232 matches
-
a fi "În anul 4000 sau O călătorie la Venus" (1899) de Victor Anestin. Povestea se desfășoară în mileniul al IV-lea când doi oameni de știință au construit o rachetă și zboară spre Venus. Acolo ei descoperă o societate tehnocratică, care este foarte avansată, dar ai căror cetățeni nu au niciun sentiment: există ideea că perfecțiunea poate fi atinsă prin eradicarea completă a sentimentelor. Este o societate unafectată de războaie sau de boală și fără restricții legalizate, și pare o
Literatura științifico-fantastică în România () [Corola-website/Science/320407_a_321736]
-
Earth, Resources Negligible, de aici denumirea PERN a planetei. În romanul "Dragonsdawn", planeta Pern a fost colonizată de coloniști inițial de pe Pământ, de pe prima bază de pe Lună și din colonia din sistemul Alfa Centauri. Acești oameni trăiau într-o societate tehnocratică în convalescență după un război cu o rasă extraterestră. Colonia era condusă de amiralul Paul Benden și guvernatorul Emily Boll, care au fost amândoi lideri cheie în războiul cu extratereștrii. 6000 de coloniști au vrut să se întoarcă la o
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
este o mișcare socială cu originile în perioada interbelică, în Statele Unite ale Americii, ce propune existența unei forme de societate unde bunăstarea oamenilor este optimizată folosind metode precum metoda științifică și folosirea la scara largă a tehnologiei. Mișcarea tehnocratică își are originile în gândirea progresistă a inginerilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea și în lucrările lui Thorstein Veblen, în special în lucrarea numita "Inginerii și sistemul prețului" (engleză - "Engineers and the price system"), dar și într-o anumită
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
Inginerii și sistemul prețului" (engleză - "Engineers and the price system"), dar și într-o anumită măsură în teoria managementului științific. Primele organizații proto-tehnocratice au apărut imediat după Primul Război Mondial. "Alianța Tehnică" (engleză - "The Technical Alliance"), prima organizație cu adevărat tehnocratică, a fost înființată de Howard Scott în iarna anului 1918. William H. Smyth a fost primul care a folosit cuvântul tehnocrație, în anul 1919, pentru a descrie un guvern format din ingineri și oameni de știința, iar în 1920 a
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
abolire a puterii exercitate politic, organizația este deschisă către orice cetățean american, excepție făcând oamenii politici. Sediul Technocracy Incorporated a fost inițial la New York, pentru a fi apoi mutat în alte orașe. Actual sediul se afla în Ferndale, Washington. Mișcarea tehnocratică urmărește să înființeze un sistem socio-economic de echilibru, bazat pe abundență și conservare, în contrast cu sistemul bazat pe creștere economică și lipsă, precum cel capitalist, dominant în ziua de astăzi, sau cel folosit de statele comuniste. O concluzie de bază a
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
să înființeze un sistem socio-economic de echilibru, bazat pe abundență și conservare, în contrast cu sistemul bazat pe creștere economică și lipsă, precum cel capitalist, dominant în ziua de astăzi, sau cel folosit de statele comuniste. O concluzie de bază a mișcării tehnocratice este faptul că sistemul bazat pe preț, sau orice alt sistem bazat pe lipsa/raritatea resurselor, nu este o modalitate logică de distribuție într-o societate avansată. Tehnocrații susțin că prin dezvoltarea ce a avut loc ca urmare a mecanizarii
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
mult, prin folosirea de tehnologii din ce în ce mai avansate, cu atât diferențele dintre clasele societății vor fi mai mari, iar beneficiul adus de tehnologie va fi practic inexistent, pentru cea mai mare parte a populației. Principala cauză a acestei probleme, potrivit mișcării tehnocratice, constă în utilizarea sistemului economic al prețurilor. Contrar economiștilor, care definesc eficiența ca având la bază maxima alocare a unor resurse limitate, pentru a aduce un cât mai mare profit deținătorilor, tehnoctații consideră că la baza eficienței ar trebui sa
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
foametea, sunt rezultatul unei economii greșite fundamental și a proastei utilizări a tehnologiei disponibile. Tehnocrații prezintă actualul sistem al prețurilor ca fiind risipitor, întrucât utilizează foarte multe resurse, dar nu reușește să reducă lipsa produselor, sau indisponibilitatea lor. Potrivit ideilor tehnocratice, utilizarea totală a resurselor și a mijloacelor tehnologice ar trebui să producă abundență. Tehnocrații susțin că sistemul economic al prețurilor nu este echilibrat din punct de vedere al puterii de cumpărare, iar datorită diferitelor tactici de menținere a acestuia în
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
egală, mare (mai mult decât ar putea folosi) de energie. Tehnocrații prezic, pe baza ratelor actuale de conversie a energiei, că nici o persoană nu ar fi capabilă să-și cheltuiasca toate unitățile energetice. Odată ce un tehnat a fost creat, mișcarea tehnocratică consideră că următorul pas ar trebui să fie construcția unor forme total diferite de habitat, numite Urbanate. Un urbanat este de fapt un ansamblu de clădiri unde oamenii ar locui și munci. Aceste urbanate ar deține toate facilitățile de care
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
nu mai fie necesară. Urbanatele ar fi conectate prin intermediul unei rețele extinse și eficiente de transport, compusă din căi ferate de mare viteză, sisteme de canale, pentru transportul naval (engleză - "Continental Hydrology Project" ) și transport aerian. Motivul adus de mișcarea tehnocratică pentru a susține această ambițioasă restructurare a vieții urbane este proasta planificare, proiectare și construcție a mediului urban actual, toate acestea având ca efect ineficiența, risipa, precum și un mare număr de probleme sociale și de mediu. Tehnocrații consideră că în loc să
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
Carlist”. Momentul a agravat disputele fondatorului PND cu Iuliu Maniu, dar Iorga îl avea de partea sa chiar pe fratele lui Maniu, avocatul Cassiu Maniu, care refuza politica regionalistă a PNR-ului. Odată reconfirmat pe tron, Carol a făcut experimente tehnocratice, împrumutând profesioniști din mai multe partide politice, și apropiind pe Iorga de Ministrul Administrației și Internelor Constantin Argetoianu. Iorga a rezistat alegerilor din iunie, după care a condus o coaliție a uniunii naționale, cu sprijin primit din partea rivalilor, național-liberalii. În timpul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
menționat că această dezvoltare a avut loc mai târziu. În romanul "Dragonsdawn", planeta Pern a fost colonizată de coloniști inițial de pe Pământ, de pe prima bază de pe Lună și din colonia din sistemul Alfa Centauri. Acești oameni trăiau într-o societate tehnocratică în convalescență după un război cu o rasă extraterestră. Colonia era condusă de amiralul Paul Benden și guvernatorul Emily Boll, care au fost amândoi lideri cheie în războiul cu extratereștrii. 6000 de coloniști au vrut să se întoarcă la o
Dragonsdawn () [Corola-website/Science/323313_a_324642]
-
subliniate de noi. Concluziile revin la susținerea "reîntoarcerii lui Hermes" în cadrele socio-politice complicate ale timpurilor moderne. Această revenire la un zeu grec (diferit de amintitul Moloch) ar putea alina decepțiile provocate de socialismele Estului. Căderile lor îmbie "spre imperialisme tehnocratice la fel de sumbre și de feroce precum cele ale capitalismului anilor 1850". (Op. cit., p. 230) Cel puțin în România se resimte tot mai greu această sumbră ferocitate molochică. Cât privește "reîntoarcerea" lui Hermes, vedem că ia forma opoziției față de "demitizarea" derulată
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
frecventele violențe din parlamente ori de pe stadioane, din scările blocurilor și asociații), seamănă "veșnicul război al Troiei printre oameni", adică "psihopatologia societăților noastre". (Idem., p. 242) Se manifestă demența și delirul secretat de "monoteismul prezent al valorilor politice, pedagogice și tehnocratice ca o "fractură", o "ruptură" a sistemului monopolist asfixiant". (Idem., p. 243) Bolile îndreaptă Occidentul Extrem "pe povârnișul din ce în ce mai abrupt al exploziei nihiliste". (Idem., p. 244) Dar autorul consideră că nu prin spitalele psihiatrice se înlătură delirul și demența, ci
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor, "domnia cantității", atenționări cu "numărul Fiarei" (666) și multe altele. Ofertanții de produse culturale (desigur, și creatorii de mijloace IT participă cel puțin la "cultura tehnică" a domeniului) își reglează creația nu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un mausoleu. Susținea conceptul de egalitate, mecanizarea fabricilor moderne, legea atracției universale, iar dușmanii religiei să fie izolați și pedepsiți. Industria avea să fie viitoarea politică pozitivă bazată pe societatea mașinilor. "Catehismul industriașilor" sau "Noul Creștinism" preconizau un comunism utopic tehnocratic și industrial. În "Noul Creștinism", guvernat de știință, raționalismul și scientismul vor fi moștenite de pozitivism și marxism. A explicat lumea alternativ, destinul omului alternativ, codul etic. Auguste Comte (1798-1857), matematician, filosof, secretarul lui Sait-Simon, a scris lucrări precum: "Cursul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
având În vedere multiplele surse intelectuale ale acestei ideologii -, s-ar putea găsi numeroase argumente care să justifice următorul răspuns: mobilizarea germană din timpul primului război mondial și Walther Rathenau ca figură reprezentativă. Mobilizarea economică a germanilor a reprezentat minunea tehnocratică a războiului. Faptul că Germania și-a menținut trupele pe front și le-a aprovizionat corespunzător Încă mult timp după ce majoritatea observatorilor Îi preziseseră prăbușirea s-a datorat În mare măsură planificării făcute de Rathenau. Acesta era de profesie inginer
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pe care o face se potrivește și aici: „Credința În «progresul linear, adevărurile absolute și planificarea rațională a unor ordini sociale idealeș În condiții standardizate de cunoaștere și producție era deosebit de puternică. Modernismul rezultat de aici era, prin urmare, «pozitivist, tehnocratic și raționalistș și, În același timp, impus prin munca unei elite avangardiste de urbaniști, artiști, arhitecți, critici și alți apărători ai gusturilor rafinate. «Modernizareaș economiilor europene a continuat În ritm rapid, În vreme ce direcția aleasă În politica și comerțul internațional era
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
schimb, în Norvegia nu s-au putut reproduce rezultatele obținute în Virginia. Asta înseamnă că, așa cum am mai spus, comportamentele salariaților nu sunt determinate în mod mecanic de alegerile experților. Acest fapt arată limitele intervențiilor efectuate într-o orientare strict tehnocratică. 2.2. Dezvoltarea organizațiilor Pentru a prezenta dezvoltarea organizațiilor putem porni, cum fac mulți autori (Petit, Dubois, 1998; Morin, 1971; Bergeron et al., 1979), de la o definiție a lui Beckard: "Dezvoltarea organizațiilor este o acțiune planificată privind organizația în ansamblu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
persoane, în 54% din situații se produc ameliorări. În abordarea tehno-structurală, rezultatele sunt asemănătoare (53% ameliorări). Se poate spune așadar că efectele dezvoltării organizațiilor sunt reale, dar rămân limitate. Intervenția în cadrul dezvoltării organizațiilor păstrează, ca și curentul cercetării-acțiune, o orientare tehnocratică; cunoștințele consultantului (despre stilurile de comandă, de exemplu) sunt utilizate pentru a găsi soluții. Există, desigur, o etapă de prezentare a rezultatelor, care ar putea pune organizația față în față cu imaginea funcționării și ar putea provoca conștientizarea propice unei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
punct de vedere comun care să accepte planurile de acțiune ale consultantului-expert. 2.3. Metoda socio-analitică În cercetarea-acțiune și în dezvoltarea organizațională, consultantul are o poziție de expert. În această calitate, acționează asupra oamenilor. Jaques (1972) se opune acestei orientări tehnocratice, propunând o acțiune împreună cu oamenii, nu asupra lor. Conducătorii organizațiilor formulează solicitări în termeni de "spuneți-ne ce să facem". Un răspuns de expert plasează organizația într-o situație de dependență. El riscă să stârnească ostilitatea muncitorilor și împiedică orice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
discutate deschis. Pentru Amado și Guittet, ele au adus un control mai amre asupra relațiilor fantasmatice; acest control va juca un rol determinant în rezolvarea problemei în uzină. Jaques a avut imensul merit de a pune sub semnul întrebării orientarea tehnocratică, aflată în serviciul exclusiv al conducerii. El a elaborat reguli de intervenție (regula de restituire, necesitatea de a formaliza relația printr-un contract...) care permit structurarea relației. Ele au fost preluate și de alte școli, care nu se poziționează într-
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
societății în care este inserată întreprinderea care face obiectul intervenției. 2.4. Intervenția sociopedagogică în întreprinderi Această orientare va fi prezentată într-un volum al lui Meignant (1972). Ea se caracterizează printr-un refuz al intervenției efectuate într-o orientare tehnocratică. Pentru acest autor, practica intervenției sociopedagogice articulează două problematici care s-au dezvoltat independent: formarea adulților și intervenția psihosocială în organizații. Se urmărește legarea formării de condițiile organizaționale în care se desfășoară. Asta implică faptul că, în fața unei solicitări de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modalități de prezentare cerută de informaticieni. În fața acestei solicitări, poți răspunde ca un expert, luând-o literal. Într-un demers "pedagogist", se va elabora dispozitivul de formare cel mai performant (prevăzând exerciții, utilizarea tehnicii video...). aceasta ar fi o abordare tehnocratică asemănătoare cu cele folosite în "dezvoltarea organizațiilor". Dar putem considera că această solicitare de formare este supradeterminată de probleme întâmpinate de serviciul informatic în relațiile cu celelalte servicii. Prima acțiune era, prin urmare, de a revela aceste probleme. Convorbiri cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu s-a mai făcut. Fără îndoială, ea n-ar fi făcut rău..., dar nici n-ar fi permis tratarea problemelor care se puneau cu adevărat. Discuție Am prezentat câteva orientări în materie de intervenție în organizații. Am opus orientările tehnocratice și orientările în care consultantul acționează ca un catalizator. Aceste orientări se sprijină pe modelele de comportament uman în organizații prezentate în capitolul 1. Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]