62 matches
-
de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la Sascut sau că pe aceeași apă se deplasau până la începutul ultimului război uriașe cantități de bușteni legați în plute, ce păreau nave din istoria veche, el te va privi cu neîncredere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă și în posteritate a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare, au fost lucrate (rudimentar ca aspect și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe funcția de inginer topograf. Redăm legenda planului, interesantă prin cuprinsul său: „Moșia Umbrăreștii - cuprinzându trei cătune și anume: 1 - Cotuna Buzoescii (corect Bozieștii, n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie și din aceeași curiozitate specifică oricărui individ, astfel că, și cei care au prădat și cei care doar au privit, au suportat aceleași pedepse și suferințe. Au urmat cercetările și arestările celor implicați în evenimente, un raport al Procuraturii tecucene indicând că în „afacerea răscoalelor din comuna Umbrărești, cu 61 inculpați” se fixează termene de audiere între 12-16 mai 1907 la „Camera de punere sub acuzare”, dându-se următoarea listă cu rubricile: Observăm din acest număr dat în tabel că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864 și nu în 1865, cum dau autorii lucrării Școala gălățeană, folosind datele eronate din Th. Ciuntu și din Marele Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au alăturat sătenii ce aparțineau de satul Slobozia-Torcești, respectiv Cătunașii și Murgoceștii. Ei fac propunerea înființării școlii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocean”, nuvelă de I. Rodoet; „La Ischia, de Franz Eugen , traducere de dra R.G.; „Călătorul ascuns” de Hans Hoffmann, traducere de R.G.; „Originea Hușilor”, un serial deosebit de interesant etc. Ziarul Bârladul a fost scos de ardeleanul Solom on Haliță și tecuceanul G Ghimbășanu. S‐a bucurat și de colaborarea profesorilor Grigore Negură, C.Slobozeanu, St. G. Drăgănescu, Ion Chiriacescu și Th. G. Emandi. Mai apar lucr ări semnate: Gh. Ghibănescu, D.H. Petrovici, D.G. Dorin, Lazăr Grecea, 27 Anghelachi S. Crețu, Constant
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea an, de apariție, revista literară „Freamătul”. În decursul anului următor, 1912, la Bârlad apar 10 numere ale revistei la Tipografia nouă a lui Slobozeanu, sub direcția lui G. Tutoveanu, secretar de redacție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realizează Gheorghe Frătiță cu “Câteva considerații biografice” dintr-un serial, care de care mai interesant, marcând “Anul Hortensiei Papadat - Bengescu” ca și Diana Mănăilă-Galați prin relatările dela Festivalul Național de Poezie “Costachi Conachi” mai 2006, spații largi cunoașterii valorilor autohton - tecucene este un merit al ei dar și al realizatorilor. Cuvintele “despre pictorul tecucean Ștefan Sevastre, despre ceea ce se întâmplă la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci, la Clubul de literatură universală “C.D.Zeletin”, cronica literară “George Tutoveanu - poetul sufletelor dantelate aducerea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai interesant, marcând “Anul Hortensiei Papadat - Bengescu” ca și Diana Mănăilă-Galați prin relatările dela Festivalul Național de Poezie “Costachi Conachi” mai 2006, spații largi cunoașterii valorilor autohton - tecucene este un merit al ei dar și al realizatorilor. Cuvintele “despre pictorul tecucean Ștefan Sevastre, despre ceea ce se întâmplă la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci, la Clubul de literatură universală “C.D.Zeletin”, cronica literară “George Tutoveanu - poetul sufletelor dantelate aducerea în prim plan a “paginilor de istorie” la 65 de ani de la asasinarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
născută Callimach, fiică a lui Scarlat Callimach, ca istoric, publicist și om politic român, a fost și rămâne o sursă de documente, nu toate descifr ate. Membru titular al Academiei Române a plecat la cele identitatea celor doi tutoveni, poate chiar tecuceni, că ce mi i Tutova și ce-i Tecuciul, multă vreme, într-un fel localitățile și împrejurimile lor identificându se, confundându-se. Să nu uităm că în Tecuciul lui Calimach, la casa „cu zorele”, a ființat pe la 1871 cenaclul în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tot de la Traian Nicola (Valori spirituale vasluiene , vol II, S.C.Odeon Vaslui,2001, p.473) aflăm că acest profesor Constantin Solomon, împreună cu Constantin A. Stoide, Constantin Cihodaru, G.G.Ursu, Al.Alexinschi, Emi l Hâncu și Constantin Turcu au scos revista tecuceană „Analele Moldovei”. Era o revistă de cercetări istorice în care au fost publicate studii și documente privind istoria Moldovei, mai ales cele de interes local. Directorul revistei era profesorul Constantin A. Stoide, apărea trimestrial, între anii 1941-1943, cu neregularități în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și directori, Alexandrina și Gheorghe Vrabie, binecunoscuți pentru atitudinea lor unionistă dar și Ioan Capotă, nașul meu de botez. Aceasta este povestea spitalului din Tecuci, unul dintre cele mai dotate instituții sanitare din această parte a țării. Din păcate însă, tecucenii nu au mai reușit, la mai bine de o sută de ani, să mai construiască un spital mai impunător decât cel primit în dar de la Anton Cincu!... Aflat în diferite funcții publice, Anton Cincu modernizează orașul, printre acestea evidențiindu- se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
construiește. Pentru toate funcțiile prestate el a refuzat în mod constant să fie în vreun fel remunerat. Pioasa amintire a familiei Cincu este păstrată mai ales în cel mai frumos cavou din cimitirul orașului Tecuci. Un alt nume de care tecucenii își amintesc cu pioșenie este Smaranda Brăescu, născută în satul Hânțești, comuna Buciumeni, primul pilot și parașutist femeie din țara noastră. Ea a obținut primul record mondial feminin la saltul cu parașuta, ulterior obținând și recordul masculin, fapte pentru care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
democrație populară s-a făcut prin cele mai oribile acțiuni. Au fost deblocați ofițerii, au fost dați afară din învățământ profesori de toate gradele și cu precădere din învățământul universitar. Arestările politice au devenit la ordinea zilei. In această perioadă tecucenii aflau în fiecare dimineață numărul celor arestați de pe stradă sau din casele lor comentând timorați în șoaptă acea vânătoare de vrăjitoare. Din acest pahar amar și otrăvit au trebuit să bea mii de cetățeni din localitățile fostului județ Tecuci. Astfel
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a-și păstra privilegiile, casele, de a-și putea satisface în continuare viața îndestulată cu vânători, chefuri, etc. Mai mult decât atât, se pare că Sadoveanu l-ar fi denunțat și pe profesorul Ion Petrovici (Zugravu, 2005). Profesorul Ion Petrovici, tecucean și el de origine, cu studii la București și Leipzig, cu licență în drept și filozofie, fost elev al lui Titu Maiorescu, a fost profesor la Universitatea din Iași și decan al Facultății de Filozofie. Ulterior a ajuns ministru al
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
O anecdotă potrivită frăgezește expunerea. Timpul este cel mai mare umorist. El știe să râdă de toți și de toate. REFERINȚE CRITICE V. Ghica este unul dintre puținii care ilustrează la noi specia dificilă a aforismului. Spre deosebire de veleitari, acest profesor tecucean cultivă aforismul dintr-o evidentă necesitate interioară, și nu pentru a cuceri aplauzele asistenței. O parte din colecția sa de reflecții asupra condiției umane vede acum pentru prima oară lumina tiparului într-o carte de o nespusă savoare. Cititorul are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pestrițe. Virgil Nistru Tigănus V. Ghica este, fără nici o îndoială, unul dintre scriitorii cei mai mari de la Dunărea de Jos și, cu sau fără voia contemporanilor săi, va intra în posteritate. Când va să dea în primire, ca tot omul, tecucenii vor fi nevoiți să-i găsească un loc pentru statuie. În locul primarului fiind, eu l-aș propune, cât mai e în viață, cetățean de onoare. Nu mai trebuie nici un argument atâta vreme cât un critic belgian îl așază lângă La Bruyere și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a făcut posibilă apariția aceste cărți. Din prea plinul sufletesc al acestui om s-au izvodit în ultimii ani, atât celebrul „Colț de Rai” un unicat în materie de parcuri publice din România, cât și sprijunul acordat scriitorilor, vieții culturale tecucene și unor dezmoșteniți ai soartei. Pitorescu Pazvante este omul care obligă faptele să vorbească.
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
2010, p.17. *La mulți ani, dragă revistă, nr.100, p.I (2). *Comuna Cârja și familia Cârjă... nr.100, iunie 2010, p.24-25. * Răsfoind în arhive: Ștefan cel Mare - judecătorul - povestire, nr.101, iulie 2010, p.12. *Documente istorice tecucene, nr.102, august 2010, p.19. *Răsfoind prin arhive: Stroe Belloescu victimă a celor pe care i-a ajutat (1838 1912), nr.104, octombrie 2010) p.I (14-16). *George - Felix Tașcă. Un cercetător nu numai pasionat, nr.104, octombrie 2010
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ediției. Hușul în lumea cărților, nr.3 (13), iulie 2010, p.95. *Teodor T. Burada despre biserica Sfinții Apostoli din Huși, nr.4 (14), octombrie 2010, p.63-64. *Interesantul nostru trecut, nr.4 (14), octombrie 2010, p.64. *Documente istorice tecucene, nr.4 (14), octombrie 2010, p.89-90. *Răul din om în triumf... nr.4 (14), octombrie 2010, p.102103. *Doi vasluieni, scrieri de la 1840, nr.5 (15), decembrie 2010, p.65-67. *Cuza Vodă Domnitor - amicii și adversarii, nr.1 (16
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
material biografic. Probabil că ar fi trecut la fapte, dacă timpul i-ar fi permis, însă pentru Bacovia anul 1911, cînd a avut loc comemorarea, a fost ultimul an universitar, cu examene pînă la începutul lui noiembrie. Doboș, care era tecucean, scrie mai departe: „Cu toată modestia ce mi-aș impune-o, chiar forțat, trebuie să spun, că în județul Tecuci, am fost poate cel dintîi care a pomenit numele acestui poet, ajutînd moralmente la desfășuarea sărbătorii de mai tîrziu, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Al doilea exemplu e recenzia la Stampe (1927) de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]