversă, dar corespundea cu sentimentele foarte accentuate ale acelor părinți: unul, alintând fata; cealaltă, băiatul, până la măsura, unor certuri grave, cu rezuitate triste asupra educației mostrelor respective. La Mizil, târgușor muntenesc cu ifos și culoare locală, Lenora pierduse accentul tecucean, pe care Lina îl păstra cu prisosință și cu oarecare farmec. Mama Lenorei și a lui Lică era vară bună cu tatăl Linei, farmacist pe Strada Mare din Tecuci. Acestea erau legăturile de rudenie. Acolo, în fundul farmaciei, Lina hotărâse să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mini, Lenora nici nu putuse fi vreodată altfel decât măritată. Nu contesta că va fi fost cândva o fată ceva mai slabă, cum povestea Lina. Nici nu avea ideea preconcepută a vreunui viol timpuriu sau credința că în strâmtoarea vieței tecucene educația îi fusese așa de puțin ocrotită încît avusese o precoce cunoaștere a tuturor aspectelor traiului. Mini credea mai puțin decât atât și mai mult. In Lenora acel instinct, acea cunoaștere trăia și crescuse cu ea, într-o așteptare firească
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
timpuri subjugate banului, kitsch-ului , nonvalorii... Toată admirația față de travaliul neobosit al acestor oameni, acestor conștiințe superiaoare, de o rară exemplaritate, pasionați, preocupați de variatele forme de manifestare ale artei. În paginile revistei sunt cuprinse articole remarcabile, aparținând atât scriitorilor tecuceni cât și colaboratorilor ( din țară și din străinătate). Mă voi opri asupra câtorva materiale publicate În nr. 22, 23, 24, astfel: În nr. 22 găsim “comentariu becartin” realizat volumului “Poeme liturgice”, autor Petru Blaj ( Dinvale). “Scriitorul este conștient de faptul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lasă mărturie un “poem testament” pentru clipa când va trece În eternitate”... Când voi fi rămas a morții pradă / Pentru nopți de vifor sau de foc / Muguri somnoroși or să prevadă / Pat de humă-n strai de busuioc /...” La „personalități tecucene” apare un articol impresionant care aduce În actualitate cazul „Alexandru Mironescu și „teroarea istoriei”...” „La 14 iulie 1958 este arestat Împreună cu fiul său, poetul Sandu Tudor ( devenit ieroschimonahul Daniil de la Rarău) și cu alți membri ai grupării spirituale „Rugul Aprins
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Blaj Își face prezența În pag. 2 unde sunt publicate câteva poezii reprezentative. „...nu cred că ne vom Întâlni curând Doamne / dar eu continui să sper / că sunt singurul Tău prieten / și aici vezi sunt copil / ”... ( psalm provincial). La personalități tecucene, prof. Pohrib Mihail semnează articolul „D.A. Sturza și Academia Română”. Poetul-medic, Paul SânPetru, aflat În grațiile Divinității este intervievat de Tănase Dănăilă. „Ziua de 23 martie nu este doar o zi oarecare În calendarul ce gestionează curgerea vremii, ci este imprimată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
O anecdotă potrivită frăgezește expunerea. Timpul este cel mai mare umorist. El știe să râdă de toți și de toate. REFERINȚE CRITICE V. Ghica este unul dintre puținii care ilustrează la noi specia dificilă a aforismului. Spre deosebire de veleitari, acest profesor tecucean cultivă aforismul dintr-o evidentă necesitate interioară, și nu pentru a cuceri aplauzele asistenței. O parte din colecția sa de reflecții asupra condiției umane vede acum pentru prima oară lumina tiparului într-o carte de o nespusă savoare. Cititorul are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pestrițe. Virgil Nistru Tigănus V. Ghica este, fără nici o îndoială, unul dintre scriitorii cei mai mari de la Dunărea de Jos și, cu sau fără voia contemporanilor săi, va intra în posteritate. Când va să dea în primire, ca tot omul, tecucenii vor fi nevoiți să-i găsească un loc pentru statuie. În locul primarului fiind, eu l-aș propune, cât mai e în viață, cetățean de onoare. Nu mai trebuie nici un argument atâta vreme cât un critic belgian îl așază lângă La Bruyere și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a făcut posibilă apariția aceste cărți. Din prea plinul sufletesc al acestui om s-au izvodit în ultimii ani, atât celebrul „Colț de Rai” un unicat în materie de parcuri publice din România, cât și sprijunul acordat scriitorilor, vieții culturale tecucene și unor dezmoșteniți ai soartei. Pitorescu Pazvante este omul care obligă faptele să vorbească.
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
născută Callimach, fiică a lui Scarlat Callimach, ca istoric, publicist și om politic român, a fost și rămâne o sursă de documente, nu toate descifr ate. Membru titular al Academiei Române a plecat la cele identitatea celor doi tutoveni, poate chiar tecuceni, că ce mi i Tutova și ce-i Tecuciul, multă vreme, într-un fel localitățile și împrejurimile lor identificându se, confundându-se. Să nu uităm că în Tecuciul lui Calimach, la casa „cu zorele”, a ființat pe la 1871 cenaclul în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tot de la Traian Nicola (Valori spirituale vasluiene , vol II, S.C.Odeon Vaslui,2001, p.473) aflăm că acest profesor Constantin Solomon, împreună cu Constantin A. Stoide, Constantin Cihodaru, G.G.Ursu, Al.Alexinschi, Emi l Hâncu și Constantin Turcu au scos revista tecuceană „Analele Moldovei”. Era o revistă de cercetări istorice în care au fost publicate studii și documente privind istoria Moldovei, mai ales cele de interes local. Directorul revistei era profesorul Constantin A. Stoide, apărea trimestrial, între anii 1941-1943, cu neregularități în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
material biografic. Probabil că ar fi trecut la fapte, dacă timpul i-ar fi permis, însă pentru Bacovia anul 1911, cînd a avut loc comemorarea, a fost ultimul an universitar, cu examene pînă la începutul lui noiembrie. Doboș, care era tecucean, scrie mai departe: „Cu toată modestia ce mi-aș impune-o, chiar forțat, trebuie să spun, că în județul Tecuci, am fost poate cel dintîi care a pomenit numele acestui poet, ajutînd moralmente la desfășuarea sărbătorii de mai tîrziu, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Al doilea exemplu e recenzia la Stampe (1927) de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea Bîrladului. Prin el, apoi, Valerian a ajuns la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ocean”, nuvelă de I. Rodoet; „La Ischia, de Franz Eugen , traducere de dra R.G.; „Călătorul ascuns” de Hans Hoffmann, traducere de R.G.; „Originea Hușilor”, un serial deosebit de interesant etc. Ziarul Bârladul a fost scos de ardeleanul Solom on Haliță și tecuceanul G Ghimbășanu. S‐a bucurat și de colaborarea profesorilor Grigore Negură, C.Slobozeanu, St. G. Drăgănescu, Ion Chiriacescu și Th. G. Emandi. Mai apar lucr ări semnate: Gh. Ghibănescu, D.H. Petrovici, D.G. Dorin, Lazăr Grecea, 27 Anghelachi S. Crețu, Constant
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea an, de apariție, revista literară „Freamătul”. În decursul anului următor, 1912, la Bârlad apar 10 numere ale revistei la Tipografia nouă a lui Slobozeanu, sub direcția lui G. Tutoveanu, secretar de redacție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realizează Gheorghe Frătiță cu “Câteva considerații biografice” dintr-un serial, care de care mai interesant, marcând “Anul Hortensiei Papadat - Bengescu” ca și Diana Mănăilă-Galați prin relatările dela Festivalul Național de Poezie “Costachi Conachi” mai 2006, spații largi cunoașterii valorilor autohton - tecucene este un merit al ei dar și al realizatorilor. Cuvintele “despre pictorul tecucean Ștefan Sevastre, despre ceea ce se întâmplă la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci, la Clubul de literatură universală “C.D.Zeletin”, cronica literară “George Tutoveanu - poetul sufletelor dantelate aducerea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai interesant, marcând “Anul Hortensiei Papadat - Bengescu” ca și Diana Mănăilă-Galați prin relatările dela Festivalul Național de Poezie “Costachi Conachi” mai 2006, spații largi cunoașterii valorilor autohton - tecucene este un merit al ei dar și al realizatorilor. Cuvintele “despre pictorul tecucean Ștefan Sevastre, despre ceea ce se întâmplă la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci, la Clubul de literatură universală “C.D.Zeletin”, cronica literară “George Tutoveanu - poetul sufletelor dantelate aducerea în prim plan a “paginilor de istorie” la 65 de ani de la asasinarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diverse emisiuni, între care: -o monedă poloneză, din 1507, de la Sigismund I (1506-1548); -un solidus, din 1658, de la Radu Mihnea (1658-1659); -monede emise de Dabija Vodă (1661-1665), din care două exemplare aflate în colecția autorului și alte câteva la Muzeul tecucean; -sute de monede, imitații și originale, emisiuni suedeze, poloneze, germane, cu numele monarhilor emitenți precum: Cristina, Gustav al II-lea Adolf, Carol al Xl-lea, George Wilhelm, Friedrich Wilhelm, deci care se înșiruie din 1611 până în 1697 (exceptând moneda din 1507
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]