94 matches
-
garanție năruite Dar toate supra-lăudate Și des inaugurate ! Am mers din tară în tare Fără un plan de dezvoltare.. Mânați-i măi hăi, hăi ! Acum în loc de Guvernare Avem o nouă testare : Cu niște oameni mai curați Apolitici, Tehnocrați Dar vederile tehnocrate Dau înspre-austeritate Și spre lefuri înghețate... Se cam vrea ca Dăscălimea Și-așa marginalizată Să fie în viitor, oarecum diminuată... Când-și-când, câteva mii, Să plece de la copii... Ce-o fi asta, haide zii ! Mânați măi, hăi, hăi ! Noi n-am
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CONSTANTIN ȘTEFAN ȘELARU - SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ Autor: Constantin Ștefan Șelaru Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului De când ne-a împodobit Cioloș cu acest guvern de tehnocrați de care s-a îndrăgostit rapid și Iohannis care și-a exercitat de
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
funcție. Așa dar, jocurile sunt făcute iar bila a fost aruncată în brațele ruletei care va hotărî soarta națiunii române așa cum s-a stabilit din timp. ------------------------------------------ Col. av. Constantin Ștefan ȘELARU iulie 2016 București Referință Bibliografică: Constantin Ștefan ȘELARU - SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ / Constantin Ștefan Șelaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ștefan Șelaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
curioșii, să facă parte „implicit” din natura proiectului pentru totdeauna (p. 188). Cum s-a ajuns la această amăgire, la această „înșelătorie” (potrivit autorilor)? 1. Prin prezența și influența la cârma proiectului a unor personalități mai mult sau mai puțin tehnocrate, mai mult sau mai puțin influente, mai mult sau mai puțin corupte, mai mult sau mai puțin devotate intereselor comune, dar capabile de o „opacitate tipică” (J. Major, T. Blair, H. Kohl), care au reușit să schimbe „linia”, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la Sfidarea mondială, putem califica această versiune euforizantă a patosului milenarist drept tehnocrată. În evoluția societății, ea acordă tehnicii o influență demiurgică. Religia industrială uită că istoria umană se construiește pe mai multe nivele, simultane dar discordante, zoologic, social și tehnic, și că primele două nu se pot reduce unilateral la ultimul. Omul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din ce în ce mai la îndemînă). Beția regelui internaut, stăpîn al unei lumi de genul "apăsați butonul", este un rest al ebrietății primitive, revenirea la o mentalitate premecanicistă în plină eră a facilităților tehnice. Postulatul continuității umaniste, rebele sau marxiste, retorice, creștine sau tehnocrate, își datorează influența vechimii sale. Prospețimea plină de promisiuni vine de departe, avînd titluri de autoritate inspirate de Atena ori Roma. Filosofia detestă mașinile fiindcă își are originea în refuzul lor; mai exact, într-o concepție care făcea din mașină
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dori să facem câteva precizări. Se spune adesea că orientarea întemeiată de Keynes favorizează intervenția statului în economie, pe când cea dezvoltată de Friedman, nu. Politica monetară este tot o formă de intervenție a statului, numai că ea îmbracă o formă tehnocrată și apolitică. Putem vorbi despre o superioritate intrinsecă a unei orientări în raport cu cealaltă? Nicidecum. Nici reglementarea, nici dereglementarea nu sunt bune sau rele în sine. Ele nu pot fi judecate decât în legătură cu anumite contexte. Există doar epoci și contexte cu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
obține mai multă putere În societate și pentru a justifica legitimitatea revendicărilor sale asupra destinelor claselor inferioare. Evidențiez, de asemenea, dimensiunea etnică a discursului eugenist, care urmărea să consolideze autoritatea clasei de mijloc profesionale, de etnie română, În asumarea conducerii tehnocrate a viitorului stat eugenic. Eugeniștii nu au susținut un sistem special de cote pentru a asigura predominanța etnicilor români În administrație, educație și În profesiile liberale. Cu toate acestea, În discuțiile eugeniștilor despre căsătoriile mixte sau despre dezvoltarea urbană apar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicinei preventive și la educația sanitară. În funcția pe care a deținut-o, Moldovan a avut libertate aproape totală de a adopta un număr de decrete foarte importante. Astfel, pentru o perioadă scurtă, el a experimentat direct tipul de putere tehnocrată care va deveni mai târziu una dintre piesele centrale ale lucrărilor sale. Folosind autoritatea pe care o avea, Moldovan a creat o infrastructură administrativă nouă care Împărțea Transilvania În șapte inspectorate sanitare. În completarea acestei măsuri, el a Înființat trei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la o poziție guvernamentală ce oferea siguranță materială era condiționat de capacitatea candidaților de a demonstra un puternic sentiment al responsabilității față de viitorul națiunii și o bună specializare tehnică În domeniul specific În care dorea să lucreze. Printre atributele conducerii tehnocrate imaginate de Moldovan, eficiența era mult mai importantă decât puritatea etnică sau rasială. Folosirea impozitării și a bugetului de stat pentru a redesena contururile comunității politice era o perspectivă total nouă În România. Până atunci, cea mai importantă prioritate fusese
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot În Europa În anii ’20, În special printre soldații recent demobilizați. În cazul României, imperativul schimbării venea nu de la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci și prin educație și capacitatea demonstrată de a acționa responsabil și imparțial În sensul creării premiselor dezvoltării sănătoase a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din 1930 exprima și punea În practică una dintre convingerile fundamentale ale lui Moldovan: reforma integrală a sectorului sanitar nu putea fi Îndeplinită cu succes decât dacă autoritățile reușeau să combine un sistem centralizat de decizie, condus de o elită tehnocrată, a medicilor, cu un sistem descentralizat de implementare a politicilor, astfel Încât să poată răspunde nevoilor locale specifice. Moldovan dorea ca oficialii sanitari locali să aibă libertatea de a-și programa activitățile În funcție de interesele relevante pentru fiecare comunitate. Convingerea lui Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o modalitate nouă de a gândi relația dintre administrația centrală și cea locală, În care autoritatea guvernului era redistribuită la nivel local. Legea capacita oficialii locali cu pregătire tehnică, În dauna birocrației administrative centrale, dar rezerva, În același timp, elitei tehnocrate de la vârful ierarhiei ministeriale controlul asupra politicilor pe termen lung. Legea Moldovan rămâne una dintre cele mai importante reforme inițiate de eugeniști, În efortul de a promova o elită tehnocrată de specialiști În poziții care să Îi permită să exercite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dauna birocrației administrative centrale, dar rezerva, În același timp, elitei tehnocrate de la vârful ierarhiei ministeriale controlul asupra politicilor pe termen lung. Legea Moldovan rămâne una dintre cele mai importante reforme inițiate de eugeniști, În efortul de a promova o elită tehnocrată de specialiști În poziții care să Îi permită să exercite, din ce În ce mai mult, controlul asupra bunăstării publice și a sănătății generațiilor viitoare ale națiunii. Impactul legii din 1930tc "Impactul legii din 1930" După ce Moldovan și-a pierdut poziția În Ministerul Sănătății
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
piață asigurată, unitățile productive erau, la rândul lor, dezavantajate de obligația de a accepta, drept condiții ale propriei producții, alte materii prime, materiale și echipamente la fel de inferioare calitativ și tehnologic. Conducătorii industriei socialiste tradiționale au câștigat confruntarea cu alte elite tehnocrate socialiste, dar au rămas nemulțumiți, iar nemulțumirea lor s-a îndreptat spre factorul politic de decizie. Elitele „capitalului” comunist Al doilea domeniu semiautonom al industriei socialiste a fost piața. Nu este vorba de piața pentru populație, care ocupa un loc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât și-au propus - mai mult sau mai puțin conștient, mai mult sau mai puțin consecvent - politicienii tranziției și conducătorii fostei economii socialiste. Principalele diferențe provin din faptul că, în locul proiectatei industrii de stat, controlată de o combinație a elitei tehnocrate din industrie și administrație care să dezvolte la periferie un sector industrial privat, puternic dependent de industria de stat, economia românească s-a ales, până la urmă, cu o industrie dominată de proprietatea privată, iar în cadrul acesteia, cu dominația tot mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cred că primele conflicte politice majore au avut loc nu Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima câtuși de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci Între diferitele grupuri tehnocrate. Principala confruntare politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-a divizat Între tehnocrația industrială (managerii marilor Întreprinderi și combinate socialiste) și tehnocrația bancar-financiară și comercială, ținută „sub capac” și Într-o poziție de inferioritate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în care oamenii mai simt totuși nevoia unei minime reprezentări a laicatului? Nu vom sfârși cu biata caricatură a religiei americane, fiecare club religios având grupurile sale de presiune, fără să facă altceva decât să propage o mentalitate sectară și tehnocrată? Ce fel de conștiință religioasă reflectă o asemenea dilemă existențială: „Eu în ASCOR sau ASCOR-ul în mine?”. În primul rând, o mentalitate individualistă. Aici, ASCOR-ul - sau oricare altă asociație despre care ar mai putea fi vorba - pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
experți”, Încheiată - se spera - cu victoria finală a celor din urmă. Această victorie, la rândul ei, urma să Îndrepte societatea comunistă spre o organizare politică mai pluralistă. Deși istoria ultimelor decenii ale comunismului est-european a arătat că, În esență, „transformarea tehnocrată sau managerială a elitelor politice” nu a avut loc, este adevărat totuși că liderii comuniști din aproape toate țările Europei de Est s-au confruntat cu această dilemă: pentru a aduce prosperitate și a crește performanța economică, trebuie abandonat controlul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și Popescu) au fost, nu În mod surprinzător, Însărcinați cu ministere „politice” (al Muncii și al Culturii). Mai interesant este cazul celorlalți trei. Doi (Berghianu și Patilineț) au fost caracterizați mai devreme drept tehnocrați „schimbători”. Fără să fie negată, dimensiunea tehnocrată a poziției lor devine acum mai incertă. Același lucru se poate spune și despre Florian Dănălache, ce pare să fie un tehnocrat Într-o măsură mai mare decât alții, deși a fost și el Înlăturat din funcție și apoi rechemat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și 1965-1967 pentru Ceaușescu (primele două promoții ale sale). Accentul primului val de promovări cade, În mod nesurprinzător, pe politicieni. Numai Într-o a doua fază politicile de recrutare se focalizează pe zonele economice ale guvernului: a se observa natura tehnocrată a celei de-a treia promoții În cazul ambelor elite. Această comparație Între modelele de recrutare sub regimurile Gheorghiu-Dej și, respectiv, Ceaușescu au arătat că avem de-a face cu două abordări diferite ale sferei guvernării. Desigur, și Dej, și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de un program economic nou ș...ț: America nu are ce să ne Învețe. (Cazul 1, Cehia) Trei factori de natură politică, zestre a vechiului regim, sunt prezenți În capitalul de plecare al foștilor nomenklaturiști din eșantionul nostru: rețelele, experiența tehnocrată și posibilitatea de a Îmbina pentru o anumită perioadă Întreprinderea publică cu cea privată. Acești factori nu sunt, În același timp, suficient de motivanți. Era nevoie și de dorința de a face o schimbare de statut, de meserie, de a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ostilitate. Dacă politicul controla ferm deciziile majore ale vieții sociale, la rândul ei, tehnocrația a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice și a sistemului politic. Reprezentanții ei au pătruns în funcții politice, cei mai mulți dintre ei menținând însă orientarea tehnocrată. La rândul său, sistemul politic era forțat să asimileze o parte din valorile tehnocrației pentru a putea administra o societate tot mai complexă, dar intrată într-o criză profundă. În mod inevitabil, pentru a asigura funcționarea sistemului, politicienii au fost
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
major: pe de o parte, o mulțime de partide lipsite de un suport social semnificativ, iar pe de altă parte, o masă mare a tehnocraților aflați într-un proces mai lent de organizare politică. Cu atât mai puțin membrii clasei tehnocrate erau tentați să se orienteze spre partidele nou-constituite, care nu prezentau pentru ei credibilitatea necesară și nici măcar un spațiu politic primitor. Fiind forța politică radical anticomunistă, exprimând un program mai mult etic, dar confuz politic, partidele istorice au atras, inevitabil
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]